Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Cyberlaw Media & Publicitate Opinii

Jurnalist sau prestator de servicii de comerț electronic? Criterii obiective pentru determinarea calității de jurnalist

6 iulie 2015 | Razvan Nicolae MICUL

Numărul publicațiilor print s-a redus semnificativ în ultimul deceniu. Presa trece în mediul online, aspect care prezintă interes deosebit pentru profesioniștii dreptului. Dezincriminarea insultei și calomniei permite celor care fac obiectul unei atingeri aduse onoarei, reputației sau dreptului la viață privată să se adreseze exclusiv instanței civile. Pe bună dreptate instanțele din România au aplicat prioritar practica CEDO în materia dreptului la liberă exprimare. Există însă o scăpare… semnificativă, cine este jurnalist, cine este ziarist și cine este prestator de servicii de comerț electronic?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în cauza C-291/13, Sotiris Papasavvas v O Fileleftheros Dimosia Etairia Ltd, Takis Kounnafi, Giorgos Sertis, că prevederile articolului 2 lit. (a) din Directiva 2000/31 privind comerțul electronic trebuie interpretat în sensul că noțiunea „servicii ale societății informaționale, cuprinde servicii de furnizare de informații on-line al căror furnizor este remunerat nu de destinatar, ci din veniturile generate de publicitatea difuzată pe un site internet”.

CEDO a statuat în cauza Radio France şi alţii c. Franţei, hotărârea din 30 martie 2004, nr. 53984/00, par. 37, Recueil 2004-II că „by reason of the “duties and responsibilities” inherent in the exercise of the freedom of expression, the safeguard afforded by Article 10 to journalists in relation to reporting on issues of general interest is subject to the provison that they are acting in good faith in order to provide accurate and reliable information in accordance with the ethics of journalism (see, for example, Bladet Tromsø and Stensaas, cited above, § 65, and Colombani and Others, cited above, § 65)”, fiind așadar necesar ca jurnaliștii să facă dovada că au aderat la un cod de etică profesională.

În determinarea calității de jurnalist sau ziarist ne vom apleca asupra normelor legale aplicabile pe teritoriul României. Conform dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 288/2004 „Studiile universitare de licenţă oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii. Absolvenţii cu diplomă ai studiilor universitare de licenţă îşi pot exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat”. Specializările universitare sunt determinate conform dispozițiilor HG nr. 580/2014 privind aprobarea nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, la poziția 40 din anexă, științe ale comunicării, se regăsește specializarea jurnalism, iar conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 288/2004 „diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licenţă atestă că titularul acesteia a dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilităţi cognitive specifice profesiei”.

Exercitarea ocupației de jurnalist/ziarist este reglementată în țara noastră prin clasificarea ocupaţiilor din România, act normativ care se aplică în toate domeniile de activitate economică şi socială, fiind obligatoriu pentru toate organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţi bugetare, agenţi economici, organizaţii patronale, sindicale, profesionale şi politice, asociaţii, fundaţii şi alte persoane fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, la completarea documentelor oficiale ori de câte ori se cere precizarea ocupaţiei. Conform COR „jurnaliștii/ziariștii se ocupa cu cercetarea, investigarea, interpretarea și comunicarea știrilor și informațiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului și altor mijloace media. Grupa de bază 2642 face parte din Grupa majoră 2 – Specialiști în diverse domenii de activitate Subgrupa majoră 26 – Specialiști în domeniul juridic, social și cultural Grupa minoră 264 – Autori, jurnaliști și lingviști”. Suntem în măsură să determinăm astfel în mod obiectiv că un jurnalist:

– trebuie să aibă studii superioare care să îi ofere cunoștințe și competențe generale de specialitate, precum și abilități cognitive specifice profesiei;

– trebuie să adere la un cod deontologic sau de etică jurnalistică;

– trebuie să dispună de un contract de muncă care să ateste încadrarea conform COR pentru funcția de jurnalist sau ziarist, întrucât profesia nu este una din categoria celor liberale.

Este esențial a se realiza diferența între jurnalist și prestatorul de servicii de comerț electronic, în primul rând, pentru protecția acestei profesii nobile, cât și pentru protecția persoanelor care fac uneori obiectul unei campanii de defăimare ai căror autori invoca protecția de care se bucură exclusiv jurnaliștii. Prestatorul de servicii în mediul on-line urmărește obținerea de profit de pe urma publicității asociate informației prezentate, cu cât „știrea” este mai incredibilă, cu atât traficul paginii web va spori generând venituri mai mari pentru prestatorul de servicii de comerț electronic. Aici intervine necesitatea determinării calității de jurnalist sau de simplu prestator de servicii de comerț electronic, cel din urmă fiind motivat exclusiv de obținerea de profit. În anul 2015, obiectul vânzării prin serviciile societății informaționale este publicitatea asociată expunerii negative/pozitive realizate în raport cu subiectul „știrii”, activitate generatoare de venit și profit care nu are nicio legătură cu jurnalismul.

Răzvan Nicolae Micul

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership