Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Declarații inadecvate ref. relațiile magistrați-servicii de informații
08.07.2015 | Cristi DANILEȚ

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Văd în ultima vreme câţiva judecători care tot ies în spaţiul public cu declaraţii la adresa unor colegi de ai lor (pe care însă nu îi identifică) care ar avea anumite relaţii (pe care nu le precizează, ci doar le caracterizează generic ca neprincipiale sau chiar nelegale) cu serviciile de informaţii: ba că unii colegi ar fi acoperiţi, ba că unii au semnat angajamente cu SRI. Aş vrea să lămuresc opinia publică cu privire la acestea:

Astfel:
1. Magistraţii nu au voie să fie colaboratori, informatori sau agenţi ai serviciilor de informaţii. Toţi cei aflaţi în funcţie declară în fiecare an că respectă acest imperativ. Nu există vreun caz indicat în concret de cei care fac asemenea declaraţii cu privire la un magistrat care ar încălca legea. Numărul total de magistraţi din România este de 4.700 de judecători şi 2.900 de procurori. Pentru toţi, actualul CSM a solicitat efectuarea unor verificări cu privire la declaraţiile date în ultimii doi ani – pct. 15 al ordinii de zi a Plenului CSM din data de 13 mai 2015. Dacă se descoperă un magistrat care încalcă această obligaţie, el va fi eliberat imediat din funcţie şi se va deschide dosar penal pentru fals în declaraţii.

2. Magistraţii au acces la informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu în baza Legii nr. 182/2002 modificată prin pct. 1 din Legea nr. 255/2013 intrată în vigoare anul trecut, în aplicarea căreia CSM a emis un Regulament aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014. După cum se vede în Anexa 1, singurul angajament impus de lege şi care se regăseşte în Regulament este acela potrivit căruia magistratul se obligă să respecte secretul şi legea inclusiv după ce părăseşte profesia, angajament care, potrivit art. 3 alin. 3, se depune la conducătorul instituţiei. Precizez că de la 1 februarie 2014, de când au intrat în vigoare dispoziţiile din Legea nr. 255/2013, magistraţii nu mai sunt supuşi verificărilor din partea SRI prevăzute în art. 7 din lege.

3. Potrivit art. 352 C. proc. pen intrat în vigoare anul trecut: ”(11) În cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului.
(12) Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”
. Aşadar nu este real faptul că s-ar putea soluţiona dosare pe baza unor documente ce conţin informaţii clasificate nevăzute de avocaţi. Sau, cel puţin, nu s-ar putea pronunţa pe baza lor o hotărâre defavorabilă inculpatului, căci astfel ar fi afectat caracterul echitabil al procesului. Oricum, judecătorul naţional este obligat să respecte toate exigenţele art. 6 CEDO; şi asta chiar dacă ar fi lipsit o astfel de reglementare.

4. Singura colaborare dintre magistraţi şi serviciile de informaţii este cea instituţională, permisă de lege. Astfel, potrivit art. 14 alin. (3) din OUG nr. 43/2002 şi a art. 13 alin. 3 din Legea nr. 508/2004, serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţie DNA, respectiv DIICOT, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de competenta acestor parchete.

5. Pentru că, din păcate, există corupţie în justiţie, serviciile de informaţii au competenţă şi în acest domeniu. Ca urmare, ele strâng informaţii despre magistraţii bănuiţi de corupţie pe care, la fel, sunt obligate să le înainteze la DNA în cadrul căruia s-a format anul acesta un birou care are ca principală activitate combaterea corupţiei în sistemul judiciar. Nu există nicio sesizare că astfel de informaţii au fost folosite nelegal, pentru a impune acestor magistraţi anumite soluţii.

Prin urmare, respectivele declaraţii despre relaţii nelegale dintre magistraţi şi serviciile de informaţii sunt nefondate. Când ele vin din partea unor magistraţi care nici nu indică, nici nu sesizează organismele competente pentru cercetarea în concret a unor situaţii de încălcare a legii, eu, personal, le consider total inadecvate statutului pe care îl au respectivii. Îmi scapă motivul pentru această risipă de energie şi rostul acestor declaraţii jignitoare dacă nu chiar belicoase la adresa colegilor. Dar ştiu cu siguranţă că în acest fel sunt alimentate speculaţiile de tot felul care, în mod voit, sunt generate de oameni ce se confruntă cu acuzaţii sau chiar condamnări penale.

Jud. dr. Cristi Danileț
Membru CSM

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti