Influențarea jurisprudenței pe clauze abuzive printr-o conferință. UPDATE: Hotărârea Plenului CSM
17 septembrie 2015 | Carmen POPA
17 septembrie 2015: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în ședința de marți, 15 septembrie 2015, că nu se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări sub aspectul încălcării independenţei justiţiei de către Banca Naţională a României, ca urmare a conferinţei comune INM-BNR, pe probleme de Drept Bancar, destinată judecătorilor de la tribunale şi curţile de apel, care a avut loc la Sinaia în data de 28 aprilie 2015.
De asemenea, Plenul a hotărât transmiterea sesizării formulate de către avocat Carmen Popa Institutului Naţional al Magistraturii, cu recomandarea ca, pentru viitor, la acţiuni de formare pe teme asemănătoare (Drept Bancar) să existe şi posibilitatea participării avocaţilor (INM urmând să analizeze de la caz la caz asupra oportunităţii participării), cu suportarea de către aceştia a cheltuielilor aferente.
***
26 iunie 2015: Către Consiliul Superior al Magistraturii,
Domnului judecător Adrian Bordea – Președinte,
În atenția Comisiei nr. 1 – Independența și responsabilizarea justiției, eficientizarea activității acesteia și creșterea performanței judiciare, independența și integritatea sistemului judiciar,
Stimate Domnule Președinte,
Stimați magistrați,
Având în vedere rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 al Legii nr. 317/2014 R și art. 1 alin. 2 al Legii nr. 304/2004 R,
Prin prezenta, vă sesizez și vă adresez respectuoasa rugăminte de a declanșa controlul privind o posibilă situație de încălcare a independenței sistemului judiciar și de manipulare a libertății de conștiință a judecătorilor de către Banca Națională a României, prin conducerea sa la cel mai înalt nivel, în legătură cu problematica ”înghețării cursului valutar la paritatea LEU/CHF de la data acordării creditului”.
Ca urmare a sesizării venite din partea unui client potrivit cu care practica judiciară ar fi fost influențată în urma unei conferințe comune INM-BNR, am căutat informații pe site-ul Institutului Național al Magistraturii, agenda evenimentelor, adeverindu-se faptul că în data de 27-28 aprilie 2015, la Sinaia, a avut loc o conferință pe probleme de Drept Bancar destinată judecătorilor de la tribunale și de la curțile de apel (instanțe de ultim grad în această materie). Următoarea conferință cu același format ar urma să aibă loc în data de 15 octombrie 2015.
În cadrul acestei Conferințe, pe parcursul unei întregi zile, lectorii evenimentului au fost persoane din conducerea Băncii Naționale a României, începând cu Guvernatorul BNR și continuând cu alte persoane de rang înalt din cadrul băncii naționale, care au expus teme legate de funcționarea sistemului bancar, de riscul interpretării extensive a clauzelor abuzive din contractele de credit etc.
În principiu, aceasta nu ar fi fost o problemă dacă Banca Națională a României, prin vocile sale cele mai reprezentative, nu și-ar fi asumat în mod deschis rolul de ”avocat” al băncilor care au acordat credite în franci elvețieni, printr-o campanie publică de conferințe de presă, articole în ziare și alte modalități de influențare a opiniei publice și a deciziei politice.
De asemenea, nu ar fi fost nici o problemă dacă, în cadrul acestei conferințe, s-ar fi creat premisele pentru a fi auzite toate punctele de vedere și toate argumentele legale. Nu au fost invitați nici reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, nici experți în Dreptul Uniunii Europene, nici alți reputați specialiști în drept bancar sau în dreptul protecției consumatorului.
Conferințe Internaționale de Drept bancar sunt organizate anual de către Universitatea de Vest din Timișoara sau de către Facultatea de Drept a Universității din București, ocazii cu care sunt invitați în calitate de speakeri profesori de drept bancar de la prestigioase Universități din străinătate și din România, formatori din cadrul Institutului Național al Magistraturii, judecători cu vastă experiență practică și preocupări teoretice, avocați cu titluri academice.
În aceste ocazii se creează cadrul necesar pentru expunerea celor mai noi teorii în drept, a tuturor punctelor de vedere legale, a argumentelor pro și contra, fiind atins scopul cunoașterii dreptului în toate nuanțele sale, în vederea îmbunătățirii practicii, beneficiarul final fiind cetățeanul, justițiabilul, iar nu participanții, care sunt doar instrumente instituționale ale realizării actului de justiție.
Continuând raționamentul, nu ar fi fost nici o problemă dacă, în pofida organizării unei conferințe în cadrul căreia s-a expus doar un singur punct de vedere, cel al Băncii Naționale, judecătorii și-ar fi păstrat independența de conștiință și de raționament juridic, doar pe baza probelor și a legii.
Există motive care mă fac să cred că scopul manipulator urmărit de Banca Națională a României (sub pretextul că dreptul bancar este insuficient cunoscut de magistrați) și afectarea independenței judecătorilor a fost atins.
Există rumori potrivit cărora, în cadrul ultimei ședințe de unificare a practicii judiciare din luna mai, s-a discutat problematica soluțiilor deja pronunțate în ceea ce privește ”înghețarea cursului valutar la paritatea LEU/CHF de la data acordării creditului”.
Nu ar fi fost nici o problemă dacă decizia adoptată ar fi fost aceea de a fi demarată procedura recursului în interesul legii prin sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiției, dat fiind rolul Instanței Supreme în dezlegarea problemelor de drept și efectul unei asemenea soluții. Până la urmă, toți trebuie să ne supunem regulilor după care funcționează sistemul judiciar, să recunoaștem rolul Instanței Supreme și scopul pentru care recursul în interesul legii a fost legiferat.
Se pare însă că a fost preferată soluția supunerii la vot și s-a votat în sensul respingerii tuturor acțiunilor care au drept finalitate ”înghețarea cursului valutar la paritatea LEU/CHF de la data acordării creditului”. Dacă acest fapt corespunde adevărului înseamnă că, prin supunere la vot, s-a decis respingerea tuturor cererilor, indiferent de modul în care a fost formulată acțiunea, de argumentele juridice invocate și de probele particulare fiecărui caz de speță.
Dacă acest fapt corespunde adevărului, a fost anihilată din fază incipientă independența și convingerea fermă a judecătorilor care consideră că drepturile consumatorilor au fost încălcate de băncile care au ofertat credite în franci elvețieni fără a avertiza consumatorii asupra riscului de schimb valutar la care se expun.
Dacă acest fapt corespunde adevărului, printr-o grabnică dorință de a tranșa problema, a fost ignorat rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de instanță de ultim grad de jurisdicție în drept.
Oare ședințele de unificare a practicii judiciare pot înlocui procedura legală a recursului în interesul legii și rolul Instanței Supreme?
Oare Băncii Naționale a României îi este permis să joace rolul de avocat din oficiu, îi este permis să manipuleze conștiința și independența judecătorilor sub pretextul arogant că sunt singurii cunoscători ai realității și ai legilor?
Stimați magistrați, pe parcursul ultimilor ani, am avut ocazia să constat că printre grupurile țintă pentru ofertarea creditelor în franci elvețieni au fost persoanele cu locuri de muncă stabile și salarii la nivelul mediu, printre acestea, personalul sistemului judiciar și al sistemului de ordine publică.
Am avut de asemenea ocazia să constat că judecătorii care au avut neșansa de a contracta credite în franci elvețieni au formulat declarații de abținere și nu au intrat în completele învestite cu asemenea cauze și că procurorii, ofițerii judiciariști sau alți lucrători ai sistemului de ordine publică au ezitat/evitat să pornească litigii împotriva băncilor de teama că implicarea în astfel de procese ar putea avea o influență negativă asupra carierei lor.
Acești cetățeni ai României au ezitat să își exercite dreptul de acces la un tribunal de teama că demersul lor riscă să fie interpretat și sancționat.
Pe de altă parte, există magistrați suficient de norocoși pentru a nu avea nevoie de credite bancare și care au fost destul de economi pentru a agonisi. Acestora li s-a adresat într-un scop manipulator Banca Națională a României cu mesajul subliminal că un eventual faliment bancar ar putea să le afecteze economiile.
În acest fel au fost antagonizate grupuri de persoane în interiorul sistemului judiciar.
Nu pot decât să îmi imaginez că aceleași sentimente de frustrare și de nedreptate pe care le încearcă clienții mei, oameni simpli de toate profesiile, le încearcă și judecătorii, procurorii, grefierii, ofițerii cu credite în franci elvețieni a căror soartă a fost decisă la vot într-o ședință de analiză de practică, fără să îi fi întrebat nimeni ce ar avea de spus și fără să fi avut șansa la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO.
În litigiile la care am participat în calitate de avocat, am depus probe din care rezultă că, în perioada septembrie 2006 – 2008, Banca Națională a Elveției a transmis mesaje timpurii cu privire la riscurile legate de raportul de schimb între moneda elvețiană și euro, de riscurile unei crize financiare mondiale, precum și evaluările asupra inflației.
În aceeași perioadă de timp, Banca Națională a României a permis proliferarea creditelor în franci elvețieni, omițând să avertizeze populația cu privire la riscuri, abandonându-și rolul de regulator imparțial al pieței.
Este evident faptul că acum, Banca Națională a României, încearcă să rezolve problema și în afară de pozițiile exprimate în Parlamentul României, sub controlul căruia se află, a considerat necesar să interfereze cu actul de justiție prin instruirea judecătorilor, indicându-le maniera în care aceștia ar trebui să privească problemele pe care le au de soluționat în cauzele cu care sunt învestiți.
În condițiile în care BNR și-a asumat public rolul de avocat al băncilor, instruirea judecătorilor de către Banca Națională a României încalcă Principiile fundamentale asupra independenţei sistemului judiciar adoptate la Cel de-al Şaptelea Congres al Naţiunilor Unite, în mod special principiul 2:
”Sistemul judiciar va decide în cauzele aflate în faţa sa imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii, influenţe nepotrivite, stimulente, presiuni, ameninţări sau interferenţe, directe sau indirecte din orice parte sau pentru orice motiv”. Dar și principiul 4: ”Nu va exista interferenţă inadecvată sau nedorită în procesul judiciar”.
Stimate Domnule Președinte, stimați magistrați,
Un bun câștigat al statului de drept în România este rolul de garant al sistemului judiciar, pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a jucat în ultimii ani, indiferent de funcția și puterea de decizie a persoanelor care au interferat cu actul de justiție, încercând să îl influențeze.
Am convingerea că veți analiza cu atenție și înțelepciune sesizarea pe care v-o adresez și că îmi veți transmite decizia dumneavoastră, pe care mă aștept să o faceți publică.
În același timp, vă asigur de sinceritatea și onestitatea mea în calitate de profesionist al dreptului și de apărător al drepturilor cetățenești.
Cu deosebită considerație,
Avocat Carmen Popa
Societatea civilă de avocați TUMBĂR CEGA & POPA
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
