« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Interviuri

Cristi Danilet in dialog cu Augustin Stanciu, despre starea si solutiile Justitiei
17.02.2009 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Augustin Stanciu: Cum apreciati starea justitiei romanesti in acest moment, mai ales in contextul prezentarii raportului Comisiei Europene pe justitie? Considerati ca Romania a facut progrese notabile in ceea ce priveste acest domeniu extrem de delicat? Ce ar trebui, concret, sa faca statul roman pentru a evita ca Uniunea Europeana sa ne mai critice in astfel de probleme?  

Cristi Danilet: Justitia e coloana vertebrala a societatii. Ea are rostul de a regla atat diferendele dintre persoanele fizice si juridice, cat si pe cele dintre acestea si autoritati. Practic, justitia e si putere, si contraputere in acelasi timp. Asteptarile sunt foarte mari de la justitie, ca urmare criticile sunt numeroase. Comisia Europena ne-a impus anumite conditii inaintea aderarii (impartirea aleatorie a dosarelor, strategii de reforma pe termen mediu, strategii anticoruptie) si ne-a monitorizat in urmatorii ani dupa aderare. Sunt convins ca fara aceasta supraveghere, autoritatile decidente ar fi stopat orice imbunatatiri pentru a obtine o justitie competenta, prietenoasa si responsabila.

Augustin Stanciu: O mare problema a procurorilor si a judecatorilor este ca nu se bucura de destula independenta in exercitarea actului de justitie. Considerati ca si in Romania ar trebui instituit principiul american, acolo unde judecatorul este „rege” in sala de judecata? 

Cristi Danilet: Judecatorul din Romania are exact acea independenta de care are nevoie pentru a da hotarari neinteresate, raportandu-se doar la lege si la probele de la dosar. Este adevarat insa ca e o problema cu independenta procurorului, care, constitutional, este sub autoritatea ministrului justitiei, legal este independent, dar tot legea prevede ca este subordonat sefului ierarhic. Or, daca recunoastem ca procurorii sunt magistrati, atunci trebuie sa realizam ca independenta justitiei presupune ca si conditie sine qua non independenta procurorului. Dar aceasta independenta nu inseamna lipsa oricarui control, caci atunci s-ar ajunge la arbitrariu. Prin urmare, trebuie creata o balanta intre independenta (al carei scop este asigurarea unui act de justitie impartial) si responsabilitate.

Augustin Stanciu: Cat de tare influenteaza politicul actul justitiei? Mai mult, cat de mult ar trebui sa influenteze politica actul de justitie?

Cristi Danilet: Politicul trebuie sa se implice in redactarea strategiilor pentru consolidarea justitiei, pentru promovarea legilor de organizare a acesteia si pentru aprobarea bugetului necesar. in rest, singurele implicatii pot fi la nivel discursiv al justitiei, in niciun caz implicatii in anchete sau dosare concrete. De aceea, blocarea unor anchete in cazurile de mare coruptie de catre Parlament, pe motiv ca urmarirea penala a unor parlamentari nu se impune sau ca nu sunt probe reprezinta o grava imixtiune in justitie: in orice stat democratic, numai procurorul poate aprecia probele de la dosar si numai judecatorul se poate pronunta asupra vinovatiei unei persoane.

Augustin Stanciu: Unde trebuie sa cautam vinovatii pentru starea actuala a justitiei romanesti? in lipsa banilor, proasta pregatire a unor magistrati, interventia excesiva a politicului, legislatia deficitara, „sistemul ticalosit”, „retelele profesionale care paraziteaza sistemul judiciar”? 

Cristi Danilet: Justitia reflecta fidel starea societatii: la 20 ani dupa Revolutie inca nu exista cultura organizationala, inca sunt probleme mari de management si inca nu se realizeaza ca justitia nu este un loc de facut bani, ci un serviciu pentru public, care trebuie asigurat la un nivel inalt. Din fericire, noile generatii de magistrati aduc un alt suflu justitiei si, realist vorbind, in ei trebuie investit cel mai mult pentru ca ei vor redirectiona reforma in urmatorii ani. Dar este adevarat: esecurile sistemului si hotararile pronuntate contra Romaniei la CEDO au cauze multiple, de la legi interpretabile si necolaborarea unor institutii la actul de justitie, la insuficienta pregatire a unor magistrati.

Augustin Stanciu: Putem considera ca exista, dupa cum afirma ministrul Predoiu la sedinta de bilant si de alegere a noii conduceri CSM din 8 ianuarie 2009, asa- numitele „retele profesionale care paraziteaza sistemul judiciar”? 

Cristi Danilet: Instantele si parchetele functioneaza in cadrul unui sistem, este vorba de sistemul juridic, in componenta caruia intra si politia, avocatii, grefierii, mediatorii, expertii, lucratorii din penitenciar, executorii judecatoresti, notarii publici. in acest sistem au existat si exista oameni a caror integritate este indoielnica si al carui profesionalism este discutabil. Aceasta poate fi insa combatuta prin sefi competenti, care sa asigure atat controlul intern in cadrul institutiilor, cat si cooperarea intre institutii. in acest fel, un esec precum cazul “Gorbunov” ar putea fi evitat. Oricum, esecul oricarui sector din acest sistem va genera o imagine negativa asupra intregii justitii.

Augustin Stanciu: Mai mult decat atat, putem afirma ca CSM refuza sa creada ca in Romania exista si magistrati corupti? De ce credeti ca se practica aceasta atitudine de „bagare a mizeriei sub pres” in loc sa se ia atitudine impotriva magistratilor care se fac vinovati de mici derapaje? 

Cristi Danilet: Din nefericire, la facultate nimeni nu ne invata ce inseamna independenta, impartialitatea, integritatea, deontologia. Odata intrat in sistem, tanarul magistrat se confrunta cu o lume noua, pe alocuri autista, si atunci are de ales: ramane vertical sau face compromisuri – caci are exemple si de o parte, si de alta. in acest context, coruptia din justitie trebuie abordata cu toata responsabilitatea: exista in orice sistem oameni slab pregatiti sau corupti, dar ei trebuie rapid izolati si inlaturati din sistem. Anticultura integritatii a impus de-a lungul timpului o extindere a demagogiei: e mai vinovat cel ce vorbeste de neregulile din sistem, decat cel care comite aceste nereguli. Or, abuzurile in sistemul juridic sunt de neacceptat, tocmai pentru ca justitia e chemata sa combata coruptia si abuzurile din toate celelalte sisteme (politic, administrativ, privat etc). Abuzurile de orice fel trebuie descoperite si combatute: exista suficiente norme de tragere la raspundere penala (sunt oameni din sistem condamnati pentru fals sau coruptie) ori disciplinara a celor vinovati (CSM a sanctionat numai in ultimii 3 ani un numar de 45 de magistrati).

Augustin Stanciu: Cum apreciati cazul Gorbunov si, implicit, toate celelalte cazuri similare care au aparut dupa ce acesta a fost dezvaluit? Mai mult, considerati ca eliberarea acestuia s-a facut cu complicitatea unor magistrati?
 
Cristi Danilet: Cazurile penale sunt deseori in atentia publicului, dar trebuie amintit ca, in general, justitia este una civila: judecatorii solutioneaza zilnic situatii implicand averea sau familia cetatenilor, dar acestea sunt mai putin vizibile in media. Cazul Gorbunov nu face decat sa atentioneze autoritatile ca sistemul are hibe: comunicarea intre institutii este deficitara, legea se interpreteaza uneori in exces, managementul nu este unul de calitate. Acest caz arata insa ca judecatorii nu dau solutii doar in dosarul pe care il au in fata, ci hotararile lor au mari implicatii sociale: de punerea in libertate a unui om depinde, poate, viata altora, de modul de solutionare a unei contestatii la deciza de concediere depinde soarta unei familii intregi, de hotararea data intr-un caz de restituire a unei cladiri depinde soarta mai multor familii care traiesc acolo de ani buni, de solutia intr-un caz in care se contesta o autorizatie de construire depinde confortul celor care locuiesc intr-o anumita zona etc. De aceea, prefer sa spun ca judecatorul este, in realitate, un arbitru social, iar deciziile lui nu sunt simple hartii ce poarta un numar.

Augustin Stanciu: Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate a starnit o multime de controverse. Cat de “periculoasa” este aceasta lege pentru libertatea romanului? Este o lege buna, este o lege rea? ingradeste aceasta lege vreun drept fundamental al omului?

Cristi Danilet: Discutia se pune pe taramul respectarii dreptului omului la viata privata, dar acesta deja cunoaste noi valente de cand suntem filmati in locuri publice sau in hoteluri, de cand a aparut baza de date cu probe biologice pentru suspecti sau de cand se va implementa hotararea cu pasapoartele biometrice. Legea 298 a fost impusa de necesitatea protejarii societatii impotriva activitatilor de crima organizata, terorism si afectare a sigurantei nationale, astfel ca cetatenii corecti nu au motive de ingrijorare. Scopul ei este de a realiza o baza de date referitoare la comunicatiile telefonice si pe e-mail ale persoanelor, urmand ca daca acestea vor fi urmarite penal, sa se ceara furnizorilor de telecomunictii date despre acestea: cand a vorbit, cu cine, din ce locatie, cat timp. Accesul neautorizat la aceste date este sanctionat penal, asa ca furnizorii trebuie sa indeplineasca anumite conditii de securizare a informatiilor astfel obtinute. Precizez ca nu sunt inregistrate decat date despre convorbiri, nu si continutul convorbirilor. Interceptarea si inregistrarea acestora se face numai in conditiile Codului de procedura penala, respectiv cu autorizarea unui judecator pentru anumite infractiuni, cand probarea lor nu se poate face prin alte mijloace de proba. 

Augustin Stanciu: Exista coruptie in justitie? Si daca da, cum se „manifesta” aceasta?

Cristi Danilet: Exista hotarari judecatoresti de condamnare pentru coruptie a unor magistrati, grefieri, politisti, avocati. Acestia au incasat sume de bani sau au beneficiat de servicii in scopul obtinerii unor decizii favorabile ori pentru grabirea redactarii lor. Este clar ca sistemul, functionand ca un intreg, prezinta vulnerabilitati care sunt accentuate de cei care cunosc acest sistem de multi ani si au stabilit legaturi neprincipiale. Sunt insa solutii, atat la nivel legislativ, cat si la nivel administrativ ori chiar etic, de intarire a integritatii personalului. Din pacate, pana acum acest aspect nu a constituit o prioritate, desi sunt instrumente internationale care nu trebuie decat implementate.

* multumim Gazeta de Cluj

Cuvinte cheie: ,
Secţiuni/categorii: Interviuri

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD