« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Interviuri
 1 comentariu

Angela Harastasanu in dialog cu Alina Matei despre CSM, magistrati, justitie si viitor
11.03.2009 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Alina Matei: Vreme de patru ani ati fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost greu, a fost usor, cum vi s-au parut acesti ani? Cum se vede CSM din interior?

Angela Harastasanu: Nu am o parere foarte buna despre cei care isi critica public fostii parteneri. Sunteti martora, ca asistent constant la sedintele CSM, ca in timpul acestora, am formulat toate observatiile pe care le-am considerat necesare. Raspunsul meu la aceasta intrebare este al unei persoane care crede in importanta acestei institutii ca si in necesitatea imbunatatirii performantelor sale.

In cei patru ani de activitate ca membru CSM nu am fost atenta la dificultatea acesteia. Am luat-o ca pe o mare responsabilitate rezultata din modul de dobandire a acestei calitati. Pentru prima oara membrii CSM, institutie ce tocmai dobandise multe competente privind cariera magistratilor, au fost alesi de catre acestia, fara o implicare din exterior (nu ma refer, evident, la membrii de drept sau la reprezentantii societatii civile). Atat noile competente cit si felul de desemnare a magistratilor alesi in CSM, au nascut mari asteptari din partea magistratilor. Aceste asteptari au reprezentat pentru mine probabil si pentru ceilalti membri CSM o presiune permanenta. Se dorea ca noua institutie, sa rezolve toate restantele din reforma justitiei, in termenul cel mai scurt. Aceasta reforma insa, cu aspectele ei multiple legate de baza materiala pentru buna functionare a institutiilor judiciare, deontologie, pregatire profesionala, elaborarea actelor normative coerente si sistematizate, necesare unei judecati predictibile si in termen rezonabil, (facand o enumerare cu titlu de exemplu), impune o corelare a eforturilor tuturor celor trei puteri in stat. 

Noul CSM a fost nevoit sa-si constituie aparatul, sa-l formeze intr-un timp foarte scurt, fara a dispune de un spatiu adecvat in care sa-si desfasoare activitatea. Un organism colegial, nou constituit, impune membrilor sai eforturi de cunoastere a activitatii, a celor impreuna cu care trebuie sa adopte hotarari, eforturi de adaptare.

Plecand de la aceste dificultati ale primului an de activitate, la care s-a adaugat risipirea energiilor din cauza lipsei de intelegere a necesitatii actionarii concertate a tuturor celor implicati in reforma justitiei, pot spune ca in fiecare an s-au facut acumulari in plan organizatoric, reflectate si in cresterea eficientei CSM.

Cu satisfactie am consatat ca in ultima perioada s-a observat cat de paguboasa a fost rivalitatea dintre actorii ce ar fi trebuit sa actioneze pe baza unei strategii unice pentru reformarea justitiei si acest gen de rivalitati tind sa dispara.

Deficientele referitoare la gestionarea resurselor umane in cadrul sistemului judiciar m-au condus spre o concluzie pe care doresc sa o subliniez si cu acest prilej. A lipsit in toti acesti ani, in care s-a discutat mult despre reforma justitiei, o strategie pe termen lung, insusita de toate partidele parlamentare, cuprinzind principii fundamentale ale reformei in justitie. O astfel de strategie ar fi fost de natura sa realizeze o continuitate a masurilor de aplicare a reformei. In acest mod s-ar fi putut evita ca fiecare guvern sau, mai des, fiecare ministru al justitiei, sa propuna propria reforma, propriile coduri. Astfel justitiabilii, ca sa nu ma mai refer la magistrati, nu ar mai fi trebuit sa suporte experimente nefericite, constand de exemplu in schimbari insuficient chibzuite de competente, ce au dus la intarzierea proceselor, prin plimbarea, greu de inteles pentru justitiabili, a dosarelor intre instante.

De cate ori se cerea CSM-ului, chiar din primul an, sa realizeze o judicioasa repartizare a magistratilor pe grade de instante, pentru echilibrarea volumului de activitate a fiecarui magistrat, de tot atatea ori s-a invocat necesitatea stabilirii, prin noi coduri de procedura, a noilor competente sau despre necesitatea unor norme de procedura care sa determine scurtarea duratei proceselor. Aceast mesaj al CSM nu a fost preluat, nu a fost auzit, el a devenit sonor doar recent, sub presiune externa.

Revenind pe un plan mai aplicat, mai personal, pot spune ca am fost nemultumita cand, alaturi de alti colegi din CSM, nu am reutit sa convingem majoritatea, prin argumente care credeam ca sunt suficiente, la adotarea unor hotarari, pe care le-am considerat importante. Un exemplu este hotararea prin care s-a validat examenul de promovare in functii de conducere a procurorilor, examen cu privire la care presa a facut publice suspiciuni privind fraudarea. Chiar daca, pana la ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, prezumtia de nevinovatie trebuie respectata, prin propria verificare CSM identificase suficiente elemente care sa determine invalidarea concursului. 

Am fost nemultumita, alaturi de alti membri CSM si pentru lipsa prevederilor legale, care sa permita cenzurarea solutiilor comisiei de disciplina prin care s-au clasat sesizari referitoare la comportament impropriu al unor magistrati, de genul celor care, ajunse ulterior publice, au atras un important prejudiciu de imagine pentru justitie si CSM, punand in discutie capacitatea acestuia de a rezolva astfel de cazuri. Deficienta legislativa ramane, ca si eroarea comisiei de disciplina, chiar daca s-ar putea spune ca, intr-un anumit caz, a avut loc o mediatizare excesiva.

Am primit permanent de la colegii judecatori din instantele bratovene si din alte instante, observatii privind activitatea CSM, pe care le-am prezentat plenului sau sectiei de judecatori si in majoritatea cazurilor considerandu-le intemeiate le-am sustinut.

In acesti ani am motivat cateva opinii separate, in alte imprejurari pe care le-am apreciat importante, am renuntat la protectia oferita prin Constitutie, respectiv la votul secret, semnand buletinul de vot. In acelati timp am invatat mai bine sa accept ca opinia majoritatii este cea care se aplica si trebuie respectata. 
Am facut parte dintr-un organism in care opiniile au fost rostite liber, fiecare si-a asumat cu demnitate si in mod civilizat opiniile, respectandu-le pe ale celorlalti.

Daca m-ati intrebat despre dificultati am incercat sa va spun ca acestea au fost reprezentate de realitatea ca, subiectiv sau obiectiv, nu am reusit in aceasta calitate, atat cat cred ca au asteptat de la mine colegii care m-au ales ca membru CSM.
 
Alina Matei: In calitate de membru al Grupului de lucru "Raspunderea judecatorilor" al Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, cum este perceputa imaginea judecatorului roman? Si in alte sisteme, judecatorii se confrunta cu probleme asemanatoare cu cele ale judecatorilor romani (cum ar fi, de exemplu, incarcatura mare a dosarelor pe sedinta)?

Angela Harastasanu: La intalnirile acestui grup au participat reprezentanti ai diferitelor sisteme judiciare din Europa, chiar si din tari in care nu exista consilii judiciare. Urmare sistematizarii informatiilor privind statele reprezentate la intalniri s-a putut constata ca in majoritate statelor exista o tensiune intre cele trei puterile in stat, tinzandu-se la stabilirea unui echilibru acceptabil din perspectiva fiecarei puteri. In unele state s-au formulat critici privind un exces de putere, referitor la cea judiciara, s-au formulat opinii privind tendinta corporatista si s-au promovat masuri pentru intarirea raspunderii magistratilor. Nu toate au rezistat insa controlului de constitutionalitate privind respectarea independentei judecatorului. In nici un stat nu exista o prevedere legala, cum este cea prevazuta de art.507 din C.pr.pen, in vigoare in Romania, care sa instituie obligatia statului de regres impotriva judecatorului, pentru recuperarea unor despagubiri la care statul a fost obligat, in legatura cu o hotarare judecatoreasca. In tarile in care o actiunea in regres a statului este prevazuta de lege ea este doar o facultate (o posibilitate) si nu o obligatie. Aceasta prevedere (art.507 C.pr.pen), ca si cea referitoare la retinerea ca abatere disciplinara a incalcarii normelor de procedura, au facut obiectul analizei Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, care le-a considerat de natura a aduce atingere independentei judecatorilor si a solicitat informari privind imbunatatirea legislatiei in materie.

Sunt tari in care atragerea raspunderii materiale pentru erorile judiciare, retinuta in conditii limitativ prevazute de lege, este plafonata la un anumit cuantum si corelata cu un sistem de asigurare pentru risc profesional.

Concluzia grupului de lucru privind legislatia romana referitoare la raspunderea materiala, a magistratilor a fost in sensul ca, desi este cea mai severa, din lipsa unor norme procesuale sau datorita neclaritatii lor, numarul cazurile in care se retine acest gen de raspundere, este redus.

Statisticile privind numarul de cauze pe care le are de solutionat un judecator in diferite tari nu sunt concludente, atata timp cat fiecare stat aplica propriul cod de procedura. Un judecator dintr-o tara in care codul de procedura ii permite sau chiar ii impune sa solutioneze cauza la primul termen, chiar daca solutioneaza un numar de dosare mai mare intr-un an, se afla intr-o situatie mult mai buna decat judecatorul din Romania, care solutioneaza intr-un an un numar mai mic de dosare, dar care, datorita prevederilor din codul de procedura trebuie sa acorde numeroase termene de judecata pana la finalizarea unei cauze. In aceasta analiza s-ar mai putea discuta si despre grefieri (numarul si atributiile acestora), care in alte tari acorda un sprijin mai important judecatorului.

Alina Matei: Din perspectiva dumneavoastra, cum a evoluat Consiliul Superior al Magistraturii in acesti ani, ca garant al independentei justitiei? A depins evolutia lui de persoanele care au indeplinit functiile de presedinte si vicepresedinte? 

Angela Harastasanu: Asa cum spuneam, CSM a acumulat, a castigat cu privire la calitatea, transparenta, eficienta activitatii, in fiecare an. Daca nu iau in calcul diferentele firesti, naturale, dintre persoanele ce au detinut functiile de conducere, as putea spune ca fiecare noua conducere a preluat ceea ce a fost bun din experienta echipei anterioare. Cred ca este drept sa mentionez ca, din aceasta perspectiva, datorita lipsei unei experiente anterioare si dificultatilor de organizare din primul an, detinatorii acestor functii, in 2005, au avut misiunea cea mai grea.

Importanta presedintelui sau vicepresedintelui este legata in principal de reprezentarea CSM in relatiile cu alte institutii, cu presa, de asigurarea in interiorul CSM a unui anumit ritm, impunerea unor exigente. Hotararile CSM, la care se refera intrebarea dumneavoastra, fiind adoptate prin votul majoritatii plenului sau sectiei nu pot fi influentate de presedinte sau vicepresedinte, care au si ei dreptul la cate un singur vot. Activitatea CSM mai are o componenta foarte importanta, despre care se vorbeste insuficient si anume activitatea aparatului tehnic, care contribuie prin materiale ample, bine documentate, la luarea deciziilor plenului sau sectiei. 

Alina Matei: In ultima vreme, au fost sanctionati judecatori mergandu-se chiar pana la excluderea din magistratura (cazul Sergiu Leon Rus sau Andreea Catalina Florescu). De ce credeti ca o persoana care isi alege o astfel de profesie sfarseste prin a primi sanctiunea maxima? 

Angela Harastasanu: Desigur nu ma voi referi la exemplele date de dumneavostra, deoarece cred ca hotararile pronuntate in aceste cauze nu sunt definitive si irevocabile.

In ceea ce priveste preocuparea, privind comportamentul adecvat al magistratilor si reactia impotriva actelor nedemne ale magistratilor, nu trebuie sa fie obiectiv de campanie, ci o constanta. Din perspectiva mea aceasta inseamna ca: fiecare magistrat are obligatia sa-si aminteasca in orice moment ca a fost alegerea sa sa se supuna unor restrictii impuse de statutul de magistrat si toti magistratii trebuie sa fie constienti ca acceptarea comportarii nedemne a unui coleg, se poate intoarce oricand, ca un bumerang si impotriva lor.  

Pentru ca ati mentionat despre grupul de lucru privind raspunderea magistratilor din cadrul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, pot sa va spun ca din datele relevate de dezbaterile acestui grup, dar si din statistici rezulta ca, proportional cu numarul magistratilor, numarul sanctiunilor disciplinare aplicate in Romania este ridicat. Pe de alta parte este o realitate ca in toate statele in care increderea populatiei in justitie nu este la cote ridicate, numarul sanctiunilor aplicate magistaratilor este apreciat de opinia publica drept insuficient.
 
Alina Matei: Ce sfaturi ati da tinerilor care vor sa devina judecatori? La ce sa se astepte? Ce ar trebui sa stie mai intai?

Angela Harastasanu: Oricand am avut prilejul, i-am sfatuit pe tinerii juristi sa aleaga cariera de judecator. Nu as vrea sa se creada ca prin ceea ce voi spune as vrea sa descurajez pe cineva sa aleaga aceasta profesie.

Este onest sa spun ca cel ce se dedica acestei profesii trebuie sa se astepte sa invete tot restul vietii, sa accepte ca nu poate dispune nelimitat de timpul lui, ca va putea fi chemat oricand pentru a judeca o cauza urgenta, ca trebuie sa accepte numeroase restrictii impuse de statutul de magistrat. Amenitarile la adresa magistratului sau familiei sale sau materializarea acestora, ca factor de presiune sau ca razbunare, pot fi si ele parte din viata magistratului.

A dispune cu privire la drepturile persoanelor ce vin cu speranta in fata judecatorului, poate parea doar o mare putere, ea trebuie folosita insa numai pentru a face dreptate. Este o responsabilitate ce trebuie indeplinita cu demnitate, nu cu trufie, cu respect datorat celor ce se adreseaza instantei. Chiar si sub presiunea numarului mare de dosare, trebuie sa stie sa asculte, sa vrea sa inteleaga, sa aiba rabdare pentru fiecare cauza, niciuna nu este neimportanta. Se poate spune ca este mult ce se cere unui judecator. Da, asa este si tocmai asta face ca marea majoritate a judecatorilor sa merite respect. 

Alina Matei: Ati sustinut permanent necesitatea unei relatii bune a CSM cu asociatiile profesionale ale magistratilor. Se poate face mai mult?

Angela Harastasanu: Intodeauna si in orice domeniu se poate face mai mult. In orice colaborare succesul este conditionat de disponibilitatea partenerilor pentru o buna colaborare. Constat cu multumire ca si in acest domeniu au avut loc schimbari. Numarul intalnirilor cu asociatiile profesionale a crescut, eficienta acestor intalniri cred ca este diferita in prezent. Nu trebuie sa fie altfel, interesele sunt comune, caile de rezolvare a problemelor sistemului judiciar trebuie gasite impreuna. Am costatat ca si conducerea Ministerului Justitiei acorda un loc important relatiei cu asociatiile profesionale. Cred ca ar putea fi utile si intalniri cu asociatiile profesionale la care sa participe reprezentanti ai CSM, inclusiv ministrul justitiei. 

In plus stiu ca CSM are resurse, la care m-am mai referit, ce fac obiectul unor proiecte in derulare, sa dezvolte o comunicare mai buna cu ONG-urile ce sunt interesate de activitatea justitiei.  

Alina Matei: Ce veti face in continuare? Va tenteaza avocatura?

Angela Harastasanu: Se spune ca atunci cand oamenii isi planifica viitorul Dumnezeu rade de ei. Deocamdata imi continui activitate didactica in cadrul unei facultati de drept din Brasov. Nu fac un secret din faptul ca ma gandesc sa desfasor activitate de avocat, valorificand astfel experienta acumulata ca magistrat.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Interviuri

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Angela Harastasanu in dialog cu Alina Matei despre CSM, magistrati, justitie si viitor”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD