« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Analiza prescriptiei achizitive. Hotararea CEDO Pye (Oxford) vs. Marea Britanie
25.02.2009 | JURIDICE.ro, jud. Bogdan Cristea

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

La data de 30 august 2007, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarare prin care analizeaza concordanta dintre prescriptia achizitiva (institutia juridica specifica sistemului de common law este denumita adverse possession) si dispozitiile articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale.

In fapt, dupa desfasurarea intre societatile comerciale reclamante si familia G. a unor raporturi juridice de arenda cu privire la un teren intabulat in cartea funciara, odata cu expirarea termenului contractual si fara acordul expres al reclamantelor, famila G. a inceput sa exercite posesia asupra terenului in discutie, situatie care a durat aproximativ 15 ani. Ulterior initierii de catre familia G. a formalitatilor de carte funciara implicand contestarea dreptului de proprietate al reclamantelor, acestea din urma au introdus o actiune in revendicare in contradictoriu cu posesorii, actiune respinsa intrucat termenul legal de precriptie de 12 ani se implinise. 

Sistemul de common law – In esenta, in cazul terenurilor neintabulate in cartea funciara, dispozitiile legale relevante prevedeau stingerea dreptului de proprietate al proprietarului neglijent ca efect al posedarii terenului respectiv de catre un tert vreme de 12 ani, actiunea in revendicare nemaiavand nicio sansa de succes. Pe baza acelorasi conditii, in cazul terenurilor intabulate in cartea funciara, dreptul de proprietate al proprietarului originar nu se stingea, dar de la implinirea termenului legal, acesta era considerat doar un detinator al terenului pentru posesor. Acest sistem era puternic criticat de juristii englezi, apreciindu-l ca fiind nejustificat in cazul terenurilor intabulate. La nivelul anului 2002, s-a adoptat un act normativ modificator, care fara a abroga institutia prescriptiei achizitive, reglementa o procedura de notificare a proprietarului neglijent de catre posesorul uzucapant. 

In drept, societatile reclamante au invocat incalcarea articolului 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie, apreciind ca pierderea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv ca efect al prescriptiei achizitive de 12 ani care actiona in beneficiul unui tert a rupt justul echilibru cerut de articolul precitat, constituind o sarcina disproportionata in raport cu drepturile lor patrimoniale. 

Camera Curtii Europene a Drepturilor Omului a constatat violarea articolului 1 din Primul Protocol la Conventie, analizand ingerinta ca o privare de proprietate in sensul celei de-a doua norme continute de articolul 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie si concluzionand ca efectele produse cu privire la patrimoniul reclamantelor avea implicatii de o gravitate exceptionala prin privarea de proprietate si neprimirea niciunei despagubiri. 

Fiind sesizata cu o cerere de retrimitere, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului nu a impartasit punctul de vedere al Camerei si a respins plangerea reclamantelor. 

In argumentare, Marea Camera a retinut urmatoarele : 

1. Ingerinta in discutie reprezinta o masura prin care statul a reglementat folosinta bunului, in sensul celei de-a treia norme juridice continute de al doilea alineat al articolului 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie, astfel incat aceasta implica existenta unui raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat. 
2. Statul nu are a raspunde in aceasta cauza de un act executiv sau legislativ vizand direct societatile reclamante, ci de un sistem legislativ care intra in actiune ca efect al raporturilor juridice dintre particulari. 
3. Masura prin care se reglementa folosinta bunurilor era reprezentata de o serie de dispozitii cu aplicabilitate generala privind termenele de prescriptie ce paralizau actiunea in revendicarea terenurilor. 
4. Cu privire concreta la termenul de prescriptie de 12 ani incident in cauza, Marea Camera apreciaza ca acesta urmareste un scop legitim de interes general – sa garanteze securitatea juridica stabilind o limita temporala exercitiului actiunilor, punandu-i pe potentialii parati la adapost de reclamatiile tardive ce pot fi dificil de combatut si sa impiedice injustitia care ar putea sa apara daca tribunalele ar fi chemate sa se pronunte cu privire la evenimente survenite intr-un trecut indepartat pe baza unor elemente de proba carora nu li s-ar mai putea acorda relevanta si care ar fi incomplete prin raportare la intervalul de timp trecut. 
5. Termenului fusese apreciat sub aspectul duratei ca fiind relativ lung, fara a ridica probleme deosebite prin prisma drepturilor garantate de Conventie.
6. Desi dreptul real este intabulat, legiuitorul trebuie sa aiba posibilitatea sa acorde mai multa relevanta unei posesii de lunga durata, necontestate, decat formalitatii intabularii. Curtea admite ca stingerea dreptului de proprietate prin impiedicarea vechiului proprietar de a redobandi posesia terenului sau nu poate reprezenta o manifestare care sa nu aiba un temei rezonabil. 
7. S-a subliniat faptul ca dispozitiile legale relevante in cauza erau in vigoare de foarte multi ani inainte de dobandirea terenului de reclamante, iar acestea nu puteau ignora dispozitiile legale, in timp ce solutiile instantelor britanice nu pot fi interpretate ca avand un caracter nerezonabil sau imprevizibil in raport cu legislatia relevanta. 
8. Sub aspectul remediilor aflate la dispozitia reclamantelor, Curtea subliniaza existenta actiunii in revendicare de natura a intrerupe curgerea termenului de prescriptie, astfel incat reclamantele au beneficiat de protectie sub aspect procedural. 
9. Marea Camera subliniaza ca ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantelor se analizeaza ca o reglementare a folosintei bunurilor si nu ca o privare de bun, astfel incat jurisprudenta cu privire la despagubirea pentru privarea de proprietate nu este direct aplicabila. In plus, se invedreaza ca in cauzele in care situatia de fapt a fost interpretata ca o reglementare a folosintei bunurilor, chiar daca reclamantul a pierdut un bun, nu s-a facut nicio mentiune cu privire la vreun drept de despagubire.
10. Curtea constata ca a cere existenta unei despagubiri in contextul in care partea nu a respectat un termen de prescriptie se conciliaza in mod dificil cu insasi notiunea de termen de prescriptie, al carei scop este de a apara securitatea juridica impiedicand o parte sa initieze o actiune dincolo de un anumit termen. 
11. Se are in vedere si faptul ca un numar semnificativ dintre statele parte la Conventie cunosc o reglementare avand la baza principii foarte apropiate institutiei adverse possession din common law.
12. Criticile din partea judecatorilor cu privire la echitatea dispozitiei legale, exprimate in chiar continutul hotararilor pronuntate in cauza, nu puteau avea prin ele-insele relevanta cu privire la conformitatea dispozitiilor legale cu Conventia. 
13. Dobandirea de catre posesor a unui drept de proprietate in temeiul unor dispozitii legale aflate in vigoare de mult timp, are ca si consecinta pierderea de catre fostul proprietar a dreptului sau patrimonial. Astfel, daca se doreste ca termenele de prescriptie sa-si atinga finalitatea, acestea trebuie sa se aplice indiferent de valoarea bunului in discutie. 

In concluzie, Marea Camera, cu majoritate (10 judecatori din 17), a concluzionat ca justul echilibru cerut de articolul 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie a fost respectat in cauza. 

Interesante sunt si opiniile separate formulate de judecatorii al caror punct de vedere a ramas in minoritate. 

Astfel, 5 dintre acestia adera la punctul de vedere exprimat de majoritate in sensul ca ingerinta in cauza reprezinta o reglementare a folosintei bunurilor, dar nu admit finalitatea instituitiei prescriptiei achizitive in cazul terenurilor intabulate. In plus, apreciaza ca lipsa oricarie despagubiri ar fi trebuit avuta in vedere pentru aprecierea justului echilibru si acorda relevanta modificarii operate de sistemul legislativ englez care impune din partea posesorului notificarea proprietarului tabular mai inainte de implinirea termenului de prescriptie, apreciind-o ca o evolutie fireasca a reglementarii in materie.  

Ceilalti 2 judecatori apreciaza ca reprezentand o privare de proprietate efectele prescriptiei achizitive in materia terenurilor supuse formelor de publicitate imobiliara, de natura a incuraja posesia nelegala si inmultirea situatiilor de ocupare in fapt. 

NOTA 1. In materia terenurilor cu privire la care nu s-au efectuat formalitati de publicitate imobiliara, din argumentele tuturor judecatorilor se deduce existenta unei unanimitati de pareri sub aspectul inexistentei vreunei potentiale violari a Conventiei ca efect al dobandirii bunului imobil de catre posesor prin prescriptie achizitiva. 

NOTA 2. Principiile exprimate de Marea Camera a Curtii sunt pe deplin aplicabile si in cazul sistemului de drept romanesc, astfel incat, la acest moment, institutia uzucapiunii, potrivit reglementarii din art. 1890 si urm. C.civ. nu intra in conflict cu dispozitiile Conventiei europene pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale. In acest sens, se impun a fi subliniate spre exemplificare urmatoarele: accesibilitatea si previzibilitatea reglementarii si a jurisprudentei romanesti in materie; vechimea in timp a reglementarii institutiei uzucapiunii; existenta unui remediu procesual eficient pentru apararea dreptului proprietarului originar, respectiv actiunea imprescriptibila in revendicarea bunurilor imobile; diferentieri sub aspectul duratei termenelor pornind de la buna sau reaua credinta a posesorului; ratiunile institutiei prescriptiei achizitive menite a asigura in primul rand securitatea circuitului juridic prin validarea aparentei necontestate, de lunga durata, reprezentata de posesia utila asupra bunului, in defavoarea delasarii bunului de catre proprietar ; termene de prescriptie avand o durata relativ indelungata si rezonabil suficienta pentru a consolida aparenta, respectiv pentru a permite proprietarului sa actioneze eficient.  

 

NOTA 3. Legiferarea unor conditii suplimentare, ca in cazul sistemului de common law unde s-a prevazut necesitatea notificarii proprietarului originar de catre posesor anterior implinirii termenului de prescriptie, nu reprezinta pe moment o cerinta pentru conformitatea institutiei uzucapiunii cu garantiile conventionale, dar poate constitui o evolutie fireasca a reglementarii, astfel cum s-a subliniat in prima opinie separata. In plus, in ipoteza preluarii in dreptul intern a procedurii notificarii ca si conditie a uzucapiunii, apreciez ca in cazul inexistentei unor demersuri concrete din partea proprietarului tabular de redobandire a posesiei, o astfel de procedura va proba indubitabil pasivitatea si dezinteresul acestuia cu privire la bunul respectiv si va sublinia necesitatea interventiei prescriptiei achizitive pentru a se asigura securitatea circuitului juridic. 

jud. Bogdan Cristea

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD