CJUE. Ajutor de stat. Vânzare teren agricol de către autoritățile publice. Discrepanță majoră între prețul oferit și valoarea de piață

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicități joi, 16 iulie 2015, hotărârea pronunțată în cauza C-39/14, BVVG, cu privire la: Ajutoare de stat– Înstrăinare de terenuri agricole de către autoritățile publice – Dispoziție națională care permite autorităților competente să se opună înstrăinării unui teren agricol atunci când între prețul oferit și valoarea de piață se consideră că există o ”discrepanță majoră” – Avantaj acordat anumitor întreprinderi sau producții – Criteriul investitorului privat – Determinarea ”valorii de piață”.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între BVVG Bodenverwertungs und verwaltungs GmbH, pe de o parte, și Landkreis Jerichower Land (districtul landului Jerichow, Germania), pe de altă parte, în legătură cu refuzul acestuia din urmă de a autoriza înstrăinarea unui teren agricol domnului și doamnei Erbs.

Instanța de trimitere a întrebat Curtea dacă vânzarea unei proprietăți funciare publice de către această societate la un preț mai mic decât cel stabilit prin licitație publică conduce la o favorizare a cumpărătorului și, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă o asemenea favorizare poate fi justificată prin finalitatea articolului 9 alineatul (1) punctul 3 din GrdstVG, și anume apărarea intereselor exploatațiilor agricole. În plus, această instanță ridică problema dacă refuzul vânzării la prețul stabilit printr o licitație publică este contrar articolului 107 alineatul (1) TFUE, ținând seama de faptul că, atunci când intervine un asemenea refuz, nu s a decis încă cui va fi vândut terenul în cauză.

Curtea a apreciat că articolul 107 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că o normă de drept național, precum cea în discuție în litigiul principal, care, în vederea apărării intereselor exploatațiilor agricole, interzice unei instituții de stat să vândă, în cadrul unei licitații publice, un teren agricol ofertantului care prezintă oferta cea mai mare atunci când autoritatea locală competentă consideră că între oferta acestuia din urmă și valoarea estimată a terenului menționat există o discrepanță majoră, nu poate intra în sfera de aplicare a calificării drept „ajutor de stat”, în măsura în care aplicarea normei menționate poate conduce la un preț care să fie cât mai apropiat posibil de valoarea de piață a terenului agricol în cauză, ceea ce este de competența instanței de trimitere să verifice.