« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Independenta si impartialitatea magistratului. Legislatie, doctrina, jurisprudenta
11.01.2009 | JURIDICE.ro, jud. drd. Ana Cristina Labus, proc. dr. Tamara Manea

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

I. Independenta magistratului este premisa statului de drept si garantia fundamentala a unei corecte judecati. Aceasta presupune ca nimeni nu poate interveni in deciziile si modul de gandire al judecatorului sau procurorului. 
Principiul independentei judecatorului
Conceptul de independenta trebuie abordat din perspectiva celor doua componente ale sale respectiv, independenta institutionala si independenta judecatorului.
Independenta instantelor este consacrata constitutional prin prevederea inscrisa in art. 126 alin.(1) din Constitutia Romaniei, potrivit careia justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, adica judecatorii, tribunale si curti de apel. Aceasta presupune ca in realizarea actului de justitie, magistratii nu pot fi influentati de puterea executiva sau legislativa.
Independenta judecatorilor este reflectata in art.124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, care dispune ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
Independenta, astfel inteleasa, nu exclude interventia instantelor de control judiciar in urma exercitarii cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
In acelasi timp trebuie subliniat ca nici verificarile atribuite prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in competenta conducatorului instantei, nu afecteaza independenta.
Acest control nu vizeaza in nici un fel activitatea de judecata.
Astfel, in art. 46 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judecatoreasca se prevede ca "Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat". 
Independenta judecatorilor este garantata prin statutul conferit de lege.
Astfel, prin dispozitii speciale prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, sunt reglementate numirea si promovarea in functie a magistratilor.
O alta garantie oferita magistratilor si care asigura independenta acestora, este data de inamovibilitate.
Aceasta presupune ca orice avansare sau transferare nu se poate face decat cu consimtamantul judecatorilor.
Inamovibilitatea este reglementata cu valoare de principiu in Constitutia Romaniei. Astfel, conform art. 125 alin. (1), judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.
Acelasi text arata, in alin. 2, ca promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor este de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.
Principiul independentei procurorului
Independenta autoritatii judecatoresti, care nu poate fi separata de cea a Ministerului Public, constituie elementul esential al reformei din justitia romana.
Dispozitiile referitoare la independenta sistemului judiciar nu sunt insa aplicabile in totalitate si procurorilor care, spre deosebire de judecatori, isi desfasoara activitatea potrivit principiului controlului ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei.    
Prin urmare, cadrul legislativ roman, constitutional si organic, prezinta o particularitate care se refera pe de o parte, la situarea Ministerului Public in autoritatea judecatoreasca, fapt ce ii confera o autonomie functionala iar pe de alta parte, la instituirea autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor, aspect ce suscita in continuare dezbateri doctrinare care pun in discutie independenta de actiune a procurorilor in raport cu puterea executiva, reprezentata de ministrul justitiei.
In cele ce urmeaza vom aborda problematica independentei si impartialitatii procurorului din urmatoarele perspective:
a. procurorul – parte a unei structuri ierarhice;
b. instituirea autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor;
a. Conform dispozitiilor inscrise in articolul 132 din Constitutia Romaniei si in articolul 62 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic.
Principiul controlului ierarhic diferentiaza statutul procurorilor de cel al judecatorilor care, asa cum consacra dispozitiile articolului 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, sunt independenti si se supun numai legii.
Potrivit acestui principiu, Ministerul Public este conceput ca un sistem piramidal in cadrul caruia procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior.
Faptul ca activitatea procurorului este guvernata si de principiul controlului ierarhic face ca independenta acestuia sa capete alte valente decat cea a judecatorului. 
Astfel, dispozitiile articolului 64 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, pe de o parte, dau eficienta principiului controlului ierarhic atunci cand prevad ca "dispozitiile procurorului ierarhic superior date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine" iar pe de alta parte, consacra principiul independentei procurorului in solutiile  dispuse.
De asemenea, o alta dimensiune a independentei procurorului este data si de dispozitia inscrisa in articolul 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara care prevede ca "procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza".
O limitare a conceptului de independenta a procurorului a fost adusa de Curtea Constitutionala care, prin decizia nr. 345/18 aprilie 2006, a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiei inscrise in articolul 64 alin.(3) din Legea nr. 304/2004 ce instituia controlul judecatoresc asupra masurii de infirmare a solutiei, la cererea procurorului care a adoptat-o. 
Curtea a retinut ca instituirea controlului judecatoresc prevazut de textul de lege citat contravine in mod evident dispozitiilor art. 132 din Constitutia Romaniei pentru ca desfiinteaza in fapt controlul ierarhic prin transferarea acestei atributii in sarcina instantelor, in afara competentei firesti a acestora prevazuta de legislatia interna si de art. 6 alin.1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Garantia prevazuta de legiuitor pentru respectarea independentei procurorului consta in posibilitatea acordata acestuia de a contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificarea a conduitei procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior in orice forma in efectuarea urmaririi penale, adoptarea solutiei si prezentarea concluziilor in instanta.
De precizat este faptul ca legiuitorul nu a prevazut o procedura dupa care sa se desfasoare aceste verificari.       
Apreciem ca se impune, de "lege ferenda", reglementarea unei astfel de proceduri tocmai pentru a se da eficienta deplina acestei garantii, nefiind suficient doar precedentul de practica in domeniu.
b. Independenta procurorului mai trebuie analizata si in raport de faptul ca acesta isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministrului Justitiei care este membru si exponent al puterii executive.
Desi in conceptia si reglementarea legii romane aceasta autoritate este o relatie administrativa cu anumite particularitati care nu are sensul si nu echivaleaza cu subordonarea si supravegherea judiciara ierarhica, totusi ea apare ca o limitare a independentei procurorului.
Astfel, potrivit articolului 67 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, relatia de autoritate confera ministrului justitiei dreptul de a exercita controlul asupra procurorilor, de a cere procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, informari asupra activitatii parchetelor si de a da indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
Controlul asupra procurorilor vizeaza modul in care se desfasoara activitatea acestora, raporturile de serviciu cu justitiabilii si celelalte persoane implicate in cauzele aflate pe rolul parchetelor.
Desi nici una dintre prerogativele mentionate ale ministrului justitiei nu presupune subordonarea fata de acesta a procurorilor in exercitarea atributiilor ce le revin in calitate de exponenti ai autoritatii judecatoresti, totusi, fiind instituita constitutional, autoritatea ministrului inseamna dreptul si posibilitatea acestuia de a da dispozitii obligatorii, fapt care conduce la o limitare a independentei procurorilor.       
 
Independenta reflectata de documentele internationale
Art. 2 din "Principiile fundamentale ale independentei sistemului judiciar" redactate de Organizatia Natiunilor Unite in 1985 stipuleaza ca "sistemul juridic va decide in problemele care ii sunt inaintate impartial, pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara vreo restrictie, influenta incorecta, sugestie, presiune, amenintare sau interferenta, directa sau indirecta, din orice parte sau pentru orice motiv". Conform art. 8, judecatorii "se vor comporta intotdeauna de asa masura incat sa pastreze prestanta postului lor si impartialitatea si independenta sistemului juridic".
In Recomandarea sa nr. R (94) 12 privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a stabilit ca "Judecatorii trebuie sa aiba libertate neingradita pentru a lua hotararile impartial, in conformitate cu constiinta lor si cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectand regulile relevante stabilite de lege".
In Proiectul de la Bangalore al Codului de conduita judiciara – 2001 adoptat de Grupul judiciar de intarire a integritatii magistratilor se  prevede ca "independenta justitiei este premisa statului de drept si garantia fundamentala a unei drepte judecati. Prin urmare, judecatorul va sustine si va exemplifica independenta sistemului judiciar atat din punct de vedere individual cat si institutional". 
In Carta europeana privind statutul judecatorilor se stipuleaza ca: "Statutul judecatorilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale. Judecatorul trebuie sa se abtina de la orice comportament, de la orice act sau manifestare de natura sa altereze efectiv increderea in impartialitatea si independenta lor. 
Asociatia Europeana a Magistratilor, la Siofok, a adoptat Rezolutia din  27 septembrie – 2 octombrie 2006 in cuprinsul careia s-a subliniat ca: "Independenta puterii judecatoresti caracterizeaza in mod preeminent si necesar regula de drept, fiind o garantie fundamentala pentru un proces echitabil. In acelasi timp este un pilon fundamental al statului democratic si trebuie sa fie respectata si intarita de catre toate institutiile statului inclusiv de puterea legislativa.
II. Impartialitatea, ca element al unui proces echitabil, reprezinta garantia increderii justitiabililor in magistratii si institutiile in care se realizeaza actul de justitie. Esenta acesteia consta in obligatia magistratului de a se manifesta, in acelasi mod, fata de toti participantii la proces si de a nu avea o atitudine unilaterala ce ar aduce atingere spiritului de obiectivitate, de nepartinire si de echidistanta.
In legislatia romana impartialitatea magistratului este consacrata cu valoare de principiu constitutional. 
Articolul 124 alin. 2 din Constitutia Romaniei statueaza ca "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti, iar art. 132 alin. 1 prevede ca "procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
In art. 125 alin 3 si art. 132 alin 2 din Constitutia Romaniei se prevede ca  functia de judecator sau procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
Atat legislatia civila cat si in cea penala prevad cazurile concrete in care un magistrat si celelalte persoane implicate in actul de justitie sunt incompatibile precum si procedurile de urmat. 
Principiul impartialitatii reflectat in documentele internationale si jurisprudenta CEDO
Carta europeana a statutului judecatorilor prevede ca statutul judecatorilor trebuie sa asigure impartialitatea pe care toti membrii publicului sunt indreptatiti sa o astepte din partea tribunalelor (alin 1.1). Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni sustine intru totul aceasta prevedere a Cartei.
Judecatorii trebuie, in orice conditii, sa actioneze impartial, sa se asigure ca nu pot exista motive intemeiate ca cetatenii sa-i suspecteze ca nu ar fi impartiali. Din acest punct de vedere, impartialitatea trebuie sa transpara atat din functiile juridice ale judecatorului, cat si din celelalte activitati ale sale.
Consiliul consultativ al judecatorilor europeni (CCJE) in Avizul nr. 3 luand in discutie principiile si regulile privind imperativele profesionale aplicabile judecatorilor si in mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile si impartialitatii a decis ca: "Increderea publica in si respectul pentru sistemul juridic sunt garantiile eficientei sistemului juridic: comportamentul judecatorilor in activitatile lor profesionale este in mod justificabil vazut de public ca fiind esential pentru credibilitatea tribunalelor. Prin urmare, judecatorii ar trebui sa isi indeplineasca indatoririle fara favoritisme si fara a da dovada de prejudecati sau idei preconcepute. Nu trebuie sa ia hotararile luand in considerare orice iese din aplicarea regulilor de drept. Atata timp cat se ocupa de un caz sau li se poate cere acest lucru, nu trebuie sa faca in mod constient nicio observatie care ar putea sugera in mod rezonabil vreun grad de hotarare prealabila in rezolvarea disputei sau care ar putea influenta corectitudinea lucrarilor. Trebuie sa dea dovada de respectul datorat tuturor persoanelor (parti, martori, avocati, de exemplu) fara a face distinctii bazate pe motive ilegale sau incompatibile cu indeplinirea corecta a functiilor lor. Trebuie de asemenea sa se asigure ca pregatirea lor profesionala este vizibila in indeplinirea indatoririlor lor. Judecatorii trebuie de asemenea sa isi indeplineasca functiile cu respectul cuvenit principiului tratamentului egal al partilor, evitand ideile preconcepute sau discriminarile, pastrand echilibrul intre parti si asigurandu-se ca fiecare este audiata in mod corect".
In cuprinsul Proiectului de la Bangalore al Codului de conduita judiciara – 2001 adoptat de Grupul judiciar de intarire a integritatii magistratilor este dezvoltat continutul principiului  impartialitatii si modul de aplicare al acestuia.  Astfel se statueaza ca : "Impartialitatea este indispensabila exercitarii functiei judecatoresti. Ea este necesara nu numai hotararii insasi, ci si intregii succesiuni de etape prin care se ajunge la ea". 
Hotarari ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind asigurarea respectarii principiilor independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor
1. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis ca "prin acuzatiile de coruptie a justitiei, afirmatiile  prefectului au fost de natura sa afecteze imaginea si prestigiul acesteia. Consecinta afectarii prestigiului justitiei este alterarea increderii cetatenilor in impartialitatea si independenta judecatorilor. La randul sau, slabirea increderii cetatenilor in sistemul judiciar are ca efect stirbirea reputatiei profesionale a judecatorilor.
Atat in calitate de cetatean, cat si in calitate de reprezentant al puterii executive, prefectul are obligatia de a cunoaste si de a respecta principiul separatiei puterilor in stat. Intr-un stat de drept nimeni nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la unele hotarari judecatoresti, asupra intregului sistem judiciar. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta scaderii prestigiului justitiei si, implicit, a independentei si reputatiei judecatorilor".
2. Intr-o alta cauza  s-a decis ca "nimeni nu poate sa repuna in discutie autoritatea hotararilor judecatoresti definitive. Atitudinea inspectorului sef al Inspectoratului de politie de a critica solutiile de respingere a unor propuneri de arestare este facuta vadit cu rea-credinta, deoarece parchetul avea la dispozitie calea de atac impotriva hotararilor pronuntate. Publicitatea negativa facuta hotararilor judecatoresti respective, de catre inspectorul sef al Inspectoratului de Politie, in presa locala si centrala, nu face altceva decat sa aduca atingere autoritatii judecatoresti si independentei magistratilor."
3. Printr-o adresa, vicepresedintele Comisiei pentru invatamant, stiinta si tineret din Senatul Romaniei aducea la cunostinta Curtii de Apel ca mama unui elev a formulat un memoriu prin care sesiza o serie de aspecte referitoare la un dosar penal aflat pe rolul instantei, in care elevul avea calitatea de parte. Desi nu se solicita expres instantei sa dispuna intr-un anumit sens, se sugera ca solutia care s-ar impune ar fi aceea de a se constata ca elevul nu a savarsit vreo fapta penala.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis in aceasta cauza   ca "solutia apartine si trebuie sa apartina intotdeauna si exclusiv instantei de judecata, fara ingerinte de orice natura. Inaintarea acestei adrese constituie o ingerinta a unui reprezentat al puterii legislative in activitatea de judecata, neavand relevanta eventualele bune intentii care au stat la baza acestui demers." 
4. Despre o cauza in care s-a dispus restituirea cauzei la parchet pentru refacerea si completarea urmaririi penale, atat Presedintele Romaniei cat si autorii unor articole aparute in  mass-media au comentat ca hotararea a fost data, fie in afara legii, fie ca urmare a comiterii unor fapte de coruptie de catre magistrat.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis   ca exprimarea unor astfel de puncte de vedere "pune sub semnul indoielii toate hotararile in care judecatorii au dispus achitarea inculpatilor sau restituirea dosarului la parchet si nu au hotarat condamnarea persoanelor trimise in judecata de parchet.
O acuzatie publica de coruptie facuta la adresa unui judecator care a pronuntat o hotarare ce poate nemultumi parchetul sau partile cauzei respective, genereaza o diminuare a increderii cetatenilor in impartialitatea  si independenta judecatorilor si a sistemului judiciar in ansamblul sau si constituie, totodata, o atingere grava adusa reputatiei profesionale a judecatorilor.
5. Intr-o alta cauza s-a decis  ca "legalitatea si temeinicia unei hotarari judecatoresti pot fi verificate numai de instanta ierarhic superioara, in cadrul controlului judiciar, declansat ca urmare a exercitarii cailor de atac prevazute de lege si nicidecum prin intermediul unor articole de presa. Dreptul la libera exprimare, prevazut  de art. 30 din Constitutie nu poate fi exercitat cu incalcarea principiului independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii. Prin continutul lor, articolele de presa sunt de natura sa influenteze parerea publica cu privire la competenta profesionala a magistratului in cauza si, in acelasi timp, reprezinta o imixtiune in activitatea de judecata, dosarul aflandu-se in curs de solutionare. Criticile vizand hotararea instantei, facute cunoscute opiniei publice prin intermediul presei centrale nu pot fi interpretate altfel decat ca o ingerinta in actul de justitie, prin presiunea exercitata asupra magistratului in cauza."            
6. In legatura cu aplicarea in concret a garantiei prevazute de legiuitor pentru asigurarea respectarii principiului independentei procurorului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis  ca sesizarea facuta de un reprezentant al puterii executive la adresa activitatii desfasurate de procurori reprezinta pe de o parte, o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale, iar pe de alta parte, o incalcarea a independentei procurorului care afecteaza prestigiul autoritatii judecatoresti.
S-a retinut ca ministrul administratiei si internelor si-a exprimat nemultumirea fata de unele solutii de scoatere de sub urmarire penala, cat si fata de cercetarea inculpatilor respectivi, in stare de libertate. 
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a statuat ca nici o persoana, indiferent de calitatea acesteia, nu ii poate solicita procurorului sa pronunte o solutie in raport de alte criterii decat cele prevazute de lege pentru ca prin aceasta ar aduce atingere principiului independentei ce guverneaza activitatea procurorilor si, in final, ar afecta prestigiul autoritatii judecatoresti.
7. Intr-o alta cauza Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii a decis  ca "sustinerile reprezentantilor puterii executive referitoare la lipsa de probe in dosarele aflate in curs de instrumentare la organele judiciare reprezinta o grava imixtiune in activitatea judecatorilor si procurorilor din partea puterii executive. Orice indicatie cu privire la instrumentarea dosarelor din partea reprezentantilor puterii executive, reprezinta o grava incalcare a principiului independentei judecatorilor si procurorilor, cat si a principiului separatiei puterilor in stat. Din atitudinea reprezentantilor puterii executive trebuie sa rezulte cu claritate ca in indeplinirea atributiilor prevazute de lege nu intra posibilitatea interventiei publice in solutionarea unei cauze, chiar daca considera ca o solutie a unui procuror sau o hotarare a unui judecator este gresita. 
Reprezentantii puterii executive trebuie sa recunoasca si sa respecte rolul instantelor de control judiciar, respectand implicit si principiul separatiei puterilor intr-un stat democrat". 
8. La un post de radio, fostul prim-ministru a aratat ca in timpul mandatului sau s-a opus arestarii oricarui om politic.
 
Referitor la aceste afirmatii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis   ca "in raport cu dispozitiile constitutionale, declaratiile unui prim-ministru in legatura cu justitia nu trebuie sa depaseasca limitele fixate in scopul unei bune administrari a acesteia. In privinta unui sef al executivului, limitele comentariului admisibil sunt cu mult mai restranse fata de un simplu politician; in caz contrar, o asemenea declaratie, poate fi perceputa ca o imixtiune a politicului in problemele justitiei, lucru inacceptabil intr-un stat de drept."
Referitor la afirmatiile unor reprezentanti ai puterii legislative si executive potrivit carora procurorii sunt obraznici, ceausisti si obedienti politic, Plenul a decis  ca s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a scaderii prestigiului procurorilor si a afectarii independentei acestora.
Prin articolul 1 pct. 4 din Constitutia Romaniei, se consacra expres principiul separatiei puterilor legislativa, executiva  si judecatoreasca.
Potrivit acestui principiu, reprezentantilor celorlalte puteri – legislativa si executiva – nu le este permisa exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justitie si a celor care-l infaptuiesc.
Intr-un stat de drept nimeni si cu atat mai mult, un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra intregului sistem judiciar. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor.      
Justitia, in statul de drept, este socotita o putere pe langa celelalte puteri ale statului (art. 21 si 124 din Constitutia Romaniei).
Puterea judecatoreasca trebuie sa fie monolita si independenta. Pentru aceasta este necesar sa existe anumite garantii fata de celelalte puteri ale statului pentru a se evita politizarea si pentru a crea independenta si impartialitatea magistratului.
O justitie puternica influenteaza, determina si mentine o stare economica sanatoasa, o societate in care ordinea sociala se manifesta pe deplin.
Cand din anumite motive functia si rolul puterii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta.
De principiu, daca separatia puterilor in stat nu este bine conturata, atunci realitatea sociala este incerta, neclara, iar puterea judecatoreasca nu mai este putere in stat, ci doar o functie in stat si separatia nu mai este a puterilor ci a functiilor in stat.
In raportul Singhvi  catre Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizeaza ca "principiile independentei si impartialitatii sunt pietrele de fundament ale motivarii si legitimitatii functiei judiciare in orice stat" –  (pct. 75).
Pe de alta parte, in "Principiile fundamentale referitoare la independenta magistratului", adoptate la Milano in anul 1985 si confirmate de Adunarea Generala a O.N.U. din acelasi an, rezulta ca "independenta magistraturii trebuie garantata de catre stat si enuntata in Constitutie sau alta lege nationala, iar toate institutiile guvernamentale sau altele trebuie sa o respecte" (pct.1). 
Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind  independenta, eficienta si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994, dorind sa promoveze independenta sistemului judiciar a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu.
Una dintre acestea vizeaza obligatia statelor de a lua toate masurile necesare pentru a respecta, promova si proteja independenta judecatorilor. 
Documentul prevede ca sensul de "independenta judecatorilor" nu se refera exclusiv la judecatori, ci acopera sistemul judiciar in intregime.
Continutul acestui principiu consta, intre altele, si in obligatia organelor executivului si legislativului sa se abtina de la adoptarea oricaror masuri care ar putea submina independenta judecatorilor. Pe langa toate acestea, se precizeaza in document, "ca nu ar trebui sa fie permis grupurilor de presiune sa submineze independenta sistemului judiciar".     
Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor, adoptata la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede ca "statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura".   
In Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. 11 din capitolul "Relatia dintre procurorii publici si puterea executiva si legislativa" se prevede ca "statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici isi pot efectua indatoririle si responsabilitatile profesionale fara interventie nejustificata sau expunere la responsabilitatea civila, penala sau de alt tip".
Prin afirmatiile ce au facut obiectul analizei, politicienii si membrii executivului au depasit limitele admisibile ale discursului public politic, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana a drepturilor omului care consacra libertatea de exprimare.
Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii  autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea "Braford contra Danemarcei" a decis ca "interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora".  
In cauza "Pager si Oberschlick contra Austriei" s-a statuat ca "activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept". 
*
*  *
Din activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a reiesit ca cele mai frecvente incalcari ale independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor au avut loc prin intermediul mass-media.
Problema care ar suscita discutii in acest context ar fi aceea a masurilor pe care le are la indemana Consiliul Superior al Magistraturii pentru a aduce la cunostinta publica hotararile adoptate de acesta in materia apararii independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor. 
In cele mai multe cazuri, comunicatele de presa emise de Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt preluate de mass-media, astfel incat opinia publica nu este informata in legatura cu pozitia adoptata de catre Consiliu in materia apararii independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor.
Pornind de la ideea de principiu ca independenta magistratului este premisa statului de drept si garantia fundamentala a unei corecte judecatii, apreciem ca se impune stabilirea unor masuri de natura sa creeze cadrul adecvat pentru informarea opiniei publice cu privire la hotararile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Printre aceste masuri s-ar putea inscrie: publicarea hotararilor adoptate in acest domeniu pe site-urile Ministerului Justitiei si al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in Monitorul Oficial al Romaniei precum si instituirea legislativa a obligatiei redactiilor ziarelor sau emisiunilor radio-tv in care a fost afectata independenta judecatorilor si procurorilor de a publica in integralitate hotararea data de Consiliul Superior al Magistraturii.
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
Curtea Europeana a Drepturilor Omului  referindu-se la independenta magistratilor, a statuat ca "este suficient ca aparentele sa creeze o indoiala legitima cu privire la independenta magistratilor, pentru ca respectarea acestui principiu sa fie contestata cu succes". 
In cauza Van de Hurk contra Olandei, Curtea a decis ca un element al indeplinirii conditiei independentei unui tribunal, in sensul prevederilor art. 6 din Conventie, consta in aceea ca, dupa pronuntarea unei hotarari care devine definitiva si irevocabila, aceasta nu mai poate fi modificata de o autoritate nejudiciara, in detrimentul uneia dintre partile procesului solutionat definitiv .     
In cauzele Bursuc c. Romaniei si Barbu Anghelescu c. Romaniei Curtea a retinut ca independenta procurorului militar, care a condus ancheta cu privire la politisti poate fi pusa la indoiala avand in vedere reglementarea nationala de la data faptelor. S-a subliniat ca, in virtutea legii nr. 54/1993, procurorii militari sunt ofiteri activi, la fel ca si politistii, la epoca faptelor, facand parte din structura militara, fondata pe principiul subordonarii ierarhice: ei beneficiaza de grade militare, bucurandu-se de toate privilegiile subordonarii ierarhice in materie si fiind responsabili de incalcarea regulilor disciplinei militare.
Curtea a observat ca, bazata pe existenta acestei legaturi de natura institutionala, absenta independentei procurorului militar s-a tradus, concret, in cauza de fata, in lipsa de impartialitate cu care a condus ancheta cu privire la politistii acuzati.
Curtea Europeana, referindu-se la conceptul de impartialitate, a statuat ca aceasta se defineste prin "absenta prejudecatilor sau a parerilor preconcepute". In acest context, s-a decis ca impartialitatea trebuie apreciata atat din punct de vedere subiectiv, luandu-se in considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecator intr-un anume caz, cat si potrivit unui test obiectiv, care stabileste daca judecatorul a oferit garantii suficiente pentru a exclude vreo indoiala motivata din acest punct de vedere . Impartialitatea "se prezuma pana la proba contrarie, indiferent daca este vorba despre un magistrat de profesie, despre un membru al unui juriu sau de persoane specializate in diverse domenii de activitate, care participa, alaturi de magistrati de profesie, la solutionarea unor categorii de litigii.  
Curtea a subliniat importanta impartialitatii judecatorului in speta De Cubber, precizand ca "impartialitatea este, fara indoiala, una dintre cele mai importante cerinte ale art. 6 CEDO". O problema dezbatuta in jurisprudenta Curtii a fost aceea a posibilitatii acordate partii de a renunta la impartialitatea judecatorului. In cauza Pfeifer & Plankl, Curtea, adoptand punctul de vedere conform caruia nu se poate renunta la acest element al art. 6 CEDO, a decis ca "un astfel de drept este de importanta capitala, iar exercitarea lui nu poate fi lasata la latitudinea partilor".  
Ulterior, in 1996, in cauza  Bulut,  Curtea a adoptat o pozitie destul de diferita, retinand ca "reclamantul nu se poate plange ca a avut motive legitime de a pune la indoiala legitimitatea instantei care l-a judecat, atunci cand a avut dreptul de a recuza un membru al completului dar nu a facut-o."
 
jud. drd. Ana Cristina Labus,
membru al Consiliului Superior al Magistraturii
proc. dr. Tamara Manea,
inspector – Inspectia Judiciara
 
 
 
Secţiuni: Opinii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD