Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
Citeşte mai mult în legătură cu Concurență, Revista revistelor juridice

Ioan Lazăr: Înțelegerile anticoncurențiale între întreprinderi în dreptul european al concurenței – Partea a II-a

3 august 2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN

Conf. univ. dr. av. Ioan Lazăr a publicat în Revista Pandectele Române nr. 6/2015 articolul intitulat „Înțelegerile anticoncurențiale între întreprinderi în dreptul european al concurenței – Partea a II-a”.

În orice domeniu, pentru a putea înțelege mecanismele sale de funcționare, este necesar să ne familiarizăm cu înțelesul conceptelor cu care urmează să operăm. Dreptul concurenței, fie că este vorba despre cel aplicat strict la nivel național, fie despre cel aplicat în cadrul Uniunii Europene, nu constituie o excepție de la această regulă. Prin prezentul articol, autorul își propune, ca subiect de discuție, evidențierea principalelor tipuri de înțelegeri anticoncurențiale exprimate exemplificativ în cadrul art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Toate cele cinci categorii de potențiale practici neloiale, interzise de art. 101 alin. (1) TFUE, reprezintă comportamente generice, des întâlnite în practică. La rândul lor, acestea pot încadra în alte două categorii, după cum urmează. Există așa-numitele acorduri orizontale, care se pot manifesta între concurenți actuali sau potențiali ori chiar într neconcurenți. Elementul distinctiv dintre aceste înțelegeri și acordurile verticale constă, în principal, în faptul că, în cazul ultimelor, întreprinderile implicate se situează la niveluri diferite ale procesului de producție. În acest sens, exemplul tipic este cel al înțelegerilor survenite între furnizori și distribuitori. Totuși, este important de precizat faptul că aceste comportamente nu constituie neapărat o încălcare a normelor de dreptul cocnurenței, pentru că, de cele mai multe ori, acestea dau naștere la o serie de beneficii pentru consumatori, și nu numai. În ipoteza în care beneficiile aduse sunt semnificative, depășind incovenientele produse în sfera relațiilor concurențiale normale, astfel de acorduri nu sunt sancționate. Pentru a fi în această situație, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute în art. 101 alin. (3) TFUE.

În doctrină și în jurisprudență, părerile cu privire la caracterul anticoncurențial per se al acordurilor verticale sunt împărțite. Comisia a încercat să soluționeze această problemă, elaborând, într-o primă fază, o serie de documente, printre care și Cartea verde privind restricțiile verticale. Cu toate acestea, aceste acte normative nu au fost în măsură să precizeze exact cum se va proceda în momentul în care avem de-a face cu un asemenea acord vertical. Prin urmare, documentul care reușește să pună capăt controverselor este Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2790/99. Acesta are meritul de a fi introdus o „exceptare pe categorii în stil nou”, orientându-se către o abordare economică a problemei, în detrimentul celei formaliste. În prezent, este aplicabil Regulamentul (UE) nr. 330/2010, care cuprinde, de asemenea o listă a acorduriloe verticale care nu sunt interzise, în principiu, de art. 101 alin. (1) TFUE, încadrându-se în art. 101 alin. (3) TFUE. Regulamentul prevede, de asemenea, faptul că întreprinderile participante la acord nu vor fi sancționate în măsura în care cota de piață a fiecăreia dintre întreprinderile participante la înțelegere nu depășește pragul de 30%. În plus, acest document conține și o listă a celor cinci înțelegeri grave, interzise în general.

Cu privire la aplicarea sancțiunilor propriu-zise, articolul face referire la mai multe aspecte. Într-o primă fază, trebuie precizat faptul că sancțiunile de dreptul concurenței nu sunt de natură penală, în ciuda așa-numitelor criterii Engel, stabilite de către CEDO. În continuare, sancțiunile ce pot fi dispuse constau, pe de o parte, în amenzi, iar, pe de altă parte, în anumite state, în închisoare pentru reprezentanții întreprinderii care s-au făcut responsabili de implicarea într-o astfel de practică neloială. Amenzile efectiv aplicate pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri totală aferentă exercițiului financiar precedent. Cu toate acestea, în cazul în care întreprinderile nu își respectă obligațiile impuse de autoritățile competente, acestea vor fi sancționate cu amenzi de până la 1% din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar precedent. Autoritățile chemate să stabilească sancțiunile ce se impun sunt, pe de o parte, Comisia, ale cărei decizii pot fi contestate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pe de altă parte, odată cu descentralizarea realizată în ultima perioadă, au devenit competente să aplice dreptul unional al concurenței atât autoritățile de concurență, cât și instanțele naționale. Acestea pot diminua sau, dimpotrivă, majora cuantumul amenzii efectiv aplicate, păstrând pragurile indicate, în funcție de existența unor circumstanțe atenuante sau agravante. Mai mult, întreprinderile implicate pot dobândi imunitate totala (politica de clemență) sau parțială, dacă îndeplinesc cerințele prevăzute în Regulamentul nr. 1/2003.

În concluzie, autorul articolului este de părere că s-au făcut importante progrese în ceea ce privește individualizarea și aplicarea efectivă a sancțiunilor de dreptul concurenței. În plus, acesta salută ca binevenite noile demersuri întreprinse de Comisie, în legătură cu posibilitatea introducerii acțiunilor colective și cu acordarea asistenței cuvenite instanțelor naționale în cuantificarea prejudicilor suferite de întreprinderi.

Alexandra-Adriana Dobrișan

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

JURIDICE by Night


Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories