« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

Parteneriatele public private, cheia programelor anticriza
08.02.2009 | , av. Iulia Vass

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

In timp ce in SUA si in Europa de Vest planurile de salvare a economiei vizeaza modernizarea infrastructurii si aducerea acesteia in secolul XXI, in Romania inca ne straduim sa ii punem fundatia. Cheia acestor programe anticriza, fara a reprezenta vreo noutate in domeniu: parteneriatele public-private.

Planul pentru refacerea economiei americane in valoare de 900 miliarde de dolari, propus de noul presedinte american Barack Obama si aprobat de Camera Reprezentantilor la sfarsitul lunii ianuarie 2009, isi propune sa salveze 2,5 milioane de noi locuri de munca in urmatorii 2 ani, prin intermediul proiectelor de drumuri, poduri si a altor proiecte de infrastructura, constructia si renovarea de scoli, precum si adoptarea tehnologiilor ecologice. Cheia executarii acestor proiecte, potrivit noului presedinte american, sunt parteneriatele public-private (PPP).

Solutia parteneriatelor public-private, respectiv cooperarea, in diferite forme, dintre autoritatile publice si mediul de afaceri, in scopul asigurarii finantarii, constructiei, renovarii, managementului, intretinerii unei infrastructuri sau furnizarii unui serviciu, nu reprezinta o noutate. Este o solutie imbratisata de majoritatea statelor membre UE pentru dezvoltarea infrastructurii, constructia de scoli, spitale sau inchisori, dar si pentru prestarea serviciilor sociale (in special in parteneriat cu organizatiile non-guvernamentale) sau de securitate (in parteneriat cu firmele private de paza si securitate). A curs si la noi multa cerneala pentru acest subiect. In anul 2006, ministrul transporturilor Radu Berceanu ne promitea 2000 de km de autostrada in urmatorii 10 ani, prin utilizarea aranjamentului contractual de tip PPP. Despre proiectul pilot in domeniul infrastructurii, autostrada Ploiesti-Focsani, se vorbeste tot din anul 2006, cand termenul estimat pentru initierea lucrarilor era 2008. Anul trecut, termenul estimat era deja 2010.

In contextul crizei economice, multe voci, printre care si cea a Patronatului National Roman, au solicitat Guvernului sa aiba in vedere in cadrul programului anticriza "urgentarea aparitiei legii parteneriatului public-privat, care ar permite dezvoltarea infrastructurii intr-un timp foarte scurt".

Reglementarea nationala a PPP

Cadrul legal aplicabil proiectelor PPP se regaseste in legislatia aplicabila contractelor de concesiune de lucrari si de concesiune de servicii, respectiv OUG nr. 34/2006 si normele metodologice privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii (HG nr. 71/2007). PPP sunt astfel asimilate contractelor de concesiune de lucrari si servicii.

Se impune insa sa facem o distinctie intre PPP contractual (PPPC) si PPP institutional (PPPI). Daca PPPC sunt create in baza unor raporturi exclusiv contractuale (contracte de concesiune), PPPI presupun participarea impreuna a partenerului public si a celui privat intr-o entitate cu capital mixt (asociere in participatiune sau societate comerciala). Potrivit unui studiu al Price Waterhouse Coopers, la nivel european, aproximativ 60% dintre proiectele de tip PPP iau forma contractelor de concesiune.

In timp ce PPPC sunt reglementate prin legislatia aplicabila in domeniul concesiunilor, PPPI au fost aproape cu desavarsire neglijate de legiuitorul roman. Reglementarea anterioara in materie, Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele normative emise in aplicarea acesteia, au fost abrogate in mod expres prin O.U.G. nr. 34/2006, fiind neconforme cu acquis-ul comunitar in domeniu.

In prezent, singurele dispozitii aplicabile PPPI se regasesc in art. 16 alin. (1) si (2) din HG nr. 71/2007, care definesc compania de proiect drept "o societate comerciala rezidenta in Romania, constituita de concedent, prin unitati aflate in subordinea sau sub autoritatea sa, si concesionar, functionand in baza legii si avand ca unic scop realizarea obiectivelor concesiunii de lucrari publice sau de servicii", si care stabilesc obligatia autoritatii contractante  de a mentiona in caietul de sarcini "optiunea pentru crearea unei companii de proiect". 

Mai multe informatii ne promite insa Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, care, potrivit informatiilor publicate pe pagina de internet a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, are in curs de elaborare un "Ghid pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii".

Reglementarea comunitara a PPP

Nici la nivel comunitar nu exista norme specifice care sa reglementeze crearea de PPPI. Cu toate acestea, Comisia Europeana a publicat la data de 5 februarie 2008 o Comunicare interpretativa privind aplicarea dreptului comunitar in domeniul contractelor de achizitii publice si al concesiunilor in cazul PPPI. Potrivit acestei comunicari, PPPI reprezinta o cooperare intre parteneri din domeniul public si din cel privat, care infiinteaza o entitate cu capital mixt avand ca obiect de activitate executarea contractelor de achizitii publice sau a concesiunilor. Contributia din partea sectorului privat consta, pe langa participarea la capital sau la alte active, in participarea activa la executarea sarcinilor atribuite entitatii cu capital mixt si/sau la administrarea entitatii cu capital mixt.

Comunicarea a reiterat faptul ca normele UE privind achizitiile publice se aplica selectiei partenerului privat si atribuirii contractelor publice de catre entitatea cu capital mixt. Comisia Europeana explica apoi faptul ca este suficienta organizarea unei singure proceduri de achizitie publica, fie pentru alegerea partenerul privat, fie pentru atribuirea contractului de achizitie publica sau de concesiune entitatii cu capital mixt.  De asemenea, Comunicarea subliniaza faptul ca este necesara o viziune pe termen lung a lucrarii sau serviciului atribuit unui PPPI, astfel incat aranjamentul contractual sa contina un mecanism adaptabil la schimbarile legislative si economice.

Prin analogie, la nivel national, procedura de selectie a partenerului privat din cadrul unui PPPI este stabilita de prevederile legale aplicabile procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica sau de concesiune. Mai mult, Comisia Europeana a subliniat faptul ca, in cazul in care un contract de achizitie publica sau de concesiune nu intra sub incidenta legislatiei achizitiilor publice, autoritatea contractanta poate selecta partenerul privat doar cu respectarea principiilor fundamentale din Tratatul Comunitatii Europene, respectiv principiul transparentei, al egalitatii de tratament, al proportionalitatii, al recunoasterii reciproce si al certitudinii juridice. 

In concluzie, dereglementarea PPPI la nivel national nu reprezinta o cale de eludare a legislatiei nationale si comunitare din domeniul achizitiilor publice sau a concesiunilor.

Ulterior publicarii Comunicarii interpretative mentionate mai sus, Comisia Europeana a mai facut un pas spre facilitarea aranjamentelor contractuale de tip PPP: lansarea, in colaborare cu Banca Europeana de Investitii, a Centrului European de Expertiza in domeniul Parteneriatelor Public-Private (EPEC). Acest Centru va fi o sursa de informare europeana pentru sectorul public, prin intermediul caruia se vor impartasi cele mai bune practici in materie de PPP si se va dezvolta capacitatea sectorului public de a pune in aplicare proiecte de tip PPP.

Avantajele si riscurile PPP

Avantajele parteneriatelor public-private sunt multiple: solutii diverse de finantare privata a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administratiile centrale sau locale, utilizarea know-how-ului si a managementul privat in cadrul proiectelor publice, eficienta crescuta in dezvoltarea proiectului, o perioada de implementare mai mica, inovatie tehnica si un nivel mai ridicat al calitatii serviciilor furnizate. Insa cel mai mare interes este acela ca o parte din riscurile proiectului este transferata partenerului privat: pe langa riscul de constructie, partenerul privat isi poate asuma fie riscul de exploatare, fie riscul de disponibilitate. Mai mult, astfel cum s-a subliniat in nenumarate randuri, Romania are nevoie de formula PPP pentru a spera in absorbtia integrala a fondurilor pe care Uniunea Europeana le aloca Romaniei.

Riscul principal al PPP consta in faptul ca fara o atenta reglementare si monitorizare a procedurii de selectie a partenerului privat si a derularii proiectelor de tip PPP, aceste proiecte pot deveni un mijloc periculos de "inghitire" a resurselor statului. Mai mult, experienta redusa a autoritatilor centrale si locale in acest domeniu reprezinta un serios impediment, intrucat procesul de pregatire a unui proiect PPP este complex si de lunga durata. De exemplu, in Marea Britanie, unul dintre statele cu expertiza vasta in acest domeniu, pregatirea unui contract PPP important dureaza aproximativ un an, in vederea atingerii scopului final al PPP: "value for money" (valoare pentru fondurile investite). Mai mult, in prezent nu exista in Romania o baza de date centralizata a proiectelor PPP care s-au derulat in Romania si nici un portofoliu de proiecte ce ar putea fi derulate prin PPP.

Tentative in acest sens au existat din partea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, care isi propusese sa creeze un Centru de Excelenta pentru PPP, o interfata intre programele de dezvoltare economico-sociala si obiectivele de investitii finalizate prin intermediul PPP, sau a Ministerului Finantelor Publice, care in anul 2005 a creat Unitatea Centrala PPP din Ministerul Finantelor Publice, cu rol de definire si coordonare a politicilor guvernamentale privind parteneriatul public-privat.

De lege ferenda

Pe cale de consecinta, se impune adoptarea de urgenta a cel putin doua masuri:
1. adoptarea unei legislatii nationale complete si coerente in domeniul parteneriatelor public-private institutionale;
2. infiintarea unui organism central, printre atributiile caruia sa se numere: promovarea parteneriatului public-privat, identificarea proiectelor care pot fi implementate prin PPP, asistenta acordata autoritatilor contractante pe parcursul selectiei partenerului privat sau monitorizarea implementarii PPP pe parcursul derularii proiectului (ex: PPP Task Force din Marea Britanie, Italia, Germania sau Grecia);
3. eventual, potrivit modelului grec, infiintarea unei comisii interministeriale pentru PPP (formata din reprezentanti ai Ministerului de Finante, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Dezvoltarii Regionale si a Locuintei, s.a.m.d., in functie de particularitatile proiectelor vizate), care sa aprobe implementarea proiectelor nationale majore prin intermediul unui PPP si sa stabileasca cu exactitate participarea statului in respectivele PPP.

"WE NEED TO KEEP BUSINESS GOING", spunea in decembrie comisarul european Charlie McCreevy, iar solutia parteneriatelor public-private este o solutie demonstrat viabila. Ramane de vazut cu cat interes si entuziasm vor aborda aceasta varianta de dezvoltare si masura anticriza factorii de decizie de la Bucuresti.

av. Iulia Vass, managing partner
VASS Lawyers

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Parteneriatele public private, cheia programelor anticriza”

  1. Carmen Tinta spune:

    Penru PPPI, respectiv posibilitatea de a creea o societate cu capital mixt, legiuitorul a prevazut aceasta posibilitate (a se vedea in acest sens prevederile art.16 alin 2 din HG nr.71/2007). In perioada 2006-2008 pe teritoriul romaniei a fost demarat un astfel de proeict pe raza teritoriala a orasului Buzau, cu participarea Consiliului Judetean si cel local si a unui partener privat. In anul 2008 a fost demarat si in cadrul orasului Pitesti un astfel de proiect urmand a se concretiza.
    In ceea ce priveste timpul alocat pregatirii unui astfel de proiect, acesta nu se limiteaza astfel cum precizati dvs. la un an, mai laes tinand cont ca momentan la noi nu exista experienta in domeniu. Desi o parte din autoritatile locale au apelat la consultani, societati de avocatura si de consultanta, acesti au dovedit ca sunt specializati in impunerea unor „comisioane de succes” si nu in prestarea serviciilor contractate.
    Una din cele mai mari probleme pe care le poate intampina aceste tipuri de parteneriate este reprezentat de riscul politic si de reglementare. Si dupa cum stiti la noi acest risc este foarte mare, poate ca de asta nu s-au realizat proectul de autostarada Ploiesti-Focsani sau Inelul 2 de centura a Bucurestiului.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD