Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania. UPDATE REACTII

16.01.2009 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

La data de 14 ianuarie 2009 a fost prezentat la Palatul Cotroceni Raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania “Pentru consolidarea statului de drept". 

Discurs Traian Basescu, presedintele Romaniei:

"Doamnelor si domnilor, 

Incep prin a va multumi pentru acceptarea invitatiei de a participa la prezentarea raportului elaborat de Comisia de analiza a regimului politic si constitutional din Romania. 

As vrea, de asemenea, sa adresez multumirile mele sincere membrilor acestei comisii, conduse de profesorul Stanomir, pentru efortul facut din 2008 incoace. Regret ca domnii Dogan si Craiutu, presedinti de onoare ai comisiei, nu au putut face deplasarea din Franta si Statele Unite in Romania, dar il rog pe domnul Stanomir sa le transmita recunostinta mea.

Momentul de astazi este important. imi pare bine ca se intampla si mi-as fi dorit sa vina mai repede. Imediat dupa alegerile din 2004, am cerut partidelor sa inceapa o reflectie constitutionala. Motivul era unul singur si el a fost, din nefericire, confirmat in ultimii ani. E vorba despre faptul ca, in loc sa fie un mecanism util, de deblocare a crizelor, Constitutia noastra a produs disfunctionalitati in mecanismele statului. 

Din motive asupra carora nu vreau sa insist, partidele noastre politice au amanat aceasta reflectie. Avem nevoie de o Constitutie care sa nu ne impinga in conflicte, ci dimpotriva sa ne scoata din ele, pentru ca orice conflict costa energie si timp. 

Am decis in vara trecuta sa stimulez analiza regimului nostru politic si constitutional prin infiintarea unei comisii. De aceasta analiza are nevoie nu numai presedintele Romaniei, de ea are nevoie Romania! intr-adevar, o tara care vrea sa se modernizeze si care e impiedicata in acest efort de propria ei lege fundamentala trebuie sa gaseasca resurse pentru a depasi situatia de blocaj, inclusiv pentru a depasi apatia clasei politice. 

Am recurs in general la specialisti ai dreptului constitutional din noua generatie. Nu pentru ca n-as aprecia valoarea experientei si a expertizei si a intelepciunii acumulate de vechii constitutionalisti. Dar cred ca este bine sa dam oportunitatea sa se pronunte specialistilor care nu au fost implicati in elaborarea sau modificarea Constitutiei de la 1991. Avem, cred eu, nevoie de o privire noua si nepartinitoare. 

Raportul intitulat Pentru consolidarea statului de drept contine atat un diagnostic, cat si o gama de solutii. Diagnosticul este elaborat pornind de la analiza functionarii regimului. Aici, as aprecia caracterul moderat, riguros si nepasional al analizei. Pe de alta parte, Raportul contine o serie de solutii organizate in 23 de capitole, pentru tot atatea mari probleme. 
As vrea sa observ si in aceasta privinta diversitatea, paleta larga de optiuni avute in vedere de autorii Raportului. O privire unilaterala si dogmatica ar fi fost o eroare. Societatea romaneasca si clasa ei politica au nevoie sa cunoasca toata seria de solutii constitutionale posibile. Oamenii politici, partidele, cetatenii au de acum de unde sa aleaga. Raportul le ofera numeroase variante. in ceea ce ma priveste, sunt constient ca un om politic responsabil trebuie sa faca o alegere.

Eu am ales. Am ales pornind de la o viziune despre ceea ce trebuie sa fie Romania in anii viitori. Cand spun acest lucru, am in vedere faptul ca nu exista o garantie mai solida pentru libertatea si demnitatea unui cetatean decat o buna Constitutie. Adica o Constitutie care sa faca posibile practici previzibile si solutii viabile.

Optiunea mea este inradacinata, insa, in Raport. Luand in seama diversele elemente propuse, le-am selectat pe cele care corespund viziunii mele. Insist asupra faptului ca raportul este suficient de consistent pentru a ingadui altor politicieni, partidelor politice, cetatenilor sa imbratiseze alte solutii decat cele pentru care eu optez. Fiecare este liber sa se inspire din Raport. Solutiile pe care le imbratisez eu sunt in numar de zece. Le voi enumera foarte succint. 

Prima dintre ele priveste regimul politic in ansamblul sau. Pornind de la ideea ca este absoluta nevoie de clarificarea naturii acestui regim, consider ca solutia cea mai buna pentru Romania este cea a unui regim semiprezidential. Nu cred ca Romania are nevoie de un regim prezidential, in care seful statului sa fie si seful guvernului. De asemenea, consider ca un regim parlamentar, in care seful statului nu mai este ales direct de cetateni, nu exprima vointa natiunii noastre. Nu cred ca romanii ar accepta sa abandoneze dreptul de a-si alege direct Presedintele. Este insa nevoie de clarificarea semiprezidentialismului si anume de corelarea legitimitatii de care dispune Presedintele cu parghiile institutionale de care se poate folosi pentru a-si realiza mandatul incredintat de popor. Daca vom continua sa alegem un Presedinte care nu poate actiona, vom nesocoti natiunea si vom diminua democratia. Termenul cel mai bun pentru a caracteriza acest regim semiprezidential este echilibrul sau mai precis, divizarea echilibrata a puterilor si a responsabilitatii, acestea sunt elemente fundamentale in optiunea mea.

In al doilea rand, consider ca mecanismul dizolvarii Parlamentului trebuie pus in acord cu regimul. Dizolvarea legislativului este pretutindeni un ultim recurs la rezolvarea crizelor politice. in Constitutia noastra, dizolvarea este legata exclusiv de esecul formarii guvernului in primele doua luni de dupa alegeri. stiu ca exista interpretarea potrivit careia o asemenea prerogativa acordata Presedintelui i-ar spori in mod nemasurat puterea. Eu cred ca aceasta obiectie nu o fac decat cei care nu inteleg rostul dizolvarii. Atunci cand negocierea politicienilor nu mai da roade, cetatenii sunt invitati la urne, iar acesta si nu altul e rolul mecanismului de dizolvare. Ceea ce sporeste este, deci, nu autoritatea sefului de stat, ci capacitatea institutiilor de a actiona, in chip responsabil, in momente de criza politica.

A treia mea optiune priveste forma Parlamentului. Avem un sistem bicameral, in care cele doua camere sunt foarte asemanatoare din punctul de vedere al reprezentarii. Ele sunt alese in acelasi mod si in acelasi moment, doar norma de reprezentare este diferita. in viziunea mea, putem opta pentru un sistem unicameral prin eliminarea uneia din cele doua Camere. Motivul este acela ca avem deja o Camera, si anume Parlamentul european. Consider ca existenta Parlamentului european este o garantie suficienta atat pentru o buna reprezentare a intereselor generale ale romanilor, cat si pentru impiedicarea oricarui abuz al puterii legislative „autohtone”. Daca natiunea nu va dori totusi sa renunte la una din Camere, acesta ar trebui oricum sa fie ales astfel incat sa reprezinte altceva decat Camera, de pilda interesele comunitatilor locale – si aici ma refer la Senat. Eu optez insa pentru un sistem cu o Camera.

in al patrulea rand, vreau sa exprim optiunea mea in problema imunitatii. in aceasta materie s-au produs numeroase abuzuri. Raportul propune o viziune foarte nuantata. in ceea ce ma priveste, consider ca trebuie sa regandim imunitatea alesilor. Maximizarea protectiei politice deja existente, a protectiei asigurate pentru opiniile si convingerile politice, pentru deciziile alesilor natiunii trebuie insotita de eliminarea protectiei pentru fapte de ordin penal. Egalitatea impune o asemenea solutie. Egalitatea si mai ales democratia. O impune si simtul elementar al dreptatii. N-am intalnit vreun cetatean roman care sa creada altceva despre imunitatea la fapte penale a alesilor.

Un ultim punct legat de Parlament priveste credibilitatea acestei institutii fundamentale. Consider ca redarea credibilitatii se poate face in multe moduri. Unul dintre ele, absolut indispensabil, este restaurarea autoritatii legislative a Parlamentului prin limitarea severa a numarului si a circumstantelor in care sunt adoptate ordonante de urgenta si ordonante ale Guvernului. Urgenta a ajuns sa-si piarda sensul. Daca te uiti pe numarul de ordonante din ultimul deceniu, ai impresia ca Romania a fost in coma profunda, si asta intr-o perioada de crestere si modernizare. Parlamentul trebuie reasezat in pozitia sa de unica instanta de legiferare. Asa cum am mai spus in numeroase ocazii, legiferarea va trebui sa se faca in interes general si nu in interesul unor grupuri. Efectele unei legiferari decise de interese de grup, nu de binele public le vedem cu totii. Ultimul efect vizibil este dezordinea completa din sistemul de salarizare din domeniul public. Salariile nu au fost definite de criterii generale precum meritul si insemnatatea sociala a profesiei. Fortele decisive au fost presiunile de grupuri profesionale influente pe langa Guvern, care au dus la situatii scandaloase, la crearea unor adevarate privilegii bugetare. 

Cea de-a sasea optiune despre care vreau sa vorbesc priveste reorganizarea administrativa. Consider ca este necesar sa renuntam la sistemul administrativ creat in urma cu 40 de ani. E un sistem greoi, care include 41 de judete si municipiul Bucuresti, un sistem caruia i s-a adaugat acum un deceniu fictiunea unor regiuni de dezvoltare care exista doar pe hartie. Actuala impartire administrativa a tarii este un sistem care si-a pierdut ratiunea, in conditiile in care el a fost creat nu pentru a guverna o tara libera, ci pentru a-i controla, pentru a-i supraveghea pe cetateni. Romania nu mai este un stat politienesc si nu are nevoie de atitea unitati administrative, care inseamna si tot atitea birocratii. E nevoie de o reimpartire administrativa supla, astfel incat sa avem 9 – 12 judete, asa cum sunt definite acum in Constitutie, sau regiuni intr-o Constitutie viitoare. Pe de alta parte, nu numele – judet sau regiune – este decisiv, ci ratiunea de a fi a acestor unitati administrative. Iar aceasta ratiune este dezvoltarea echilibrata si durabila a teritoriului. Aceasta dezvoltare este posibila daca e creata, cu ocazia acestei reimpartiri a teritoriului, o veritabila autonomie locala. 

Definirea clara a atributiilor si responsabilitatilor comunelor si ale oraselor, respectiv ale judetelor si, in fine, ale esalonului national reprezinta complementul necesar al redesenarii decupajului administrativ. As adauga aici un element, care nu tine neaparat de Constitutie, ci de coerenta sistemului politic. Redefinirea administrativa si clarificarea mandatului fiecarui nivel de responsabilitate trebuie insotite de o reamenajare coerenta a sistemului electoral, adica a felului in care sunt alese aceste instante. in clipa de fata, sunt folosite in Romania nu mai putin de cinci moduri de scrutin. Ca la noi, la nimeni! Avem, de altfel, trei moduri de scrutin majoritare – cite unul pentru primari, pentru presedintii consiliilor judetene si respectiv pentru Presedinte. Toate au specificul lor si nu au un principiu comun. si, de asemenea, avem doua moduri de scrutin proportional – pentru consilii locale si judetene si, respectiv, pentru Parlament. Aceasta diversitate produce efecte nedorite la nivelul calitatii guvernarii.

Al saptelea element al optiunii mele politice priveste Curtea Constitutionala. Consider ca e necesara recredibilizarea Curtii ca garant al suprematiei Constitutiei. Din pacate, datorita actualei arhitecturi constitutionale, Curtea a fost impinsa sa joace un rol de arbitru al vietii politice. Curtea a trebuit sa decida tot ceea ce a blocat Constitutia. Nu e firesc sa fie asa. Curtea Constitutionala are misiunea de a garanta suprematia Constitutiei. Ea nu e menita sa fie moderatorul conflictelor sau arbitrul orgoliilor diverselor partide. Sa dam, deci, Curtii locul ei firesc!

Un alt dispozitiv constitutional cu adresare directa catre cetateni este introducerea referendumului obligatoriu, adica Parlamentul sa fie obligat sa adopte o lege in domeniul care a facut obiectul referendumului. Nu este admisibil ca in urma organizarii unui referendum, chiar daca populatia doreste adoptarea unei legi, Parlamentul sa poata ignora vointa cetatenilor. Formula actuala a referendumului consultativ nu corespunde exigentelor constitutionale ale articolului 2 care prevad ca: “Suveranitatea nationala apartine poporului, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”. 

Un al noualea element avut in vedere de mine in ceea ce priveste revizuirea constitutionala se refera la rolul si structura Consiliului Superior al Magistraturii. Desi nu a fost avut in vedere de catre membrii Comisiei, consider ca o regandire a dispozitiilor constitutionale referitoare la aceasta institutie e necesara. 

in sfarsit, imi asum consideratiile din Raport referitoare la nevoia absoluta de clarificare si de aplicare directa a drepturilor cetatenilor. Avem nevoie de o instituire clara a drepturilor cetatenilor romani. Consider, de asemenea, ca este o dovada de intelepciune, dar si de moderatie definirea drepturilor economice si sociale ca drepturi fundamentale accesibile in mod veritabil tuturor cetatenilor. 

Altfel spus, consider ca problema inscrierii acestor drepturi in Constitutie nu este o ocazie propagandistica, ci o oportunitate pentru a face o alegere constitutionala concreta.

Recapituland, cele zece elemente prezentate trebuie vazute impreuna: adoptarea unui regim semiprezidential coerent, definirea mecanismelor dizolvarii legislativului, un sistem unicameral, eliminarea oricarui privilegiu al alesilor care comit fapte penale, limitarea drastica a reglementarii prin ordonante, un decupaj administrativ cu 9-12 judete sau regiuni si o autonomie locala veritabila, recredibilizarea Curtii Constitutionale, introducerea referendumului obligatoriu, regandirea rolului si a structurii CSM, definirea clara a unor drepturi accesibile tuturor.

Toate aceste elemente pot articula o optiune republicana solida. Cand spun „optiune republicana” nu am in vedere doar opozitia acesteia in raport cu monarhia, ca forma de gestionare a puterii. in aceasta privinta, cred ca lucrurile sunt clare: romanii de astazi au fata de monarhie respectul pe care trebuie sa-l arati oricarei parti a patrimoniului national. Cand vorbesc despre optiune republicana, am in vedere ceea ce se intelege prin aceasta expresie in marile republici de astazi, si anume dezvoltarea unui sentiment patriotic bazat pe fapte, pe gesturi si decizii responsabile. 

In sfarsit, vreau sa afirm nevoia ca revizuirea Constitutiei sa nu fie pripita, dar nici amanata sine die. Daca, potrivit articolului 150, Guvernul imi va propune revizuirea, eu o voi initia. Nu exclud, desigur, posibilitatea ca initiativa sa vina de la o patrime din deputati sau senatori, ori de la 500 de mii de cetateni. 

Nu pot incheia fara a exprima inca o data gratitudinea mea pentru autorii Raportului. De acum incolo, nu numai eu, ci si dumneavoastra, toti cei interesati de problema Constitutiei se vor putea hrani dintr-un raport substantial, cu solutii diverse, intelepte si moderate. Clarificarea diverselor aspecte ale problemei constitutionale nu poate fi facuta decat prin reflectie si dezbatere. Binele public ne cere sa procedam in acest fel.

Multumesc inca o data Comisiei, va multumesc dumneavoastra pentru participare. Va multumesc mult!"

Discurs Emil Boc, premierul Romaniei

"Domnule Presedinte al Romaniei,
Domnule presedinte al Senatului,
Doamna presedinte a Camerei deputatilor,
Doamnelor si domnilor,

Guvernul este, intr-adevar, sub controlul Parlamentului si intelegem acest mecanism si de aceea toate propunerile pe care le vom face le vom discuta si vom veni in fata Comisiei parlamentare de revizuire a Constitutiei, astfel incat o eventuala reforma constitutionala sa aiba asigurat succesul, dat fiind faptul ca este nevoie de o majoritate de doua treimi in fiecare Camera a Parlamentului, o majoritate care, repet, nu este usor de realizat pe un proiect atat de important.

O Constitutie este o retrospectiva si o perspectiva a societatii in care traim. Din acest punct de vedere, si revizuirea Constitutiei din anul 2003 a fost un moment de retrospectiva a perioadei de la adoptarea Constitutiei, din 1991 si pana la anul 2003. Practic, in 2003, revizuirea Constitutiei a fost marcata de trei lucruri majore: primul era legat de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si de pregatirea cadrului constitutional in vederea integrarii Romaniei in structura europeana; in al doilea rand a fost vorba de perfectionarea sau imbunatatirea cadrului unor drepturi si libertati cetatenesti in concordanta cu jurisprudenta europeana a Curtii Europene a Drepturilor Omului – si ma refer aici, de exemplu, la procedura arestarii – legislatia noastra prevedea pana in acel moment faptul ca procurorul putea dispune arestarea unei persoane, iar potrivit jurisprudentei europeane prevedea faptul ca numai judecatorul putea dispune arestarea unei persoane – de aceea procedura retinerii, arestarii, perchezitiei, a fost extrem de amanuntit prevazuta in Constitutie, tocmai pentru a elimina acele contradictii in raport cu legislatia europeana sau introducerea unor drepturi de a treia generatie – profesorul Moraru, care este aici, era membru in comisia constitutionala, am introdus dreptul la un mediu sanatos, dreptul de a treia generatie considerat de literatura de specialitate; si al treilea imperativ, a fost cel legat de perfectionarea cadrului cu privire la drepturile minoritatilor nationale si practic l-am completat intr-o maniera europeana, astfel incat sa fie compatibil cu orice legislatie din Uniunea Europeana.

Si nu in ultimul rand, in incercarea de a perfectiona raportul dintre puterile statului, a fost o incercare timida, prin sporirea rolului Curtii Constitutionale de a incerca sa se ofere un cadru coerent al functionarii autoritatilor statului. Daca am reusit sau nu, poate dumneavoastra sunteti in masura sa ne spuneti cel mai bine.

Acum suntem in anul 2009 si evident ca evolutia constitutionala, cred eu, ne arata nevoia unei noi reforme constitutionale. Nu trebuie sa ne temem de revizuirea cadrului constitutional.

Toate statele lumii procedeaza la o reformare a constitutiei atunci cand anumite aspecte trebuie sa fie modernizate si puse in acord cu evolutia societatii, cu evolutia institutionala. Din punctul meu de vedere, cred ca o viitoare modernizare constitutionala va trebui sa rezolve cel putin doua probleme mari. Prima este o problema legata de functionarea sistemului institutional si constitutional pentru a elimina blocajele care au aparut in decursul functionarii puterilor statului in perioada anterioara, prin solutii echilibrate. si a doua mare sfera de revizuire a constitutiei va trebui sa se refere la ceea ce inseamna principiul subsidiaritatii atat de consacrat in Uniunea Europeana si in legislatia europeana, acela de a apropia decizia de cetatean, a apropia administratia de cetatean, de a da dreptul acelei autoritati care este cel mai aproape de problema cetateanului sa ia decizia. Nu cred ca autoritatile centrale trebuie sa decida in continuare destinul colectivitatilor locale, destinul cetateanului prin reglarea amanuntita din partea guvernarii nationale. O guvernare este puternica in masura in care reuseste sa valorifice toate motoarele dezvoltarii institutionale, reuseste sa puna in valoare toate mecanismele locale pe care le are la dispozitie prin conferirea de prerogative si de sustinere financiara pentru ca acele autoritati care sunt cel mai aproape de cetatean sa ia decizia.

Cred ca in aceste cadre va trebui sa incepem o discutie despre problema institutionala, si nu in ultimul rand ea trebuie sa fie dublata in planul reformei legislative de o responsabilizare a autoritatilor statului in raport cu cetateanul.

Daca ne vom uita in cadrul institutional si constitutional romanesc eu cred ca avem toate institutiile care exista in orice tara democratica. intrebarea care se pune: functioneaza oare acestea in concordanta cu interesul cetateanului? Oare nu sunt foarte multe dintre aceste institutii sau institutii adiacente create doar pentru a se da de lucru unor functionari? Oare este nevoie sa privim aceste autoritati in raport cu interesul real al cetateanului si nu cu interesul politicienilor? Iar nu in ultimul rand, sistemul de privilegii care exista inca in sistemul public romanesc trebuie regandit.

Cetatenii sunt principalii sustinatori ai statului prin impozitele si taxele pe care le platesc. Iar autoritatile statului trebuie sa vina si sa raspunda unui asemenea imperativ, adica de a face fata nevoilor cu care oamenii se confrunta si nu pentru a satisface interesele politice ale unui partid sau ale unei formatiuni politice. Ma refer la o practica din 1991 pana in prezent, cand, de prea multe ori insa, acest sistem institutional a fost centralizat pe interesele politicienilor si mai putin pe interesele oamenilor, ale cetatenilor, care repet, sustin statul prin impozite si taxe. De aceea vom avea oportunitatea unei reforme constitutionale.

Exista trei alternative, presedintele Romaniei la propunerea guvernului, o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, sau o initiativa legislativa cetateneasca care sa provina din partea a cel putin cinci sute de mii de cetateni cu drept de vot. La nivelul guvernului vom analiza oportunitatea initierii unei asemenea reforme constitutionale si vom analiza de asemenea oportunitatea imbratisarii unora dintre solutiile pe care raportul comisiei prezidentiale le-a mentionat, pentru ca dupa aceea ele sa fie inaintate in cadrul constitutional prevazut. si dupa o dezbatere publica consistenta cred ca avem nevoie de aceasta reforma constitutionala, care pe de-o parte sa raspunda nevoilor institutionale ale statului roman de a fi modernizat, dar in acelasi timp de a face responsabile autoritatile statului roman in raport cu cetateanul.

Va multumesc si va doresc succes tuturor."

Text Raport >>

Reactii

Lidia Barbulescu: "Este posibila gandirea unei noi componente a CSM, asa cum este de discutat prelungirea mandatului presedintelui CSM, care este de numai un an, el este unul constitutional si efectiv intr-un an nu ai ce sa faci, indiferent de planul de management pe care il ai. Este de discutat si in ce maura se doreste ca si cariera procurorului sa vina in totalitate la CSM, iar atunci se justifica un CSM deopotriva al judecatorilor si procurorilor. Altfel, poate trebuie vazuta si o alta structura."

Adrian Nastase: "Am inteles ca, astazi, o comisie numita de Traian Basescu va anunta liniile de revizuire a Constitutiei. Curios din fire, m-am dus la textul Constitutiei sa revad procedura. Aceasta procedura este prevazuta in art 150: «Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de presedintele Romaniei la propunerea Guvernului…». si atunci m-am intrebat: oare, in aceste saptamani, intre adoptarea ordonantei privind cumulul pensiei cu salariul si numirea secretarilor de stat, sa fi avut timp guvernul Boc sa elaboreze tezele unei revizuiri a Constitutiei – pe care sa le prezinte lui Traian Basescu sau Traian Basescu, in calitate de adevarat sef al Guvernului, ii va prezenta lui Emil Boc, din curtoazie, deciziile sale de modificare a Constitutiei si-i va cere sa asume raspunderea Guvernului in Parlament pe o noua Constitutie, mai buna si mai dreapta?"

Mircea Geoana: "Nu este suficienta doar o modificare a actualei Constitutii. Este nevoie si de o ampla reforma a statului si Guvernului in structura sa. Statul roman nu este adaptat nevoilor unor societati moderne si dinamice."

UPDATE 16 ianuarie 2009. Alte reactii, interesante:

Prof. univ. dr. Corneliu Liviu Popescu: "Exista riscuri de deriva spre autoritarism cu un regim semiprezidential si regim monocameral. Seful statului poate controla si manipula mai usor o singura camera. Intarirea pozitiei presedintelui nu trebuie insotita de diminuarea puterii Parlamentului, pentru ca o Camera e mai usor de manipulat. Avem apoi referendum obligatoriu – adica ocolirea parlamentului si transformarea referendumului intr-un plebiscit. Si am avut exemple in istorie. Si Antonescu a facut plebiscit. sa mi se spuna ca fiecare din propuneri se regasesc in tari democratice. Da, dar nu toate la un loc. Nu faci regim semiprezidential, nu faci o singura camera, deci care poate fi manipulata, si mai faci si referendum obligatoriu, deci ocolesc Parlamentul. Scuzati-ma, toatea astea impreuna nu mai sunt regim democratic. Propunerile presedintelui duc catre un regim care poate permite derapaje spre autoritarism. Mecanismul institutional va fi dezechilibrat."

Prof. univ. dr. Manuel Gutan, Facultatea de Drept, Universitatea Lucian Blaga Sibiu:"Am spus ca nu mi se pare normal ca dupa doua decenii in democratie, poporul sa nu se poata pronunta asupra formei de guvernament. Mi s-a spus ca forma de guvernamant – republica – nu se poate discuta."

Conf. univ. dr. Valentin Constantin, Facultatea de Drept, Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca: "S-a creat o majoritate care avea o anumita optica despre modificarile care trebuie aduse Constitutiei. Eu si alti cativa ne aflam in minoritate, iar acest raport trebuia sa aiba o anumita coerenta. Constitutia trebuie schimbata, eu am sustinut ca principiu general ca trebuie intarit principiul statului de drept si al separarii puterilor in stat."

Cei trei profesori mentionati, alaturi de prof. univ. dr. Simina Tanasescu de la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti s-au retras din Comisia care a redactat Raportul.

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate