« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Interviuri
2 comentarii

Camelia Toader in dialog cu Dan Stoica, despre CJCE, jurisprudenta si judecatori
17.02.2009 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Dan Stoica: Doamna judecator, va propun ca tema principala a acestui dialog sa fie Convergenta. Aveti acum, dupa doi ani de experienta, posibilitatea de a observa deosebirea intre activitatea profesionala a judecatorului din cea mai inalta instanta romaneasca si activitatea profesionala a judecatorului din cea mai inalta instanta europeana. Ce v-a frapat cel mai mult in prima saptamana de activitate? Si care sunt, in opinia dumneavoastra, cele mai importante aspecte care fac diferenta in activitatea pe care ati desfasurat-o la instantele din Romania in comparatie cu cea din prezent?

Camelia Toader: Intr-adevar, experienta de doi ani ca membru al Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene poate permite o comparatie cu experienta mea de judecator national, ceva mai lunga, de 14 ani, dintre care opt la instanta suprema. Pentru ca v-ati referit inca de la inceput la vechimea in profesie, permiteti-mi sa-mi amintesc in acest context raspunsul pe care l-am primit de la minister pe la sfarsitul anului 1990 cand, punand intrebari despre clasarea mea ca judecator intr-o anumita treapta (potrivit legislatiei vremii), mi s-a spus ca avand in vedere experienta scurta, de numai 4 ani si 4 luni, locul meu era bine fixat de treapta in care fusesem clasata de inspectia de specialitate. Am acceptat fara sa mai contest in continuare si mi-am spus: intr-adevar, in aceasta profesie complexa, raspunderea sociala impune ca, oricat de bine pregatit iesi de pe bancile facultatii, sa acumulezi si o experienta practica suficienta pentru a-i judeca pe altii si apoi pentru a avansa.

Am identificat astfel un prim punct de asemanare intre modul de abordare in cele doua sisteme de justitie. Si aici, la CJCE, experienta in cadrul sistemului justitiei comunitare joaca un rol important; ordinea protocolara este stabilita exclusiv in functie de vechimea in functia de membru al Curtii: asa se explica ordinea in care numele judecatorilor apare in decizii, ordinea in care intram in sala de sedinta si in care avem locul fixat in sala de reuniuni. Aplicand aceasta ordine protocolara, ar urma ca mie sa imi revina, de pilda, presedintia unei camere (complet) de 3 judecatori, incepand cu toamna acestui an. 

Pe fondul activitatii, un judecator la CJCE este confruntat, ca si un judecator la ICCJ cu solutionarea unor cauze in ultima instanta, cu provocari legate de faptul ca executivul sau legislativul apar ca parti in litigiile de pe rol, cu chestiuni legate de imunitatea parlamentara si rolul parlamentului (care si la acest nivel este cel care decide bugetul alocat justitiei comunitare), cu cauze ce vizeaza demiterea unor demnitari comunitari.

Desigur, in competenta Curtii intra si tipuri de cauze pe care nu le intalnim in sistemul jurisdictional romanesc, cum ar fi cererile Comisiei Europene de condamnare a unor state membre pentru netranspunerea, transpunerea incompleta sau defectuoasa ori aplicarea eronata in practica administrativa sau judiciara a acquis-ului comunitar. Sa nu uitam cererile de pronuntare a unor decizii preliminare, venite din partea judecatorilor nationali, prin intermediul carora, dupa un studiu interesant de drept comparat, Curtea interpreteaza dispozitiile de drept comunitar sau analizeaza validitatea unor texte comunitare, pentru a facilita judecatorului a quo solutionarea cauzei de pe rolul instantei nationale. Sau de procedura avizului interpretativ pe care Curtea este chemata sa il dea, la cererea Comisiei, cu impact asupra politicilor comunitare si a raporturilor cu statele membre sau cu state terte ori organizatii internationale. 

Spre deosebire de instantele supreme nationale, la CJCE nu exista sectii sau complete specializate pe anumite materii, ceea ce determina, desigur, necesitatea unui studiu suplimentar. Sau faptul ca la deliberarea cauzelor nu asista nimeni in afara de judecatorii din complet. Deliberarea are loc in limba de lucru a Curtii, franceza. Proiectul ce urmeaza a fi deliberat este trimis completului de catre judecatorul raportor cu cel putin o saptamana inainte, interval in care ceilalti membri ai completului fac observatii scrise. In functie de amploarea divergentelor de opinii, o singura deliberare poate fi suficienta pentru a conduce la adoptarea hotararii sau deliberarea se prelungeste din saptamana in saptamana pana la gasirea unui numitor comun. 

Ca si la Curtea Constitutionala din Romania, judecatorii au sprijinul unor juristi de inalta calificare, magistratii-asistenti (referendari) care se ocupa de completarea documentarii cu jurisprudenta si doctrina si redacteaza anteproiectele pe care dupa corecturi judecatorii trebuie sa le sustina la deliberare. Acest sistem (identic la nivelul Tribunalului de Prima Instanta al CE si al Tribunalului Functiei Publice) intalnit si in multe state ale Uniunii Europene cred ca ar putea fi introdus si in modul de lucru al ICCJ.

Sedintele de judecata pot dura pentru un dosar, intre o ora si zece ore (in acest caz extrem dezbaterile orale au fost programate de grefa Curtii pe parcursul a doua zile).
 
Vreti sa stiti de fapt care au fost primele mele impresii; nu am fost frapata, pentru ca eram oarecum familiarizata cu activitatea Curtii: din experienta mea anterioara, stiam cate ceva despre functionarea acestei instante, la care am avut ocazia, alaturi de alti colegi, sa fac vizite de studii; in plus, cu o luna inainte de preluarea functiei, Presedintele CJCE m-a invitat, impreuna cu colegul din Bulgaria, la o vizita de curtoazie la Luxemburg, ocazie cu care ne-am cunscut viitorii colegi, precum si pe sefii principalelor directii ale administratiei Curtii. Asadar, primele impresii (confirmate ulterior): multilingvism, lucru in echipa, competenta, profesionalism, decenta, eleganta, respect reciproc, disponibilitate, dialog, onestitate, transparenta.
 
Dan Stoica: La nivelul Curtii de Justitie a Comunitatii Europene jurisprudenta este izvor de drept. Ce importanta practica are folosirea jurisprudentei ca izvor de drept in luarea deciziilor de catre judecator? Ar fi aceasta un instrument suplimentar, care poate imbunatati practica judiciara romaneasca?

Camelia Toader: Curtea este intr-adevar, ca institutie a Uniunii Europene, parte a acestui organism aflat intr-un proces continuu de desavarsire. Pentru a da o interpretare unitara a dreptului comunitar, utila atat legiuitorului, cat mai ales celor aproape 500 de milioane de cetateni care vor sa-si exercite libertatile conferite de Tratate si in caz de litigiu se adreseaza tribunalelor nationale, o anumita coerenta a jurisprudentei Curtii se impune. In cei peste 50 de ani de existenta, Curtea a fost consecventa in a promova constructia europeana si interpretarea legislatiei comunitare in favoarea exercitarii libertatilor atat de catre cetateni, cat si de catre operatorii economici, motor al Pietei Unice. 

Exista numeroase mijloace prin care jurisprudenta existenta este regasita prin motoarele de cautare si pe cat posibil, este valorificata pentru solutionarea cauzelor curente. De altfel, unul dintre serviciile indispensabile in aceasta opera creatoare pe care Curtea o presteaza, il reprezinta Directia de cercetare si documentare si Biblioteca. In stransa colaborare, membrii cabinetelor si administratorii de la documentare furnizeaza completului informatii de drept comparat. In plus, experienta fiecarui judecator contribuie la imbogatirea jurisprudentei Curtii, prin aportul de informatii din propriul sistem de drept, doctrina si jurisprudenta nationale, pe care este chemat sa le expuna la reuniunile membrilor.

Pentru pastrarea unei abordari unitare, o metoda extrem de utila de lucru (cu care i-am familiarizat pe magistratii romani care au vizitat Curtea in ultimii doi ani) este tocmai reuniunea generala saptamanala a membrilor Curtii, in cadrul careia sunt dezbatute in amanunt informatiile prealabile din noile dosare aflate pe rol, inainte de a se decide care este formatiunea cea mai potrivita pentru solutionarea fiecarui dosar.

Asa cum am amintit insa, constructia acestui edificiu care este Uniunea Europeana nu este desavarsita si de aceea Curtea trebuie sa tina pasul cu evolutiile societatii, economice, politice, tehnice. Ca atare, si jurisprudenta cunoaste uneori schimbari de abordare, care sunt insa explicate cu grija in motivare. Pot sa va marturisesc cu satisfactie in acest context ca mi-am pus semnatura pe decizii novatoare, pronuntate atat in completul de cinci, cat mai ales in completul de treisprezece, prin care Curtea, cu tot respectul pentru opera jurisprudentiala veche de mai multe zeci de ani, a facut un pas inainte sau a fost chemata pentru prima data sa interpreteze anumite texte. 

Sistemul precedentului pentru argumentarea unor decizii judiciare poate intari previzibilitatea si securitatea juridica precum si acceptarea de catre justitiabili a hotararilor judecatoresti; de altfel, chiar in sistemul jurisdictional romanesc aceasta metoda de argumentare are o importanta certa in jurisprudenta, de pilda, a Curtii Constitutionale. Este evident ca motivari mai ample, cu referiri la propria jurisprudenta, la jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Strasburg) sau la Jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene(Luxemburg) ar fi mai convingatoare pentru destinatarii actului de justitie si pentru cresterea prestigiului instantei supreme. Desi din ce in ce mai multi colegi de la ICCJ prin efort si implicare personala folosesc acest mod de redactare, cred ca un sprijin institionalizat si profesionist catre completele de judecata din partea serviciului de documentare este foarte recomandat. In orice caz, trebuie sa stiti ca la CJCE se urmareste modul in care jurisprudenta ei este reflectata in deciziile instantelor nationale, mai ales a celor supreme. De aceea, in scopul intaririi cooperarii judiciare in Uniunea Europeana, accesul on-line la toate hotararile judecatoresti pronuntate in statele membre este indispensabil. 
 
Dan Stoica: Care sunt cele mai importante valori pe care le ia in considerare un judecator atunci cand evalueaza un caz? Exista situatii in care ati simtit, ca judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca legea este nedreapta? Cum vedeti aceste situatii astazi, cand activitatea de judecata este concentrata pe evaluarea legilor interne ale statelor membre in raport cu principile stabilite in tratatele europene? Exista atributii pe care judecatorul le are in mod intrinsec, astfel incat lipsa lor ar goli de continut si de scop activitatea sa? in acest caz cum poate un judecator sa rezolve conflictele care apar prin aplicarea unor legi care aduc atingere acestor atributii? 

Camelia Toader
: Fiat justitia, ruat caelum! Principiul separatiei puterilor in stat impune judecatorului sa aplice legea in vigoare, asa cum ea a fost adoptata de Parlament, puterea legiuitoare, desemnata prin vot direct de catre popor, care in acest mod democratic si-a exprimat valorile. Cu toate acestea, daca sesizeaza ca prin anumite dispozitii din lege s-ar ajunge la incalcarea unor valori perene intr-o societate democratica, judecatorul, profesionist al justitiei, poate apela la mecanisme corectoare, cum ar fi exceptia de neconstitutionalitate sau intrebarea preliminara adresata Curtii de la Luxemburg. Am mai spus-o si cu alte ocazii si ma bucur ca aceste idei au fost apreciate si aplicate de fostii mei studenti, azi tineri judecatori, unii dintre ei activi si in paginile forumului dv. virtual: in lipsa unei vocatii a dreptatii si obiectivitatii, dictata de forul interior al fiecaruia, nimeni nu ar trebui sa aiba pretentia de a ocupa functia de judecator. Acest lucru suna poate idealist, dar pentru restabilirea echilibrului este necesar ca aceste virtuti sa se regaseasca, intrinsec, in atributiile fiecarui judecator, a fortiori intr-o societate din ce in ce mai conflictuala. 

De aceea, consider ca in cadrul procesului de recrutare un asemenea criteriu ar trebui sa dobandeasca o pozitie prioritara. La nivel european, de altfel, o asemenea cerinta este inscrisa in mod expres in Tratat. 

Dan Stoica: Daca priviti retroactiv, la cunostintele dobandite in scoala de drept, ce anume considerati ca lipseste facultatilor din curriculum? Ce credeti ca lipseste astazi scrisului juridic romanesc?

Camelia Toader
: Din pacate, nu sunt la curent cu programele de invatamant ale celor peste 30 de facultati de drept din Romania. Din proprie experienta la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti – care isi aniverseaza anul acesta cei 150 de ani – fata de perioada studiilor mele, programele s-au imbunatatit considerabil, tinand pasul cu cele mai bune universitati de drept din lume. Din pacate, multi dintre marii profesori, adevarati piloni ai invatamantului juridic romanesc, ne-au parasit si in fata unor diletanti pe care ii intalnim in paginile revistelor sau pe listele cu membrii corpului didactic la unele facultati, lipsa reperelor ne apare cu atat mai dureroasa. E adevarat ca traim intr-o epoca a vitezei, a inflatiei de informatii si timpul dedicat studiului serios si documentarii pentru elaborarea unor articole sau carti devine din ce in ce mai ingust. Aceasta nu justifica insa –si aici sa-mi iertati virulenta – superficialitatea cu care sunt admise la publicare plagiatele. O regula elementara in orice fel de activitate stiintifica si de cercetare este citarea surselor de inspiratie, atat nationale cat si straine. Nu trebuie sa ne fie rusine ca altii inaintea noastra au abordat o anumita tema; pornind de la teza scrisa sau expusa de ei, putem avea o buna baza de critica si dezvoltare creatoare. Cineva ar trebui poate sa se gandeasca sa introduca in pregatirea liceala si universitara notiuni de deontologia scrisului.

Cred asadar ca in general, programele de invatamant sunt adecvate, dar consider ca acomodarea tinerilor inca de pe bancile facultatii cu rigorile profesiei, prin stagii practice, ar fi binevenita. In ce ma priveste, sunt preocupata in permanenta de acest aspect, motiv pentru care am valorificat posibilitatile oferite de pozitia mea actuala, invitand tineri studenti sau absolventi de drept romani sa efectueze stagii la cabinet sau la alte servicii ale Curtii. 

Dan Stoica: Cine este judecatorul pe care l-ati alege ca model profesional?

Camelia Toader: La varsta la care ne alegem modelele profesionale am avut privilegiul de a-l cunoaste pe profesorul Constantin Statescu, plecat din pacate prea repede dintre noi, o personalitate marcanta, mare civilist, care a imbinat in mod fericit cariera de judecator cu cea de dascal, un veritabil ambasador al scolii juridice romanesti. La Luxemburg am avut sansa de a-l cunoaste pe profesorul Pierre Pescatore, care a adus, in cei 18 ani cat a fost judecator al Curtii o contributie esentiala la dezvoltarea dreptului comunitar si la promovarea imaginii si a jurisprudentei acestei prestigioase institutii. 

Dan Stoica: Daca ati avea functia de Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care ar fi prioritatile mandatului dumneavoastra?

Camelia Toader: Va rog sa notati ca o asemenea ipostaza nu intra in sfera prioritatilor mele pe termen scurt sau mediu. In plus, asa cum cunoasteti, la o instanta, deciziile manageriale nu se iau exclusiv de catre presedintele acesteia. Ideile pe care le am despre reforma sistemului au fost expuse deschis de fiecare data in cercurile responsabile, in publicatii de specialitate sau la conferintele internationale la care am fost invitata. Unele dintre ele se regasesc si in raspunsurile date in cadrul acestui interviu. Presedintele Popa a fost intotdeauna favorabil sugestiilor pe care mi-am permis sa i le fac atat pe vremea cand eram judecator la ICCJ cat si mai recent aici la Luxemburg, unde de altfel este asteptat din nou, impreuna cu presedintele Curtii Constitutionale, la o conferinta organizata de Curte in perioada 30-31 martie 2009. 

Dan Stoica: Cum se desfasoara o zi obisnuita de activitate? Ce resurse sunt alocate unui cabinet al judecatorului C.J.C.E? 

Camelia Toader
: Activitatea intr-un cabinet are anumite particularitati atat fata de activitatea unui judecator national, cat si fata de cea a celorlalte servicii ale Curtii. Ziua de munca incepe devreme, in jurul orei 8 si se termina adesea dupa ora 20, iar saptamana de lucru are uneori mai mult de cinci zile. Ritmul de lucru este foarte sustinut, motiv pentru care, pe langa pregatirea profesionala exemplara si experienta judiciara, capacitatea de efort si rezistenta la stres sunt conditii indispensabile ale oricarui membru al echipei. Pentru a va face o idee, sunt saptamani in care particip de 3-4 ori la sedinte de judecata, la 3-4 deliberari , la 2-3 reuniuni administrative, care se adauga activitatii curente de pregatire a dosarelor si sarcinilor de ordin protocolar. Conditiile de lucru sunt intr-adevar foarte bune. Asa cum am amintit, serviciile informatic si de documentare sunt foarte bine organizate, personalul fiind recrutat prin concursuri exigente. Biblioteca este una dintre cele mai bogate in materia dreptului comunitar si a dreptului comparat. Institutia, de curand mutata intr-un nou sediu, beneficiaza si de o cantina, sali de conferinte, cabinet medical si o mica sala de sport. In general, fiecare functionar are un birou separat, dar usile sunt mereu deschise spre comunicare cu intreaga echipa. 
 
Dan Stoica: Ce ati face diferit astazi ca judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, folosind experienta de la C.J.C.E.?

Camelia Toader: O experienta de doi ani la CJCE este prea scurta pentru a formula un raspuns cuprinzator la aceasta intrebare. Pot sa va spun insa ca am deplina incredere in colegii mei judecatori la ICCJ, care in pofida numarului exagerat de cauze pe care il au pe rol, se mobilizeaza pentru a participa la schimburile de experienta cu alte jurisdictii supreme din Uniunea Europeana, unde fac stagii de pregatire si sunt convinsa ca metodele de lucru pozitive intalnite acolo se pot transpune, cu conditia alocarii fondurilor necesare, si la noi. 

Dan Stoica: Va rog sa definiti intr-o singura propozitie activitatea judecatorului.

Camelia Toader: Suum cuique tribuere.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Interviuri

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Camelia Toader in dialog cu Dan Stoica, despre CJCE, jurisprudenta si judecatori”

  1. Un interviu exceptional, care cred ca este de natura sa ne faca pe toti sa ne simtim mandri.

    Este reconfortant sa stii ca Romania are astfel de profesionisti in structurile europene.

    Este onorant pentru JURIDICE.ro sa gazduiasca aceasta discutie.

    Imi exprim gratitudinea fata de doamna Judecator si fata de domnul Dan Stoica.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD