BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Fuziuni & Achiziţii
Profesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Radu Ciobanu: Analiza sectoarelor de activitate frecvent întâlnite în operațiunile publice de preluare în România

25.06.2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN
Newsletter
Instagram
Facebook

Drd. Radu Ciobanu a publicat, în Revista Română de Concurență nr. 1-2/2014, articolul intitulat „Analiza sectoarelor de activitate frecvent întâlnite în operațiunile publice de preluare în România”.

Încă din secolul trecut, antreprenorii care aveau de gând să pună bazele unei întreprinderi erau conștienți de faptul că aceasta s-ar putea să ajungă într-un punct în care ar aduce mai multe beneficii dacă ar fi vândută. Mai mult, era posibil ca înstrăinarea unei întreprinderi să fie singura variantă viabilă pe care sistemul mangerial o putea pune în practică. În prezent, astfel de preluări de companii au devenit evenimente comune, domeniul fuziunilor și achizițiilor luând amploare în ultima perioadă. În acest sens, articolul menționat își propune să prezinte principalele caracteristici ale acestui domeniu de activitate, pe baza analizei comparate a anumitor date statistice din România și din străinătate.

Mecanismul fuziunilor și achizițiilor (sau M&A, așa cum este cunoscut la nivel internațional) este unul cât se poate de simplu. Astfel, tot ce trebuie să facă un investitor care dorește să cumpere o anumită întreprindere este să emită o ofertă de preluare sau de cumpărare. Pentru a se încheia operațiunea, este necesar ca această ofertă să întâlnească, în cadrul pieței relevante, o acceptare din partea unei întreprinderi eligibile. În momentul în care se întâmplă astfel, avem de-a face cu o ofertă de preluare sau de cumpărare reușită. Această schemă este utilizată, în principal, ca suport teoretic, deoarece, în practică, intervin și alți factori care înclină balanța spre un domeniu sau altul, în funcție de diverse interese.

Conform studiilor realizate în literatura de specialitate, fuziunile apar în valuri și sunt grupate pe diverse ramuri ale industriei. Mai mult, chiar eficiența unor astfel de achiziții si fuziuni este caracterizată de o evoluție în valuri, de asemenea, în funcție de tipul de tranzacție și de sectorul industrial în care se investește. Așa cum reiese din baza de date prezentată în cadrul articolului, fiecare decadă se caracterizează prin predilecția investitorilor către anumite domenii. Acest fenomen este pe deplin explicabil dacă se ia în considerare faptul că fiecare sector de activitate trece, la un moment dat, printr-o serie de șocuri. Aceste șocuri se pot materializa ulterior într-o înflorire fără precedent a respectivului domeniu sau, dimpotrivă, printr-o „prăbușire” a acestuia. Exemplificativ, în perioada recentei crize economice, mare parte dintre fondurile deținute de companii au fost pompate în sectorul bancar sau în alte domenii afectate, care trebuiau susținute.

Realizând o comparație între ceea ce se întâmplă la nivel internațional, în materie de achiziții, și situația internă, pot fi observate o serie de similitudini, dar și diferențe. De pildă, se poate observa că industriile prelucrătoare, serviciile și comerțul se numără printre cele mai atractive domenii atât la nivel național, cât și extern. În contrapartidă, industria alimentară, care se bucură de un real succes, pe piața românească, nu este la fel de căutată de investitori, pe piețele internaționale. O posibilă explicație, în acest sens, ar putea fi reprezentată de faptul că, deși se tinde către uniformizarea piețelor economice, totuși, acestea nu au fost și nu sunt la fel. Astfel, este posibil ca, în cadrul unei anumite piețe, forța de muncă specializată să fie mai numeroasă, deci, mai ieftină. Mai mult, nici resursele de care dispun țările nu sunt repartizate în mod uniform, ceea ce înseamnă că anumite state sunt propice dezvoltării anumitor domenii de activitate, în timp ce altele se pot remarca în cu totul alte domenii. Gradul de dezvoltare al unui sector este un alt element ce trebuie luat în considerare, în momentul în care se dorește să se investească, întrucât poate fi necesară restructurarea întregului sector sau, dimpotrivă, se poate ridica o „construție solidă” pe bazele existente.

În concluzie, potrivit opiniei autorului, majoritatea investitorilor, fie că sunt străini, fie că provin de pe piețele românești, se orientează către acele domenii de activitate care le asigură obținerea unor profituri pe termen scurt. Pe lângă aceste aspecte, se urmărește și minimizarea perioadei de amortizare a investiției efectuate, precum și capitalul ce trebuie investit, pentru ca întreprinderea achiziționată sau preluată să devină funcțională în noile condiții.

Alexandra-Adriana Dobrișan

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate