PÎCCJ. DIICOT. DNA. Parchete
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE

Ministerul Public ref. persoanele cu handicap vizual
07.07.2015 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust

Ministerul Public a formulat un punct de vedere în problema de drept care formează obiectul dosarului nr. 11/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii privind: „Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, şi anume stabilirea înțelesului termenului nevăzător”, sesizarea având termen pentru depunerea raportului la data de 20 iulie 2015 și termen de judecată la data de 21 septembrie 2015.

Optica jurisprudenţială

Potrivit actului de sesizare reprezentat de recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului, în această problemă de drept s-au conturat următoarele opinii:

1. Într-o primă orientare jurisprudențială, s-a considerat că termenul ”nevăzător” se referă exclusiv la persoanele cu grad de handicap grav, iar persoanelor cu handicap vizual accentuat/mediu nu le sunt aplicabile prevederile privind ”nevăzătorii”, ci dispozițiile privind persoanele cu handicap accentuat/mediu, şi anume art. 58 lit. b) din Legea nr. 263/2010, respectiv ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.

Considerentele care au motivat această opinie sunt:
a) Legiuitorul diferențiază în mod clar gradele de handicap ale deficiențelor de vedere în gravă şi accentuată (potrivit pct. I – Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor vederii, Cap. 2 privind Funcțiile senzoriale din Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, aprobate prin Ordinul nr. 762/2007, emis de Ministrul muncii, familiei şi egalității de şanse).
Ca atare, instanțele constată că ”există, de asemenea, mare deosebire între o persoană nevăzătoare – lipsită total de vedere şi gradul de handicap de vedere accentuat – care prezintă o deficiență vizuală accentuată”.

Or, în contextul în care persoana în cauză nu prezintă o cecitate practică şi absolută, așa cum este definită prin Ordinul nr. 762/2007, aceasta nu poate beneficia de dispozițiile art. 59 din Legea nr. 263/2010.
În hotărârile pronunțate sub imperiul Legii nr. 19/2000, se face trimitere la criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional şi de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2001.

b) Nu se poate susține că orice deficiență de vedere este acoperită de conceptul de ”nevăzător”, ci doar aceea care din punct de vedere strict tehnic-medical atinge un grad al afecțiunii, inexistent în speță, gradul de ”handicap accentuat”;

c) Definiția cuvântului ”nevăzător” dată de Dicționarul Explicativ al Limbii Române arată că prin nevăzător se înțelege ”lipsit de vedere, orb”;

d) În lipsa unei prevederi legale care să includă în categoria nevăzătorilor toate persoanele cu handicap vizual, termenul de nevăzător nu poate fi extins şi asupra persoanelor care prezintă scăderea văzului, dar nu o cecitate practică şi absolută. Extinderea noțiunii de nevăzător la toate persoanele care prezintă un handicap vizual ar determina aplicarea prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 inclusiv celor care prezintă un handicap vizual ușor, ceea ce excede voinței legiuitorului;

e) Adresa nr. 2160/2001 a Ministerului Sănătății şi Familiei – Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, potrivit căreia numai nevăzătorii cu handicap grav, asimilabil gradului I de invaliditate, pot beneficia de dispozițiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.

2. Într-o a doua orientare de jurisprudență, s-a reținut că prevederile art. 59 din Legea nr. 263/2010, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 sunt aplicabile atât persoanelor cu handicap vizual grav, cât şi celor cu handicap accentuat.

În motivarea acestei opinii s-au reținut următoarele argumente:
a) Din economia prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 59 din Legea nr. 263/2010, precum şi a normelor de aplicare ale acestora rezultă necesitatea îndeplinirii cumulative a două condiții pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă în aceste cazuri: calitatea de nevăzător, realizarea în această calitate a cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) În ceea ce privește interpretarea noțiunii de ”nevăzător”, legiuitorul nu face nicio distincție cu privire la gradul de handicap asociat acestei invalidităţi, nici în Legea nr. 263/2010, nici în Legea nr. 19/2000, nici în normele de aplicare ale acestora. Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă vreo deosebire între gradele de handicap de vedere, ar fi menționat acest lucru după modelul art. 58 din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000;

c) Normele legale în cauză instituie excepții de la regula generală a condițiilor de pensionare. Or, excepțiile sunt de strictă interpretare şi aplicare, ceea ce înseamnă că, dacă nu pot fi extinse pe cale de interpretare, aplicarea acestora nu poate fi nici restrânsă prin adăugarea unor condiții neprevăzute de lege;

d) Atât Ordinul nr. 762/2007, cât şi Hotărârea Guvernului nr. 400/2001 au forţă juridică inferioară legii, neputând așadar deroga de la aceasta. În plus, niciunul dintre aceste acte normative nu cuprinde definiția termenului ”nevăzător”, de altfel nu menționează deloc acest termen;

e) Prevederile legale privind Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap stau la baza emiterii certificatelor de handicap. Încadrarea în grad de handicap, independent de calificarea dată, echivalează cu atribuirea calității de nevăzător în înțelesul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi al art. 59 din Legea nr. 263/2010;

f) Adresa nr. 2160/2001 a Ministerului Sănătății şi Familiei – Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap nu poate conține aprecieri care să fie contrare sau care să adauge la lege.

Procurorul General al României apreciază ca fiind în litera şi spiritul legii opinia potrivit căreia sintagma ”nevăzători” în sensul aplicării prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr.19/2000, modificată şi completată şi, respectiv, art.59 din Legea nr. 263/2010, modificată şi completată vizează persoanele cu handicap de tip vizual, fără a distinge în funcție de gradul de handicap, grav, accentuat şi mediu.

:: Punctul de vedere al Ministerului Public

Andrei Pap

 
Secţiuni: Comunicate parchete, Dreptul securitatii sociale | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD