Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
2 comentarii

Actiune in justitie privind hartuirea morala la locul de munca
10.01.2009 | Costel GÎLCĂ

JURIDICE - In Law We Trust

Costel Gîlcă


Hartuirea morala constituie este o violenta perversa cotidiana cu implicatii majora asupra starii de sanatate a persoanei hartuite.

Violenta in raporturile de munca este un element confirmat. Fiecare dintre noi am suportat, cel putin o singura data, violente morale la locul de munca.

Hartuirea morala este o violenta continua care va avea un final sigur: distrugerea psihica a individului pana la moartea psihica a acestuia. Sinuciderea ca urmarea a hartuirii morale este demonstrata astfel incat in legislatiile statelor europene hartuirea morala constituie infractiune.

Violenta in raporturile de munca nu sunt straine nici Romaniei. Stiam de mult de existenta hartuirii morale, insa foarte putine persoane hartuite cunosc faptul ca ceea ce li se intampla este o hartuire morala la care sunt supusi. Cei mai multi se culpabilizeaza. In realitate ei nu au nici o vina.

In continuare voi prezenta o actiune introdusa la Tribunalul Bucuresti pentru incetarea hartuirii morale la locul de munca.


* * *

“Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de munca si Asigurari Sociale 

DOMNULE PRESEDINTE 

Subsemnata […], identificata cu […], domiciliata in […] formulez prezenta 

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA 

a […], cu sediul in […], reprezentata legal prin domnul […], 

Pentru ca prin hotararea pe care o veti pronunta  sa obligati parata: 

1. sa ia toate masurile pentru respectarea demnitatii in munca si incetarea hartuirii morale a subsemnatei din partea dnei. […];

2. la plata diferentei drepturilor salariale pentru lunile mai, iunie, iulie 2008

3. la plata daunelor morale in cuantum de 6 000 RON;

4. la plata cheltuielilor de judecata, 

pentru urmatoarele motive: 

IN FAPT 

Subsemnata sunt angajata a […], avand functia de […] la […], doctor in […] si doctor in […]. Am fost angajata la […] incepand cu data de 1 februarie 2007. 

Inca din data de 17 octombrie 2007, la scurt timp dupa reluarea activitatii dupa finalizarea doctoratului meu in Italia (in perioada 1 februarie – 1 septembrie fiind concediu fara plata pentru finalizarea bursei de doctorat), doamna […], sefa […], mi-a comunicat, fara motivatii clare si obiective, decizia de a nu mai putea lucra impreuna cu mine si mi-a indicat „amical” „sa-mi iau transferul” cu termen limita 1 noiembrie 2007. Aceasta decizie de a nu mai putea lucra cu mine a fost luata de si de ceilalti membri ai catedrei pe care nici macar nu nu avusesem ocazia sa-i cunosc bine, singurul contact cu ei fiind dimineata cand ne uram o zi buna. 

Din acel moment a inceput intregul calvar, fiind supusa sistematic unei hartuiri morale, iar demnitatea fiindu-mi calcata in picioare prin actiuni repetate. 

I. Cu privire la incalcarea demnitatii in munca si hartuirea morala 

A. Hartuirea morala 

Art. 8 alin. 1 din Codul muncii prevede ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul bunei credinte, ceea ce inseamna ca toate actiunile anajatorului trebuie sa urmareasca indeplinirea scopului bunei functionari a unitatii. In nici un caz, actiunile conducatorilor nu trebuie sa vizeze personalitatea or integritatea morala si profesionala a unui salariat. 

De asemenea, conform art. 39 alin. (1) din Codul muncii salariatul are dreptul la securitate si sanatate in munca. Este de forta evidentei ca in sfera acestui drept se include sanatatea si securitatea atat fizica, cat si cea psihica. 

In temeiul acestui text de lege, angajatorul este obligat sa ia toate masurile pentru ca prin actiunile sale salariatii sa nu fie afectati psihic de mediul in care lucreaza. Protectia sanatatii psihice a salariatilor este reliefata in existenta unor sporuri menite sa compenseze salariatii care lucreaza in medii stresante: ex. sporul de suprasolicitare neuropsihica acordat profesorilor, magistratilor etc. 

In acest context, trebuie sa intre si protectia psihica a salariatului impotriva abuzurilor angajatorilor printr-o serie de masuri aparent neutre, dar in realitate, avand in vedere caracterul lor continuu, urmaresc un singur scop: eliminarea salariatului incomod. 

Acest tip de actiune al angajatorului a fost identificat in psihologie si denumit hartuire morala (mobbing). 

In multe tari [Destabilizarea victimei (ea nu intelege ce i se intampla: comportamentele persoanei care hartuieste nu sunt logice si, oricum, explicatiile sale sunt irationale) face parte din etapele hartuirii.], avand in vedere efectele devastatoare pe care hartuirea morala le are asupra integritatii si sanatatii fizice si pshice a subiectului supus hartuirii, hartuirea morala a fost incriminata fiind pedepsita cu inchisoare. 

In ceea ce priveste notiunea de hortuire morala in literatura de specialitate [Conform N. Bouchard, „Rezolvarea conflictelor la serviciu”, trad. Dana-Maria Cimpoi] se arata ca „hartuirea este un tip de violenta rece, perfida, ipocrita, uneori invizibila practic, pe care o persoana o poate exercita asupra alteia. […] Hartuitorul daca se simte amenintat si detine puterea, va va ataca, iar scopul sau este de a va face sa dispareti din firma. […] Stie ca intr-un interval mai lung sau mai scurt veti solicita, pana la urma, un concediu de odihna sau chiar veti demisiona. Este adesea charismatic, are mult farmec si isi gaseste usor aliati. Dorinta sa cea mai mare este sa detina puterea. Mijlocul folosit: inlaturarea tuturor celor care se dovedesc a fi potentiale amenintari. […]. Hartuitorul isi zapaceste victima in asa masura, ca aceasta ajunge sa se indoiasca de propriile trairi si sentimente.” 

„Hartuirea morala se deruleaza in general in mai multe etape:

  • alegerea victimei (in general nu este un grup ci o anumita persoana),
  • conditionarea ei (victima trebuie sa devina receptiva),
  • destabilizare ei (victima nu intelege ce i se intampla: comportamentele persoanei care hartuieste nu sunt logice si, oricum, explicatiile sale sunt irationale)
  • culpabilizarea victimei (individul hartuit incepe sa isi imagineze ca are o parte din vina pentru suferinta sa),
  • destructurarea victimei (persoana care hartuieste si-a atins obiectivul: victima a demisionat sau s-a imbolnavit grav).”

Nu exista un profil psihologic standard al victimei, ci mai degraba, situatii de munca, situatii care favorizeaza hartuirea morala. Respectiv, acolo unde stress-ul este deja mare, unde sistemul managerial are prea putin respect fata de indivizi sau acolo unde solidaritarea intre salariati e slaba. […] 70% dintre victime se numara printre femei […]. De asemenea, hartuirea afecteaza in mod preferential persoanele atipice […] intre 3 si 10% dintre angajati cad victime hartuirii. […] Sectorul public este afectat in mod deosebit: educatia nationala, spitalele, functiile publice.” [Patrick Legeron, „Cum sa te aperi de stress”, trad. Genoveva Teleki

Hartuirea este una dintre cele mai dure manifestari agresive care pot sa apara la locul de munca. Acest tip de agresiune poate sa apara indiferent de domeniul de activitate dar mai ales in domeniile publice cum ar fi cel al educatiei nationale, sanatatii. Hartuirea morala la locul de munca are in vedere un comportament irational, repetat, fata de un angajat sau grup de angajati, constituind un risc pentru sanatate si securitate. Hartuirea morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie, fata de care persoanele vizate pot intampina dificultati in a se apara. Pentru victimele hartuirii morale consecintele pot fi semnificative mai ales din punct de vedere medical. 

Pentru detalii a se vedea anexele nr. 1- 5. 

Prin prezenta cerere de chemare in judecata solicitam sa oligati […] sa ia toate masurile pentru incetarea hartuirii morale a subsemnatei, hartuire la care sunt supusa din partea doamnei […]. 

Cateva exemple de hartiure morala  la care am fost supusa din partea  doamnei […] 

1. Intimidare 

Desi conform art. 26 din Carta […] si art. 97 alin. (1) din Legea nr. […] privind statutul cadrelor didactive „cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfasurarii activitatii de nici o autoritate universitara sau publica” doamna… mi-a perturbat activitatea in nenumarate randuri in timpul desfasurarii orelor la 3 (trei) dintre lucrarile practice. Astfel studentii din anul […], grupele […] au fost martori atat la prezenta doamnei […] cat si la interventiile domniei sale. Precizez ca in cursul desfasurarii laboratorului cu grupele […] si […], doamna […] a incercat sa ma intimideze aratandu-mi o minicamera cu care pretindea ca ma inregistreaza/filmeaza desi in conformitate cu dipozitiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 „inregistrarea magnetica sau prin procedee echivalente a activitatii didactice poate fi facuta numai cu acordul celui care o conduce”. Scopul acestei perturbari a activitatii mele didactice, precum si al inregistrarii era acela de a ma intimida, de a crea presiune pentru ca eventual sub presiunea astfel creata sa clachez. 

Ce trebuie de asemenea remarcat este maniera, atitudinea in care s-au desfasurat toate aceste actiuni ale doamnei profesor, si aume o atitudine vadit indimidatoare, o prima incercare de destabilizare a subsemnatei. O incercare prin care se dorea ca subsemnata sa nu fie sigura pe actiunile mele. 

De altfel in cadrul hartuirii morale, indimidarea este primul pas, in vederea „destabilizarii subiectului supus hartuirii” [A se vedea…]. 

Incercarea de destabilizare profesionala a continuat din partea doamnei […] Astfel mi s-a comunicat ca studentii au declarat ca nu ma mai vor la cursuri. Precizez ca in timpul urmatoarei intalniri cu studentii la curs, la care a asistat si doamna […], afectata fiind de declaratiile studentilor mi-am exprimat parerea de rau personala in ceea ce priveste declaratiile lor. Reactia lor a fost unanima si au sustinut contrariul. Ulterior am intrebat si studentii celorlalte grupe si au sustinut ca ei nu au cerut acest lucru. 

Actiunea de hartuire a continuat prin reducerea la jumatate a numarului de grupe, fara nici un motiv sau explicatie pe primul semestru si eliminarea mea totala din activitatea didactica pe semestrul doi. Nu am fost instiintata in prealabil in mod oficial cu privire la aceasta modificare. Chiar si in situatia in care ar fi existat motive temeinice de reducere, as fi avut dreptul sa cunosc aceste motive, insa reducerea numarului de grupe si tacerea privind motivele acestei reduceri, nu fac altceva decat sa conduca la autoinvinuiri din partea mea si la cautarea motivelor. 

Este evident ca toate aceste presiuni sunt anormale si urmaresc un singur scop: destabilizarea si culpabilizarea mea. 

Intimidarile au continuat, insa au trecut la un nivel superior. 

Astfel, prin adresa nr. […] am fost invitata la sediul […] la biroul […] pentru o intalnire cu comisia de disciplina a institutiei. 

In adresa nu mi-a fost explicat motivul pentru care trebuie sa ma prezint in fata „Comisiei de disciplina” astfel incat prin prezenta mea in fata comisiei la data si ora ceruta a trebuit sa ma consider indirect si obligatoriu vinovata de acte de indisciplina. 

Astfel, desi scria clar ca este vorba de o intalnire cu Comisia de disciplina, in realitate mi s-a explicat ca „am fost chemata pentru o simpla discutie menita a face lumina asupra situatiei aparute in catedra”. De la o convocare oficiala in fata unei Comisii de cercetare disciplinara, pana la obiectul convocarii si anume „o simpla discutie” este o cale lunga. Trecand peste faptul ca toti membrii Comisiei erau barbati (ceea ce a amplificat si mai mult starea de presiune asupra mea) in masura in care nu se urmarea (direct sau indirect, intentionat sau nu) intimidarea mea, in convocator s-ar fi putut preciza clar motivul convocarii si anume „pentru o simpla discutie”. 

Precizez de asemenea, ca din informatiile pe care le detin, Comisia nu s-a intrunit  in baza unei decizii de numire, nu au existat martori, nu s-a intocmit proces verbal conform procedurilor legale. 

2. Subminarea autoritatii profesionale 

Dupa cum am precizat doamna … a participat in mai multe randuri la activitatea mea didactica si m-a amenintat ca filmeaza ora mea de curs. Amenintarea s-a dovedit reala deoarece la sfarsitul cursului mi-a si spus „V-am filmat!” 

Alaturi de caracterul intimidant, prezenta doamnei […] a mai avut un scop si anume subminarea autoritatii mele profesionale. Astfel, adesea la afirmatiile mele domnia sa dadea dezaprobator din cap, incercand sa sugereze studentilor ca ceea ce spun eu nu este corect sau nu are baza stiintifica. Rupte din contextul general a intregii actiuni de hartuire morala la care sunt supusa poate aceste gesturi ar fi trecut neobservate, insa ele fac parte dintr-un plan de creare a unei presiuni psihice asupra mea pentru a-mi prezenta demisia sau pentru a gresi si a se gasi un motiv de desfacere a contractului individual de munca. 

De altfel, unii dintre studenti au sesizat aceasta presiune psihica la care sunt supusa spunandu-mi la finalul orei „rezistati bine doamna […]”. Intreband la ce anume se refera mi-a replicat „stiti dumneavoastra la ce”, lasand sa se inteleaga cu claritate ca este vorba de rezistenta mea la presiunile psihice la care sunt supusa. 

3. Tratament diferentiat si supraveghere excesiva 

De-a lungul anului scolar  2007-2008 am fost supusa unui tratament diferentiat cu singurul scop de a ma sicana, de a crea presiune psihica si profesionala asupra mea si de a ma hartui permanent. 

a) Obligarea la semnarea condicii 

Mi s-a adus la cunostinta ca incepand cu data de 1 noiembrie 2007 a fost impusa o condica de prezenta dupa (citez) „25 de ani de munca in invatamant” si ca eu as reprezenta aceasta cauza a „nenorocirii”. 

In realitate, fara a contesta necesitatea prezentei acestei condici, ci dimpotriva o consider extrem de utila, trebuie mentionat ca aceasta condica a fost introdusa in mod special pentru a ma urmari, supraveghea si eventual vana orice moment de absenta pentru a transforma intr-o abatere disciplinara. 

a) Astfel, in perioada 29 octombrie – 1 noiembrie 2007 a trebuit sa ma deplasez in tara…pentru sustinerea preliminara a tezei mele de doctorat drept pentru care in perioada mentionata urma sa lipsesc de la serviciu. Am contactat imediat, prin e-mail, pe doamna […], deoarece la momentul respectiv nu se afla in tara, pentru a o informa despre necesitatea acestei deplasari si mi s-a raspuns ca „problemele mele personale nu o privesc” si ca „va rezolva problema personal in catedra” (reiese din corespondenta personala anexe). Nu mi s-a indicat in nici un fel care este modalitatea legala a realizarii acestui lucru, ma refer la intocmirea unei banale cereri (eu fiind nou angajata),  desi a existat acesta oportunitate. Perfectionarea profesionala reprezinta o obligatie a tuturor membrilor comunitatii academice consfintita de lege si nu mi-am inchipuit ca as putea fi impiedicata in realizarea acesteia. La intoarcerea in tara mi s-a adus la cunostinta ca deja s-a intocmit referat cu solicitare de sanctiune pentru absenta „nemotivata” de la serviciu. in urma analizei la […] a notei mele explicative nu s-au dispus sanctiuni dar in schimb pentru perioada respectiva nu am fost pontata in fisa colectiva de prezenta si mi s-a redus salariul pentru acele zile precum si implicit cuantumul reprezentand  vechimea in munca.

b) In data de 25 februarie 2008 in intervalul orar 10-12,15 m-am deplasat la sediul Ministerului.. in vederea programarii unei audiente la  Departamentul […]. La audienta mentionata am semnat documentele cu privire la motivul audientei asa cum cere protocolul. In ziua respectiva,  mi s-a intocmit referatul de absenta “nemotivata” pentru 3 ore. Orele de absenta  fost doar 2 si, desi au fost trecute in condica de raspandiri de mine personal (anexa foto condica), mi-au fost imputate la salariu. Mai mult, din analizarea condicii reiese ca doamna […] s-a interesat personal cu privire la deplasarea mea la Minister lucru pe care l-a trecut la rubrica observatii din condica sub semnatura si parafa. 

b)  Obligarea la redactarea unui raport zilnic de activitate 

Desi Statutul […] nu prevede obligativitatea redactarii unui raport de activitate decat cu ocazia evaluarilor anuale ale colectivului sau depunerii dosarului de candidatura pentru ocuparea unui post didactic, am fost obligata sa redactez un raport zilnic de activitate. 

Acest aspect nu m-ar fi deranjat daca ar fi fost o practica constanta cel putin la nivelul catedrei, insa am fost singura obligata sa redactez un raport de activitate zilnica. 

Care ar putea fi fost finalitatea acestui raport zilnic de activitate, daca nu crearea unei presiuni psihice si profesionale si a hartuirii mele? 

4. Izolare 

Printre metodele de hartuire morala se inscrie si izolarea subiectului supus hartuirii in vederea unei mai bune manipulari a psihicului acestuia. Acest lucru s-a intamplat si in situatia mea. 

5. „Tragerea pe linie moarta” 

Mi s-a refuzat in mod sistematic participarea la conferinte de specialitate, cea mai concludenta fiind cea de la Barcelona. Men?ionez ca pentru aceasta deplasare angajatorul nu  avut nicio contributie financiara. 

Astfel, in data de 26 mai 2008, am completat formularul privind deplasarea in strainatate pentru desfasurarea unor activitati universitare, cerere pe care am inaintat-o sefului, doamna […]. 

Pe cerere mi-a comunicat ca nu o poate semna deoarece: 1. Nu este completata data la care s-a facut solicitarea; 2. ar fi trebuit sa propun o varianta de suplinire; 3 trebuia sa anexez documente doveditoare: postere, bilete calatorie, taxa de participare, rezervari. 

Am refacut cererea indeplinind toate cerintele impuse de sefa de catedra. Avand in vedere faptul ca materialul mi-a fost returnat in ultimul moment, faptul ca am completat toate lipsurile, precum si faptul ca imi confirmasem prezenta la Barcelona, am plecat convinsa fiind ca aspectele mai sus mentionate constituiau motivul refuzului. 

Doamna […] ar fi putut sa-mi comunice decizia negativa pe loc astfel incit sa beneficiez de dreptul de a-mi lua concediu fara plata pe perioada respectiva lucru pe care nu l-a facut

La intoarcere am constatat ca cererea mea de deplasare nu fusese aprobata si mi se intocmise un referat de absenta nemotivata pentru perioada respectiva. La solicitarea mea mi s-a raspuns ca cererea nu a primit aviz favorabil deoarece sefa doamna …a considerat ca lucrarea prezentata nu se incadreaza in preocuparile Catedrei, ca lucrarea nu a fost efectuata in catedra din care fac parte si nu a fost prezentata nici in numele facutatii […] din care fac parte si nici in numele institutiei, ci in numele altui centru de cercetare. 

Raspunsul primit este naucitor din cel putin doua perspective: 

In primul rand pe cererea mea de deplasare doamna profesor a trecut alte motive de respingere, motive pur formale, pentru ca apoi sa prezinte autoritatilor alte motive. Un dublu limbaj neadevarat. 

Asa cum se poate observa din fotografii (anexa nr. […]) din brosura (anexa nr. […]) si din extrasul de pe pagina Congresului (anexa nr. […]) lucrarea a fost prezentata in numele institutiei de care apartin. De asemenea, fara a intra in detalii strict tehnice, ea face parte din preocuparile catedrei. 

In fapt, adevaratul motiv al refuzului nu il constituie nici lipsa elementelor formale, nici lipsa interesului catedrei pentru subiect ci pur si simplu inchiderea barierelor de formare profesionala. 

Nu era prima data cand se intampla acest lucru. Astfel, desi am adus documente oficiale in catedra cu privire la participarea mea de 2-3 ori pe luna la reuniuni stiintifice de interes pentru formarea mea profesionala  organizate de un centru de cercetare din Bucuresti, mi s-a interzis verbal accesul la aceste reuniuni. 

Mi s-a interzis verbal si in scris realizarea de proiecte de cercetare stiintifica. Conform legilor si a  Cartei institutiei, art. 16 pct. a este prevazuta obligatia de a ma dezvolta si perfectiona profesional iar pct. b consemneaza dreptul de a-mi alege liber temele de cercetare stiintifica in domeniul de competenta, in conformitate cu libertatea academica, respectarea normelor etice, legale si deontologice. 

B. Demnitatea in munca 

Conform art. 39 alin. 1 lit. e) din Codul muncii salariatul are dreptul la demnitate in munca. 

Acestui drept al salariatului ii corespunde obligatia corelativa a angajatorului de a se abtine de la orice act/gest care ar putea aduce atingere demnitatii si onoarei salariatului. De asemenea, aceasta prespupune ca locul de munca al salariatului trebuie sa fie astfel organizat incat si nu lezeze demnitatea salariatului. 

Demnitatea in munca mi-a fost incalcata in mod flagrant de doamna […] in mai multe randuri, cel mai semnificativ fiind incidentul din data de joi 3 iulie 2008. 

Astfel, in data de 3 iulie 2008 doamna […] mi-a solicitat (in mod abuziv dupa cum am aratat) sa-i prezint raportul zilnic de activitate (aceasta in conditiile in care sunt singura persoana din catedra careia i se solicita acest raport, iar Legea nr. 128/1997 nu prevede aceasta obligatie, iar Carta universitara prevede doar obligativitatea raportului anual). Costatarii mele normale ca nu mi-au fost puse la dispozitie materialele necesare doamna […] a scos o bancnota de 10 lei si mi le-a aruncat in fata spunand ca „Bani de parfum Channel ai, insa sa iti cumperi hartie de scris nu ai!”. 

Momentul a fost unul de umilinta maxima in conditile in care martorii acestei scenei erau si femei de serviciu. A fost un moment penibil pentru mine, care depaseste cu mult limitele unei normale colaborari profesionale si ierarhice. 

Aceasta se inscrie insa intr-un context mai larg al incalcarii demnitatii in munca din partea doamnei […], sefa […]. 

De asemenea, conditiile de munca sunt sub nivelul minim de respect, in spatiul in care imi desfasor activitatea exista gandaci si soareci, motiv pentru care am fost obligata sa solicit sa se faca dezinsectie si deratizare. Cabinetul este gol, nu am calculator, conexiune la internet etc. 

Ar mai trebui adaugat si faptul ca nu am acces la toaleta catedrei, aceasta fiind tinuta inchisa permanent si ca trebuie sa merg la toaleta studentilor. 

II. Cu privire la plata salariului 

In mod umilitor, nelegal, injust si fara nici un temei pe luna mai 2008 in foaia colectiva de prezenta redactata si semnata de doamna […] am fost pontata cu 7 ore pentru luna iunie, in conditiile in care toate celelalte persoane au fost pontate 8 ore, iar pentru luna iunie am fost pontata 1 (una) ora de munca pe zi. 

Avand in vedere faptul ca in aceasta perioada am fost la serviciu, conform condicii de prezenta, si mi-a desfasurat activitatea normala, nu exista nici nu temei pentru a fi trecuta cu o singura ora lucrata pe zi. 

Este de forta evidentei abuzul de functie pe care l-a exercitat cu unicul scop de a continua hartuirea la care am fost supusa de la inceputul anului universitar 2007. 

In conformitate cu dispozitiile art. 154  alin. (1) si (2) din Codul muncii, salariul reprezinta contravaloarea muncii prestate iar pentru munca prestata fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. 

Cum in perioada lunilor mai si iunie 2008 mi-am desfasurat activitatea conform contractului individual de munca, diminuarea orelor prestate, iar de aici a salariului cuvenit reprezinta o modificare unilaterala a contractului, interzisa de art. 41 din Codul muncii. 

Pe cale de consecinta va solicitam sa dispuneti plata diferentelor salariale pentru lunile mai si iunie 2008. 

III. Cu privire la daunele morale 

Solicitam acordarea daunelor morale in temeiul art. 269 alin. (1) din Codul muncii. 

Astfel, dupa cum aratam demnitatea mi-a fost incalcata prin aruncarea jignitoare a unei sume de bani. Acest gest m-a facut sa ma simt umilita, iar umilirea a fost facuta in fata martorilor. De asemenea, s-a incercat (poate s-a si reusit) stirbirea autoritatii mele profesionale prin incercarea de filmare a cursurilor pe care le sustineam si prin gesturile de dezabrobare pe care le facea cu scopul vadit de a ma pune intr-o situatie stanjenitoare profesionala. 

De asemenea, consider ca se impune acordarea daunelor morale in cuantumul solicitat pentru toata aceasta perioada de hartuire morala, pentru toata aceasta perioada de suferinta la care am fost supusa. Stress-ul cauzat de aceasta situatie a fost si este in continuare foarte mare, avand puseuri de tensiune dupa fiecare astfel de moment consumat. 

In concluzie,

Avand in vedere toate cele de mai sus solicitam si admiteti cererea asa cum a fost formulata si sa obligati parata:

  1. sa ia toate masurile care se impun pentru respectarea demnitatii in munca si in cetarea hartuirii morale a subsemnatei din partea doamnei […];
  2. la plata daunelor morale in cuantum de 6 000 RON;
  3. la plata diferentei drepturilor salariale pentru lunile mai si iunie;
  4. la plata cheltuielilor de judecata

IN DREPT

Ne intemeiem prezenta cerere pe dispozitiile art. 8, art. 39 alin. (1) Codului muncii, ale Legii nr. 128/1997 precum si pe dispozitiile Codului de procedura civila 

PROBE

Intelegem sa ne folosim de proba cu inscrisuri precum si orice alt mijloc de proba care se va dovedi utila si pertinenta. 

Depunem prezenta cerere in doua exemplare, una pentru instanta cealalta pentru a fi comunicata paratei. 

Reclamant

[…]” 

* * * 

Despre Costel Gilca >>

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Actiune in justitie privind hartuirea morala la locul de munca”

  1. sorina spune:

    Cunosc foarte foarte bine acest gen de hartuire! Il traiesc si eu si inca cativa colegi de vreo 8-9 ani.Nu am stiut pana acum despre aceasta lege a hartuirii morale, desi acum mi se pare firesc sa existe si sa se aplice.Ce nu am inteles eu este cum s-a finalizat acest proces, aceasta reclamatie! Va rog sa ma informati daca se poate suplimentar despre acest gen de procese!Ce fel de dovezi trebuie aduse? Este suficient daca sunt mai multe persoane care reclama aceleasi fapte de hartuire? Ce inseamna pentru persoana reclamanta un asemenea proces? Poate fi doar amendat contraventional sau mai mult? Ramane in functie dupa o eventuala decizie a instantei prin care se recunoaste si se dovedeste hartuirea facuta cu buna stiinta a directorului?

  2. Olteanu Ileana spune:

    Si eu sunt o persoana hartuita, inghit antidepresive cu pumnul si am de crescut un copil. Vina mea? Sunt sotia unui fost ofiter de informatii care nu a luat mita niciodata, nu a facut rau nimanui, a avut doar dorinta de a-si face treaba foarte bine.
    Ceea ce este si mai grav, este faptul ca lucrez in cadrul unei unitati militare (spital militar) si nu te poti plange nimanui, pentru ca armata romana are legi proprii. Eu, ca salariat civil, nu am dreptul sa am neemultumiri. Ma gandesc sa merg in instanta civila, desi risc repercursiuni grave.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.