Respingerea ofertei pentru neplata datoriilor
20 iulie 2015 | Ecaterina Milica DOBROTĂ
Una dintre cerinţele de calificare, în mod frecvent impusă prin Fişa de date a achiziţiei, se referă la neîncadrarea în prevederile art. 181 din OUG nr. 34/2006.
Ca modalitate de îndeplinire/documente justificative, autoritatea contractantă solicită:
– declaraţia de neîncadrare în situaţiile prevăzute de art. 181 din OUG nr. 34/2006;
– certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, din care să reiasă că ofertantul/candidatul nu are datorii scadente la nivelul lunii anterioare celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor/candidaturilor şi/sau declaraţie pe propria răspundere (reamintesc că demonstrarea neîncadrării certificatelor fiscale în categoria cerinţelor de calificare am realizat-o în articolul pe care l-am publicat cu titlul Certificatul de atestare fiscală: “cerință de calificare” sau “document justificativ”?, în Revista de Achiziţii Publice decembrie 2014 ianuarie 2015).
Cerinţa se consideră îndeplinită dacă ofertantul, prin certificatele depuse/informaţiile furnizate, demonstrează respectarea exigenţelor din Fişa de date.
Practica a dovedit însă că nu toate comisiile de evaluare interpretează în mod corect menţiunile din certificatele fiscale.
O analiză corectă a conformării la cerinţa mai sus citată presupune cunoaşterea diferitelor sintagme, a termenilor economici care apar înscrişi în certificate, cum ar fi: buget general consolidat, obligaţii de plată; creanţe bugetare; datorii scadente; exigibilitate, majorări, penalităţi etc.
În acest sens, voi reda în continuare, pe scurt, definiţii şi explicaţii ale elementelor enumerate anterior, precum şi modul de apreciere a datelor din certificatele fiscale:
– buget general consolidat[1] – ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, dintre care amintesc bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice autonome;
– obligaţia de plată – obligaţia operatorului economic de a achita la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat[2]/suma datorată;
– creanţa bugetară (fiscală) – dreptul patrimonial al statului de percepere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat[3];
– exigibilitatea creanţei – data la care autoritatea fiscală are dreptul să solicite plata de către persoanele obligate la achitarea datoriei, chiar dacă aceasta poate fi amânată;
– datorii scadente – sume ce trebuie achitate până la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează[4].
Termenele de plată dispuse de Codul Fiscal sunt în funcţie de impozit/taxă/contribuţie:
– TVA – data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă, pentru persoanele înregistrate conform art. 153;
– „Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv”- art. 255 alin. (1) Codul fiscal;
– „Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv”- art. 260 alin. (1) Codul fiscal;
– “Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv” – 265 alin. (1) Codul fiscal;
– „Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv”- art. 271 alin. (4), prima teză Codul fiscal (CF).
În conformitate cu dispoziţiile Codului de Procedură Fiscală (CPF):
– Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţa pe plătitor a organului fiscal competent şi cuprinde creanţele fiscale exigibile existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumită lună de referinţă, şi neachitate până la data eliberării acestuia – art. 112 alin. (2) CPF;
– Certificatul de atestare fiscală emis de autorităţile administraţiei publice locale se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţa pe plătitor a organului fiscal competent şi cuprinde creanţele fiscale exigibile, existente în sold în prima zi a lunii următoare depunerii cererii – art. 113 alin. (2) CPF.
Certificatul de atestare Fiscală emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu ridică probleme prea mari comisiilor de evaluare ale ofertelor. Întrucât obligaţiilor de plată ce se înscriu în Certificatul Fiscal emis de ANAF (cap. A) au, în majoritate, scadenţa de plată la 25 a lunii următoare lunii de constituire, sumele ce se vor regăsi în aceste documente reprezintă datorii neachitate la scadenţă.
O provocare în analiză o constituie însă Certificatul de Atestare Fiscală, emis de autorităţile administraţiei publice locale, din cauza tipizatului adoptat de fiecare unitate administrativ teritorială.
Unele menţionează “nu figurează în evidenţele compartimentului fiscal cu creanţe bugetare”, altele înscriu “nu figurează cu debite restante la bugetul local”.
O a treia categorie precizează “La data prezentului certificat fiscal, figurează cu următoarele creanţe bugetare către bugetul local” şi inserează un tabel cu următoarele coloane: Denumirea creanţei bugetare / Curent / Rămăşiţă / Majorări / Penalităţi / Codul Venitului şi valoarea aferentă fiecărui tip de creanţă. În majoritatea cazurilor, ofertanţii prezintă certificate fiscale cu total “zero” pentru fiecare creanţă şi coloană.
Interpretarea corectă a îndeplinirii cerinţei privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006, pentru care s-au solicitat certificate fiscale, ar trebui să aibe la bază raţionamentul din cazul următor, la care termenul limită de depunere a ofertelor a fost 16 iunie:
– data depunerii fiind 16 iunie, luna anterioară lunii de depunere este mai;
– datoriile scadente la nivelul lunii mai sunt cele care sunt înregistrate în balanţa contabilă a lunii aprilie şi care ar fi trebuit plătite până la 31 mai;
– în certificatele fiscale se înscriu obligaţiile de plată exigibile/creanţele fiscale exigibile (sumele pentru care autoritatea fiscală are dreptul să solicite plata de la persoanele obligate la achitarea datoriei, chiar dacă plata acesteia poate fi amânată conform CPF); scadenţa datoriilor nu intervine în acelaşi timp cu exigibilitatea acestora, termenele fiind stabilite prin CF ori alte legi care le reglementează. Altfel spus, nu toate datoriile/sumele din Certificatul fiscal au calitatea de datorii scadente, dacă termenul de plată este ulterior înregistrării creanţei;
– întrucât creanţele fiscale exigibile au termene de plată diferite, acestea trebuie analizate funcţie de scadenţa lor;
– dacă, de exemplu, în certificatul fiscal emis în 5 iunie 2015 de Primăria Municipiului X este înscrisă la creanţa bugetară Impozit clădiri / Coloana Curente suma de 528 lei, trebuie ţinut cont că termenul de plată intervine, conform CPF, la 30 septembrie 2015; deci oferta îndeplineşte cerinţa de calificare;
– o taxă, un impozit sau o contribuţie se consideră neachitată/neachitat dacă, după data scadentă impusă de lege, suma aferentă acesteia nu a fost plătită;
– existenţa unei amenzi în certificatul fiscal nu constituie motiv de excludere, dacă, prin Fişa de date, s-a solicitat doar dovada achitării, până la scadenţă, doar a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor (amenzile nu intră în niciuna dintre aceste trei categorii de surse de venit ale bugetului general consolidat).
Totuşi, mai pot fi întâlnite respingeri ale ofertelor, motivate pe simpla existenţă de sume în coloana Curent, aşa cum am prezentat în cazul de mai sus.
O situaţie de acest gen este descrisă, în continuare, având la bază o licitaţie deschisă[5], cu termen de depunere 12 martie.
Autoritatea contractantă a stabilit prin Fişa de date ca ofertanţii să depună: „Declaraţii privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin depunere declaraţie privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006 – Formular nr. 3 la care se vor anexa:
– Certificat de atestare fiscală (privind plata contribuţiilor la bugetul consolidat general) eliberat de ANAF sau echivalent, din care să rezulte că ofertantul nu are datorii scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor;
– Certificat de atestare fiscală privind plata impozitelor şi taxelor locale, eliberat de administraţia locală din zona administrativ-teritorială în care operatorul/operatorii economici îşi are/au sediul social şi sediile secundare nominalizate în Certificatul Constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte că ofertantul nu are datorii scadente la plata în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor.
Încadrarea în situaţia prevăzută la art. 181 din OUG nr. 34/2006 atrage excluderea din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a ofertantului/susţinătorului pentru situaţiile prevăzute la lit. a), cA1) şi d)”.
Ofertantul MT SRL a depus, în dovedirea îndeplinirii cerinţei de neîncadrare în prevederile art. 181 din OUG nr. 34/2006:
– Certificat de atestare fiscală emis în 5 martie 2013 de către ANAF, în care se menţionează: „contribuabilul figurează în evidenţele fiscale cu următoarele obligaţii de plată exigibile la data de 31 mai 2015: Obligaţii de plată principale – zero; Obligaţii de plată accesorii – zero” (ceea ce înseamnă că are achitate toate datoriile exigibile pentru care se eliberează un asemenea document);
– Certificat de atestare fiscală pentru persoanele juridice privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local nr. M1/02.03.2015, valabil până la data de 31 martie 2015 – emis de Municipiul M., Direcţia Impozite și Taxe Locale. În coloana denumirii creanţei bugetare sunt menţionate „impozit teren”, „impozit mijl. transport”, „imp. clădiri”, „taxe afişaj, reclamă”, „taxe teren concesiune”, suma valorilor datorate bugetului local fiind de 46.013,86 lei.
Analizând documentelor de calificare, comisia de evaluare a solicitat de la MT SRL, în 15 aprilie 2015, justificarea prezentării certificatului fiscal nr. M1/02.03.2015 cu datorii scadente, raportat la cerinţele din fişa de date a achiziţie.
Ofertantul a răspuns în termen că acele datorii erau scadente la sfârşitul lunii martie. În susţinere a prezentat şi certificatul de atestare fiscală care dovedeşte inexistenţa datoriilor pe luna martie, pentru toate datoriile de mai sus: Certificat nr. A1/02.04.2015, emis de Municipiul M., Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, din care rezultă că “la data de întâi a lunii următoare eliberării prezentului certificat de atestare fiscală nu figurează în evidenţele compartimentului fiscal cu creanţe bugetare de plată către bugetul local”.
Totodată, MT SRL a menţionat că toate datoriile înscrise în certificatul depus în ofertă prezintă o scadenţă ulterioară datei depunerii licitaţiei, respectiv 31 martie 2015.
Comisia de evaluare a apreciat că existenţa datoriilor la 2 martie 2015 către bugetul local, precizate în certificatul depus, constituie o dovadă de neîndeplinire a cerinţei de calificare, în ceea ce priveşte certificatele de atestare fiscală. De asemenea, în argumentare, comisia a menţionat că în documentele depuse de contestator nu s-a regăsit nicio declaraţie pe proprie răspundere, conform art. 11 alin. 4) din HG nr. 925/2006. În consecinţă, oferta depusă de CS SRL a fost considerată inacceptabilă, conform art. 36 alin. (1) lit. b) din HG nr. 925/2006.
Motivul de excludere a fost criticat de CS SRL în contestaţia depusă la CNSC.
Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, CNSC a constatat ca fondată critica formulată, pentru următoarele argumente:
”Prin documentele depuse, respectiv cerificatele fiscale prezentate la data depunerii ofertei, contestatoarea face dovada îndeplinirii cerinţei de calificare, în condiţiile în care, în conţinutul certificatelor fiscale depuse sunt menţionate datorii scadente la 31 martie 2015, făcându-se astfel dovada că MT SRL „nu are datorii scadente la plata în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor”, respectiv în luna februarie 2015.
Potrivit Certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri la bugetul local cu nr. M1/02.03.2015, emis de Municipiul M., Direcţia impozite şi taxe locale, în coloana denumirii creanţei bugetare sunt menţionate „impozit teren”, „impozit mijl. transport”, „imp. clădiri”, „taxe afişaj, reclamă”, „taxe teren concesiune”, suma valorilor datorate bugetului local fiind de 46.013,86 lei. […]
În soluţionarea cauzei, Consiliul reţine ca relevante în speţă următoarele dispoziţii legale:
– art. 248 din Codul fiscal potrivit cărora „Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează: a) impozitul pe clădiri; b) impozitul pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelieră; h) taxe speciale; i) alte taxe locale”;
– art. 255 alin. (1); art. 260 alin. (1); art. 271 alin. (4) din Codul fiscal referitoare la termenele de plată a unor taxe şi impozite; art. 111 din Codul de procedură fiscală potrivit cărora „Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează” […].
Din coroborarea textelor de lege citate anterior se constată că valorile menţionate în certificatele fiscale în discuţie erau scadente la 31 martie 2015, prin urmare, contestatoarea a făcut dovada că a îndeplinit cerinţa de calificare prin depunerea certificatelor în conţinutul cărora nu se regăsesc „datorii scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor”, respectiv scadente în luna februarie 2015.
Consiliul va avea în vedere şi faptul că ofertantul contestator a depus în cadrul documentelor de calificare Formularul 3 – Declaraţie privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006, potrivit căruia reprezentantul legal al MT SRL declară pe proprie răspundere, printre altele, că: „b) mi-am îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit până la data solicitată în FDA”.
Faptul că au fost depuse, ca urmare a solicitării de clarificări, certificate fiscale, din conţinutul cărora rezultă că ofertantul contestator nu înregistrează datorii, certificate emise în data de 2 aprilie 2015, nu este de natură a fi ignorat. Acestea trebuiau luate în considerare de către autoritatea contractantă, în condiţiile în care MT SRL a prezentat noile certificate fiscale în dovedirea faptului că scadenţa sumelor menţionate pe cele trei certificate era la 31 martie 2015, reprezentând impozite pe clădiri şi terenuri şi taxe diverse, cât şi faptul că aceste sume au fost achitate la data scadentă stabilită de lege, cât şi confirmarea celor declarate prin Formularul 3.
În ceea ce priveşte argumentele autorităţii contractante comunicate în adresa de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire potrivit cărora „Deşi art. 9 alin. (3) din Ordinul nr. 509/2011 prevede faptul că se vor lua în considerare, la verificarea îndeplinirii acestor cerinţe de calificare, şi certificatele prezentate de operator ulterior deschiderii ofertelor, în urma solicitării primite din partea autorităţii contractante, chiar alineatul face trimitere în mod expres la situaţiile reglementate de art. 11 alin. (4) şi (5) din HG nr. 925/2006, respectiv acelea în care ofertantul a uzat de dreptul de a prezenta iniţial doar declaraţie pe propria răspundere, şi nu în alte situaţii”, nu pot constitui motiv temeinic în susţinerea deciziei de respingere a ofertei ca inacceptabilă având în vedere că, prin documentele depuse iniţial, contestatoarea a făcut dovada îndeplinirii cerinţei de calificare, nefiind relevantă depunerea sau nu a declaraţiei reglementată de art. 11 alin. (4) din HG nr. 925/2006.
Faţă de cele reţinute anterior Consiliul constată caracterul fondat al criticilor aduse primului motiv de respingere a ofertei MT SRL.”
[1] Definiţia completă se găseşte la art. 3 alin. 2 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010. Din dispoziţiile legii am extras doar o parte din acele bugete pentru care operatorii economici au obligaţii de plată.
[2] Art. 22 alin. (2) lit. d) Codul de Procedură Fiscală.
[3] Art. 21 alin. (2) lit. d) Codul de Procedură Fiscală.
[4] Art. 111 alin. (1) Codul de Procedură Fiscală.
[5] Decizia CNSC.
Ecaterina Milica Dobrotă
Vicepreședinte AEXA
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
