« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

Despre afacerea Sterling
10.02.2009 | , Conf. univ. dr. Gheorghe Piperea

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Am vazut si eu actul aditional la contractul dintre Statul roman (ANRE) si Sterling, aprobat printr-o hotarare de guvern din 12 noiembrie 2008. Lucrurile noi aduse de recenta "desecretizare" a acestui contract sunt cam doua:
 
(i) denumirea contractului s-a schimbat (din "contract de explorare si impartire a productiei" care, dupa toate aparentele, nu este deloc echivalentul din 1992 al "acordului petrolier", la care se refera actuala Lege a petrolului nr. 238/2004, numele acestuia a devenit "contract de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera"); obiectul contractului pare a se fi schimbat, pentru ca, in baza contractului din 1992, Sterling avea dreptul sa exploreze si sa imparta productia eventual cu Statul Roman, in timp ce acum are dreptul sa exploateze, adica sa extraga petrolul si gazul si sa il vanda, inclusiv la export, platind statului o redeventa (intre 3,5 si 13,5%); este ciudat si faptul ca s-a construit in intregime un nou contract, ca o anexa la un act aditional (?!!); daca, de fapt, contractul initial era limitat la explorare, iar prin actualul contract s-ar fi acordat si dreptul de exploatare si dezvoltare, asa cum sugereaza titlul, atunci suntem in prezenta unei fraude la lege, intrucat s-a ocolit, in acest fel, dispozitia din Legea petrolului nr. 238/2004 care dispune ca un acord petrolier se incheie cu cistigatorul unui apel public de oferta (art. 30 alin .2), deci actul aditional si "contractul" din anexa la actul aditional ar putea fi considerate nule absolut, pentru cauza ilicita;

(ii) actul aditional este incheiat in august 2007, si nu in noiembrie 2008; in 12 noiembrie 2008 s-a dat doar hotararea de guvern de aprobare a contractului, hotarare de care era conditionata intrarea in vigoare a contractului.

Una din bizareriile contractului este, insa, anul semnarii sale, care coincide cu anul modificarii Legii nr. 238/2004 printr-o ordonanta de guvern ceea, ce, de asemenea, ar putea ascunde o cauza ilicita. Ordonanta, ulterior semnarii actului aditional, prevede ca toate contractele petroliere care nu au intrat in vigoare pana la momentul aparitiei ordonantei se renegociaza.

O alta ciudatenie este ca acest contract a fost "secretizat", in conditiile in care Legea petrolului nr. 238/2004 impune partilor (ANRE si, respectiv, titularului acordului petrolier) doar obligatia de pastrare a confidentialitatii, uzuala in orice contract comercial. De altfel cu secretizarea asta inca de la inceput s-a mers din absurd in absurd, pentru ca, in 1990, cind a aparut ideea concesionarii acestei parti din platoul continental al Romaniei din Marea Neagra s-au dat tot felul de hotariri de guvern, unele dintre ele de-a dreptul hazlii. De exemplu, exista o hotarire cu nr. 919 din 6 august 1990, despre care se spune ca a fost publicata mult mai devreme, intr-o "Brosura" din 01/01/1990 (adica, de revelion, cind la TV ne vorbea in locul lui Ceausescu "dl" Ion Ilici Iliescu – auziti ce facea Ilici de revelion, semna HG-uri!…). Hotararea nu are articole, ci doar o nota in care ni se spune ca are caracter militar si, deci, nu se publica. Urmeaza o frumoasa pagina goala… In baza acestei hotariri secretoase se da o alta (Hotararea de Guvern nr. 508/1991), care autoriza Rompetrol, pe atunci societate a statului, sa negocieze  acorduri petroliere pentru perimetrul in discutie cu parteneri straini (semnatar: Petre Roman). Ulterior, ne descurcam cam la fel – dl. Stolojan semneaza o Hotarare de Guvern, nr. 570/1992, pe care nu o da la publicat, nici la secretizat, dar o comunica partilor contractante. Prin Hotararea de Guvern  nr. 1043/1995, rolul Rompetrol in ecuatie este preluat de o agentie de stat (ANRM), iar cele doua hotariri din 1990 si, respectiv, 1991 (care vorbeau, direct sau indirect, de secretizare), sunt abrogate. Asadar, nimic despre secretizare dupa acest an. De ce a ramas secretizat acest contract, totusi, din moment ce nu mai era obligatorie clasificarea sa ca secret de stat, este, cum am spus, o ciudatenie. Sau obisnuinta militara, securista, militieneasca etc.

Ceea ce este interesant este ca, intr-adevar, o parte din perimetrul concesionat se suprapune pe teritoriul care s-a aflat in disputa cu Ucraina. Cealalta suprafata este si ea "concesionata" unor firme mai cunoscute, cum ar fi OMV Petrom. Intrebarea care se poate ridica este daca nu cumva, pe perioada procesului, resursele respective erau bunuri litigioase. Putea Statul roman sa "vanda" bunuri/drepturi litigioase? Este adevarat ca, in litigiile obisnuite, drepturile litigioase se pot cesiona, cel care cumpara speculand asupra sansei de a castiga procesul, dar cesionarul ii ia locul in proces cedentului, caci asta este figura juridica a cesiunii de drepturi litigioase. Daca "cesionarul" ar fi fost orice firma privata, este oare de imaginat ca aceasta ar fi putut lua locul statului roman in procesul de la Haga? Evident ca nu, intrucat imediat s-ar fi dezinvestit Curtea, nemaifiind vorba de litigii intre state. Ca sa nu mai vorbim ca Statul Roman s-ar fi pus in compania selecta a speculantilor in litigiile imobiliare pe care le "cunoastem" atat de bine. Pe de alta parte, este o cutuma a litigiilor care se deruleaza in fata Curtii de la Haga ca, pe perioada litigiului, suprafata in litigiu sa nu fie exploatata economic. De altfel, dupa cate se vehiculeaza in presa, fiecare parte litiganta declara, in scris, la inceputul procesului, ca nu va efectua nicio operatiune de explorare/exploatare asupra suprafetei in litigiu. In fine, in contractul din anexa actului aditional cu Sterling se spune ca, intr-adevar, contractul se suspenda pe perioada litigiului de la Haga (care a inceput in 2004). Dar, de fapt, Sterling pare ca ne spune pe site-ul propriu ca a efectuat in continuare operatiuni de explorare in perimetru, chiar pe perioada litigiului. Oare este diplomatic din partea Romaniei sa lase sa se intample asa ceva? Oare a facut acelasi lucru si Ucraina? Din presa rezulta ca si Ucraina a "comis-o". In orice caz, sunt motive serioase de nulitate a actului aditional/contractului pentru alta cauza ilicita – specularea unei sanse de castig de catre Statul Roman (care nu este un simplu comerciant).

In rest, actul aditional "desecretizat" nu sustine idéea ca acest contract s-ar fi extins asupra intregii suprafete atribuite de Curtea de la Haga, ci numai asupra unei parti din acest teritoriu. Asadar sa nu ne ingrijoram prea tare, ceea ce s-a castigat la Haga nu este, in totalitate, atribuit firmei Sterling, majoritatea suprafetei obtinute (peste 7000 km patrati) fiind inca la dispozitia Statului Roman, care il va putea licita.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Despre afacerea Sterling”

  1. Simona Petre spune:

    Cu tot respectul fata de Dl Profesor Piperea, nu vad unde ar fi cauza "ilicita" de anulare a unui acord petrolier international.In toata lumea, contractele de tip EPSA (Exploration and Production Sharing Agreement= Acord de Explorare si Impartire a Productiei) adica tot un "contract de concesiune pentru explorare,dezvoltare si exploatare petroliera" au ca menire gestionarea bogatiilor subsolului statului si plata unei redevente in acest caz catre statul proprietar, procent care este negociat intre anumite limite.In realitatea, mecanismul de Impartire a productiei cu statul roman mentionat in primul nume al contractului este acela ca productia urma a fi impartita pana la recuperarea totala a investitiei facute de compania straina si o relativ scurta perioada dupa aceea pana la un anume nivel al profitului obtinut, dupa care compania exploata in continuare si vindea productia, dand statului de aceasta data redeventa negociata si nu parte din productie, deci este tot un contract de concesiune.Obiectul contractului de concesiune nu este in totalitate schimbat, ci doar anumite clauze.
    Ati mentionat "contractul initial era limitat la explorare". Cum sa fie o companie interesata doar sa investeasca si nu sa-si recupereze macar investitia????Asa ceva nu este posibil, oricine investeste in explorare, o face cu scopul de a si exploata, in caz de reusita geologica.Deci un astfel de "contract initial de explorare" numai de explorare, nu a fost sigur acela cu Sterling la care faceti referire.Toate contractele de acest tip vizeaza ca in cazul reusitei de descoperire comerciala sa poata fi exploatat astfel incat compania care a investit sa recupereze, investitia si sa scoata profit care din pacate se scoate mai lent decat in alte industrii,fiind vehiculate investitii si riscuri foarte mari.
    Daca s-a schimbat legea petrolului in Romania, considerati ca ar fi avut statul Roman dreptul sa anuleze contractul initial dintre Sterling si reprezentantul statului roman, respectiv ANRM (si nu ANRE)? Nu cred ca acesta ar fi motivul de fraudare a legii, dar se poate sa ma si insel!
    Nici secretizarea nu mi se pare foarte obiectiv realizata, adica nu sunt dovezi publice in acest sens.Este mai curand vorba doar despre confidentialitatea acordului petrolier, asa cum sunt toate acordurile de acest gen si importanta si conform cutumei in domeniul petrolier care nu are legatura cu militia,securitatea,armata etc.Statul roman nu a "vandut" bunuri litigioase, ci a dat dreptul de gestionare a unor bunuri.
    Poate exista alte motive obiective de nulitate a actului aditional decat cauza ilicita.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD