« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
9 comentarii

Neconstitutionalitatea inexistentei ministrului Justitiei si a Ministerului Justitiei
09.03.2009 | JURIDICE.ro, prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

* in urma acestui articol, MJLC a publicat un punct de vedere

I. Consacrarea constitutionala generica a ministrilor si ministerelor

In regula generala, Constitutia Romaniei din 1991, revizuita si republicata in 2003, reglementeaza institutiile juridice ale ministrului si ministerului in mod generic, fara nicio particularizare.

Astfel, potrivit art. 102 alin. (2) privind structura Guvernului, acesta este alcatuit din primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Tot notiunea generica de ministru apare in alte texte constitutionale, precum cele privind juramantul de credinta [art. 104 alin. (1)] si contrasemnarea actelor Guvernului [art. 108 alin. (4)].

Cat priveste ministerele, si ele formeaza obiectul unei reglementari constitutionale exclusiv generice: ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului [art. 116 alin. (1)], ele sunt infiintate, se organizeaza si functioneaza potrivit legii [art. 117 alin. (1)], in subordinea lor se por organiza alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale [art. 116 alin. (2)], ele pot infiinta organe de specialitate in subordinea lor [art. 117 alin. (2)] si dispun de servicii publice deconcentrate pe plan local [art. 123 alin. (2)].

Se observa ca, in principiu, nu exista nicio particularizare constitutionala cu privire la numarul si domeniile de activitate ale ministrilor si ministerelor, legiuitorul infra-constitutional putand decide exclusiv pe considerente politice de oportunitate.

Evident, exista o corelatie directa intre institutia juridica a ministrului si institutia juridica a ministerului. Ministrul este o categorie de membri ai Guvernului (alaturi de primul-ministru si de alti membri), care trebuie sa existe in mod obligatoriu. Ministerul este un organ al administratiei publice centrale de specialitate (alaturi de alte organe), in subordinea directa a Guvernului, care trebuie sa existe in mod obligatoriu. Fiecare ministru conduce un minister si fiecare minister este condus de un ministru. Orice alt membru al Guvernului decat un ministru nu poate conduce un minister (putand eventual conduce un alt organ de specialitate al administratiei publice centrale), iar orice alt organ de specialitate al administratiei publice centrale nu poate fi condus de un ministru (putand fi eventual condus de un alt membru al Guvernului). Numarul si denumirea ministrilor trebuie sa corespunda cu numarul si denumirea ministerelor.

Ca regula generala (cu exceptia care va fi prezentata infra), niciun ministru sau minister, nefiind consacrat constitutional in mod specific, nu este garantat sub aspectul existentei sau al denumirii. Orice ministru sau minister poate fi infiintat sau suprimat ori poate purta orice denumire.

Cu titlu de exemplu, mai multe ministere prin care se exercita atributiile regaliene ale statului au putut avea, sub imperiul actualei Constitutii, denumiri diferite, fara ca acest lucru sa intre in conflict cu Legea fundamentala. Astfel, indicam ministrii (si ministerele): apararii nationale / apararii; de interne / administratiei si internelor / internelor si reformei administrative; finantelor / finantelor publice / economiei si finantelor.

Nimic din Constitutie nu se opune suprimarii unui asemenea minister de sine statator, comasarii lor (ministerul apararii, internelor si afacerilor externe, spre exemplu) ori a comasarii lor cu alte ministere (ministerul apararii si turismului, ministerul de interne si al pescuitului, ministerul de externe si sportului, ministerul finantelor si cultivarii papadiei).

II. Consacrarea constitutionala expresa a existentei ministrului Justitiei

Distinct de aceasta reglementare constitutionala neparticularizata a ministrilor si ministerelor, un singur ministru (si, implicit, ministerul condus de acesta) are statut constitutional. Este vorba de ministrul Justitiei, care este consacrat expres si cu aceasta titulatura in mai multe dispozitii constitutionale.

Astfel, in cazul retinerii sau perchezitiei unui deputat sau senator, „ministrul Justitiei” este obligat sa-l informeze de indata pe presedintele Camerei respective [art. 72 alin. (3)]; procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea „ministrului Justitiei” [art. 132 alin. (1)]; „ministrul Justitiei” este membru al Consiliului Superior al Magistraturii [art. 133 alin. (2) lit. c)]; „ministrul Justitiei” nu are drept de vot atunci cand Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor [art. 134 alin. (2)].

Rezulta ca, spre deosebire de orice alt ministru (si, implicit, de orice alt minister), ministrul Justitiei, avand o consacrare constitutionala, trebuie in mod imperativ sa existe si trebuie in mod imperativ sa poarte aceasta denumire.

Prin urmare, in mod constitutional, existenta si denumirea ministrului si Ministerului Justitiei nu pot fi afectate decat printr-o revizuire constitutionala.

III. Neconstitutionalitatea inexistentei ministrului si Ministerului Justitiei si a existentei ministrului si Ministerului Justitiei si libertatilor cetatenesti

Actualul Guvern, caruia i s-a acordat incredere prin Hotararea Parlamentului nr. 31/2008 pentru acordarea increderii Guvernului (anexa nr. 1 pct. 12) si ai carui membri au fost numiti in functie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 1360/2008 pentru numirea Guvernului Romaniei (art. unic pct. 12), include in componenta sa pe „ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti”.

De asemenea, prin art. 12 din O.U.G. nr. 221/2008 pentru stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, a fost infiintat Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, prin reorganizarea Ministerului Justitiei, care a fost desfiintat. in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, noul Minister al Justitiei si Libertatilor Cetatenesti avea obligatia de a supune Guvernului spre aprobare proiectul de act normativ privind organizarea si functionarea ministerului reorganizat.

In raport de dispozitiile constitutionale exprese, indicate anterior, este evident ca sunt neconstitutionale inexistenta ministrului Justitiei in componenta Guvernului, precum si existenta unui ministru al Justitiei si Libertatilor Cetatenesti. Tot neconstitutionale sunt si inexistenta Ministerului Justitiei si existenta Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Prin urmare, dispozitiile din Hotararea Parlamentului nr. 31/2008 pentru acordarea increderii Guvernului, din Decretul Presedintelui Romaniei nr. 1360/2008 pentru numirea Guvernului Romaniei si din O.U.G. nr. 221/2008 pentru stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, referitoare la ministrul si ministerul justitiei si libertatilor cetatenesti, sunt neconstitutionale.

Ca o paranteza, distinct de neconstitutionalitatea in sine a existentei ministrului si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (singura formula constitutionala fiind aceea a ministrului si Ministerului Justitiei), sintagma adaugata titulaturii, privind „libertatile cetatenesti”, este prin ea insasi neconstitutionala. Astfel, Constitutia face vorbire de „drepturile si libertatile fundamentale” (denumirea cap. II din titlul II), de „drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie” [art. 15 alin. (1)] sau de „drepturile si libertatile constitutionale” (art. 57) – recunoscute in principiu cetatenilor [art. 15 alin. (1)], iar numai limitat strainilor si apatrizilor (art. 18) – iar nu doar de „libertatile cetatenesti”.

IV. Efectele juridice ale neconstitutionalitatii inexistentei ministrului si Ministerului Justitiei si existentei ministrului si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti

Neconstitutionalitatea existentei ministrului si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti produce consecinte juridice negative foarte grave, avand in vedere importanta si competenta acestora.

Astfel, in primul rand, sunt viciate toate actele juridice emanand de la acest ministru si de la acest minister. Cu titlu de exemplu se pot avea in vedere atributiile extrem de importante in materia cetateniei, cooperarii judiciare internationale, gratierii, sistemului penitenciar, profesiilor para-judiciare (notar public, executor judecatoresc, traducator autorizat, expert judiciar).

In al doilea rand, efectele se extind (cu limitarile pe care doar teoria aparentei le poate pune) la actele institutiilor, structurilor si persoanelor numite in functie de un ministru sau minister neconstitutional (cum ar fi actele emanand de la membrii acestor profesii para-judiciare ori de la functionarii publici cu statut special din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor).

In al treilea rand, sunt viciate actele procurorilor, care trebuie sa isi desfasoare activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei, iar nu altui ministru.

In al patrulea rand, sunt viciate toate actele Guvernului (hotarari si ordonante) care au fost adoptate cu participarea (indiferent de pozitia exprimata) si/sau care sunt contrasemnate de acest ministru.

Iin al cincilea rand, sunt viciate toate actele adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, cu participarea (indiferent de pozitia exprimata) respectivului

ministru.
in sfarsit, in al saselea rand, sunt viciate si toate actele adoptate de Consiliul Suprem de Aparare a tarii (al carui membru este acest ministru), cu participarea sa (indiferent de pozitia exprimata).

V. Concluzii

De la intrarea in vigoare a actualei Constitutii a Romaniei este pentru prima data cand singurul ministru cu statut constitutional se afla, prin existenta si denumirea lui, in conflict cu Legea fundamentala, ceea ce viciaza actele emise de el si de ministerul pe care il conduce, precum si multe acte ale altor institutii fundamentale ale statului (Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Aparare a tarii, procurori), ca si actele membrilor profesiilor para-judiciare numiti de el.

Actele juridice emanand de la Parlament, Presedintele Romaniei si Guvern privind existenta ministrului si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti trebuie lipsite de efecte juridice, dupa caz, de instantele judecatoresti de contencios administrativ ori de Curtea Constitutionala. De aceeasi soarta trebuie sa se bucure – din partea instantelor judecatoresti ori a Curtii Constitutionale – si actele subsecvente viciate.

Intrarea in constitutionalitate nu se poate face decat prin numirea, in componenta Guvernului, a unui ministru al Justitiei (indiferent ca este persoana actualului ministru al Justitiei si Libertatilor Cetatenesti ori o alta persoana) si prin reinfiintarea Ministerului Justitiei.

prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu

* articol publicat in Curierul Judiciar nr. 2/2009

* difuzare pe JURIDICE.ro cu acordul C.H.Beck

Curierul JudiciarRedactia Curierul Judiciar: Editura C.H.Beck isi doreste pe cat posibil, ca paginile Curierului Judiciar sa gazduiasca cat mai multe lucrari care sa reflecte dezbaterile pe marginea Proiectului Noului Cod civil, Proiectului Noului Cod de procedura civila, Proiectului Noului Cod Penal si Proiectului Noului Cod de Procedura Penala. Acesta este un articol dintr-o lunga, speram noi, serie de articole pe aceasta tema.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 9 de comentarii cu privire la articolul “Neconstitutionalitatea inexistentei ministrului Justitiei si a Ministerului Justitiei”

  1. Codru Vrabie spune:

    jos palaria, dle profesor 😉 am o singura critica, legata de formulare, nu de fondul opiniei: cred ca eroarea fundamentala a fost _desfiintarea_ MJ, la momentul crearii MJLC…

    sugerez ca solutia corecta, care ar fi putut ocoli maiastru intreaga argumentatie de mai sus (dar n'a facut-o!), ar fi putut fi o decizie in cel putin 2 pasi:
    1. crearea agentiei nationale sau a departamentului national pentru libertati constitutionale sau cetatenesti, dupa gust, ca organ de specialitate al administratiei centrale, in subordinea guvernului (prin intermediul cancelariei, de buna seama);
    2. trecerea acestui organ de specialitate in coordonarea ministrului justitiei si, cu aceasta ocazie,
    (eventual 3.) modificarea denumirii ministrului justitiei in ministrul justitiei si libertatilor…

    de buna seama, din moment ce nu s'a urmat o asemenea cale, desfiintarea MJ este susceptibila de-a fi neconstitutionala, cu toate consecintele care decurg de aici, excelent descrise mai sus 🙂 de altfel, titlul si argumentatia privind neconstitutionalitatea _inexistentei_ surprinde perfect eroarea desfiintarii, asa cum o vad eu… sper sa nu fie cu suparare 🙂 toate cele bune, Liviu!

  2. Dan Balica spune:

    …se vede ca avem un prim ministru profesor de drept constitutional….

  3. CookMon spune:

    Are dreptate, cel putin pe litera legii, nu zic nu. Dar (fara pretentia de a fi un specialist in drept constitutional) ceva in adancul sufletului imi spune ca este excesiv sa mergi atat de departe cu sanctiunile. Bun, este incalcata (strict literal) Constitutia, dar de aici si pana la a considera viciate orice acte ale ministrului acestui minister (sau a celor contrasemnate de el sau in care a participat) mi se pare un pic cam mare si cam nerealist pasul. Hai sa fim seriosi, este pana la urma doar o denumire, pe fond este aceeasi institutie, care nu-si pierde din rolul constitutional. Sa mai reflectam…

  4. tiberius tanase spune:

    Poate ca dl profesor Liviu Popescu e prea radical. Sau NU: cand ai o regula, care e fundamentala – Constitutia, e de asteptat de la ministrul justitiei sa o respecte. Sau, haideti sa relativizam si Constitutia si principiile …Sau, raliindu-ne spuselor unui consilier al unui ministru de-acum vreo 11 ani (devenit demnitar de vreo luna), vointa politica tine loc de temei legal/constitutional

  5. Ayne Grunberg spune:

    articol CENZURAT, scris de un CENZURAT. mai bine ar citi si ar comenta proiectul noului cod civil.

  6. tiberius tanase spune:

    Dl Grunberg reuseste inca odata sa fie "victima" cenzurii. Pierde din vedere ca autorul articolului este specilist in drept constitutional, drept administrativ si drepturile omului; dar sigur ca ar putea comenta noul cod civil, cel putin in ceea ce priveste aberatia includerii proprietatii publice in acest cod. Astept cu interes comentariile dlui Grunberg la Codul civil, fie acestea si doar omagiale

  7. Ayne Grunberg spune:

    stai linistit ca stiu si eu cv-ul lu cl popescu. dar daca tie articolul de mai sus (undeva pe la nivelul unui student de anul 2) ti se pare demn de un specilist (sic!), atunci dai un print si bagal sub perna.
    cat despre comentariile mele la noul c.civ., raspundemi intai la o intrebare: CENZURAT?

  8. Ayne Grunberg spune:

    si nu stiu de ce am impresia ca ai vrut sa scrii "inca o data" si nu "inca odata", dar ai fost "victima" "neatentiei".

  9. Procuroru spune:

    Respect Corneliu Liviu Popescu! Cu toate acestea, consecintele enumerate de profesor ar fi devastatoare pentru tara!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD