Natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei de poluare. Consecinte si conduite. Relevanta stabilirii naturii juridice pentru judecatorul national
22 martie 2009 | JURIDICE.ro, av. Viorel Papu
1. Preliminarii
Inainte de a dezbate subiectul naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare, trebuie sa precizam care sunt aceste acte pe care le avem in vedere. Astfel, este vorba despre decizia de calcul, referatul de calcul, chitanta de incasare si incasarea propriu-zisa a sumei. Problema care se ridica in ceea ce priveste natura juridica a acestor acte este daca acestea sunt fie acte administrative fiscale, fie acte administrative individuale, fie alt fel de acte juridice. Vom analiza in cele ce urmeaza fiecare teza in parte, cu precizari punctuale.
2. Natura juridica de acte administrativ-fiscale
Opinam de la bun inceput ca niciunul dintre actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative fiscale pentru motive ce tin in special de definitia actului administrativ fiscal si modul in care acesta se comunica, dar si pentru motive care tin de logica. In aceasta ordine de idei, inainte de a trece la analiza punctuala a fiecarui act in parte, este necesar sa aratam ca, potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala, ”actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”, potrivit articolului 43 alineatul 2 din Codul de Procedura Fiscala actul administrativ fiscal trebuie sa contina datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia, motivele de fapt, numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat iar potrivit articolului 44 din acelasi act normativ, actul administrativ fiscal se comunica fie prin primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau, fie prin posta, e-mail, fax etc. fie prin publicitate.
2.1. Referatul de calcul
Referatul de calcul care sta la baza emiterii deciziei de calcul este precedat de cererea contribuabilului in sensul efectuarii unui calcul matematic ce are la baza diferiti indici, pentru determinarea in concret a cuantumului taxei pe poluare ce urmeaza a fi achitata. Desi contine elemente de identificare a contribuabilului si a organului fiscal, referatul de calcul nu contine posibilitatea de a fi contestat si nici nu este comunicat acestuia intr-unul din mijloacele prevazute expres de lege. In aceasta ordine de idei, caracterul de act administrativ fiscal al referatului de calcul al taxei pe poluarea nu poate fi sustinut din punct de vedere juridic.
2.2. Decizia de calcul al taxei pe poluare
Discutia cea mai interesanta este cu privire la decizia de calcul al taxei pe poluare care, la prima vedere, apare ca un veritabil act administrativ. Astfel, acest act contine elementele esentiale de identificare a contribuabilului si a organului fiscal, contine chiar si mentiunea ca poate fi contestat in conditiile Codului de Procedura Fiscala. Insa, din continutul acestui presupus act administrativ fiscal, nu reiese dovada comunicarii acestuia in vreuna din modalitatile prevazute de articolul 44 din Codul de Procedura Fiscala. Prin urmare, din punct de vedere strict tehnic, decizia de calcul al taxei pe poluare nu este un act administrativ fiscal. Mai mult, in ordinea de idei in care decizia de calcul ”reprezinta titlu de creanta si instiintare de plata conform legii”, pornind si de la o definitie mai completa a actului administrativ fiscal, ne intrebam retoric care este consecinta neachitarii sumei precizata in decizia de calcul? In ordinea de idei a unui veritabil act administrativ fiscal, urmeaza ca titlul de creanta sa devina titlu executoriu si presupusa creanta bugetara sa fie incasata silit, obligand astfel contribuabilul sa achite un debit pentru o simpla operatiune matematica, pentru un calcul, toate acestea in ordinea de idei in care inmatricularea autovehiculului nu s-a produs si nici nu este sigur ca se va produce. Prin urmare, consideram ca decizia de calcul al taxei pe poluare nu are nici macar caracterul unei creante bugetare, simplul fapt ca executivul arata ca aceasta ”reprezinta titlu de creanta” nefiind suficient in nicio ordine logica sau juridica a ideilor pentru ca aceasta sa fie considerata un act administrativ fiscal. In alta ordine de idei, raportat la posibilitatea de contestare a acestei decizii, consideram ca trebuie sa ne raportam obligatoriu la dispozitiile OUG nr. 50/2008 care reglementeaza taxa pe poluare. Or, articolul 10 din acest act normativ, arata ca ”suma reprezentand taxa poate fi contestata atunci cand persoana care urmeaza sa inmatriculeze un autovehicul rulat poate face dovada ca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa prevazuta in anexa nr. 4.” Deci contestatia impotriva decizie de calcul este limitata ope legis la modalitatea de calcul sub aspectul gradului de uzura al autovehiculului, orice fel de contestatie in afara limitelor articolului 10 din OUG nr. 50/2008 urmand a fi respinsa. Asadar, este impotriva gandirii juridice, logice si firesti ca decizia de calcul al taxei pe poluare sa fie considerata un act administrativ fiscal.
2.3. Chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare
Desi este un act juridic in sensul de instrumentum probationis, chitanta prin care s-a achitat taxa pe poluare nu poate fi considerata un act administrativ fiscal pentru motive ce tin de elementele de identificare ale contribuabilului, de comunicarea actului, precum si de posibilitatea ca actul administrativ fiscal sa fie contestat. In alta ordine de idei, chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare are intelesul unei plate nedatorate si/sau al unei imbogatiri fara justa cauza.
2.4. incasarea propriu-zisa a sumei aferente taxei pe poluare
Argumentele si precizarile de la punctul 2.3. raman valabile si pentru incasarea propriu-zisa a sumei aferente taxei pe poluare. Ce mai este de precizat in ceea ce priveste incasarea propriu-zisa este ca unele instante, pornind de la rationamentul gresit ca incasarea taxei speciale auto reprezinta ea insasi un act administrativ fiscal, au pronuntat solutii in sensul restituirii sumei aferente acestei taxe. Solutiile sunt firesti si corecte, chiar daca rationamentul este gresit, deoarece ce intereseaza in principal este incalcarea prevederilor dreptului comunitar.
Concluzionand, nu se poate sustine ca actele care stau la baza incasarii sumei aferente taxei pe poluare sunt acte administrative fiscale.
3. Natura de acte administrative individuale
Prima idee care apare in mod natural, dupa stabilirea ca actele mai sus amintite nu sunt acte administrative fiscale, este ca acestea sunt acte administrative fiscale, in intelesul Legii nr. 554/2004. Insa, din punctul nostru de vedere, nici aceasta teza nu poate fi sustinuta, deoarece OUG nr. 50/2008 este eminamente ilegala, raportandu-ne strict la dreptul intern si lasand la o parte caracterul discordant fata de prevederile Tratatului C.E. Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din Codul Fiscal, ”orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege”. Or, OUG nr. 50/2008, prin care s-au abrogat dispozitiile art. 2141-2143 din Codul fiscal nu a fost aprobata prin lege, deci intregile prevederi ale acesteia sunt ilegale si in consecinta actele emise in baza acestei ordonante de urgenta nu trebuie sa produca efectele juridice ale unui act administrativ. Vazand definitia legala a actului administrativ, de la articolul 2 alineatul 1 litera c din Legea nr. 554/2004, conform careia actul administrativ este ”actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice” ne intrebam retoric: despre ce lege (in sensul de act normativ) este vorba in ceea ce priveste actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Este OUG nr. 50/2008 un veritabil act normativ fata de modalitatea in care a intrat in vigoare?
Considerand ca raspunsurile la aceste intrebari sunt evidente, opinam ca actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative unilaterale, in sensul Legii nr. 554/2004.
4. Care este natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare?
Suntem de parere ca actele juridice in baza carora se incaseaza suma aferenta taxei pe poluare sunt acte juridice hibride, formate din elemente din sfera dreptului public – autoritatea executiva actionand in regim de putere publica, insa in afara legii – precum si din elemente din sfera dreptului civil, in sensul in care conduita executivului determina si constituie o plata nedatorata si/sau o imbogatire fara justa cauza, toate acestea mulate pe raspunderea civila delictuala a statului roman.
5. Consecinte. Conduite
in ceea ce priveste consecintele stabilirii naturii juridice a actelor mai sus amintite, principala consecinta este lipsa necesitatii indeplinirii unei proceduri prealabile introducerii unei actiuni in fata instantei, fie ca procedura prealabila imbraca forma prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala, fie forma prevazuta de articolul 7 din Legea nr. 554/2004.
Consecintele aplicarii riguroase a legii, in sensul ca OUG nr. 50/2008 este inaplicabila si nu produce efecte juridice, sunt de natura a plasa un nor de ambiguitate asupra posibilitatilor concrete pe care contribuabilul le are in vederea restituirii sumelor incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare. Opinam ca acesta trebuie pur si simplu sa solicite Administratiei Finantelor Publice restituirea sumelor incasate ilegal, apoi, in functie de raspunsul acordat, sa se adreseze instantei de contencios administrativ sau fiscal. Totodata, contribuabilul are la dispozitie contenciosul civil, insa, din motive care, indraznim a spune, tin de ingradirea dreptului la justitie – si ne referim aici la obligativitatea timbrarii la valoare – acest tip de contencios este unul mai putin preferabil.
6. Relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national
In ceea ce priveste relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national chemat sa solutioneze o pricina in care, intr-un fel sau altul, se solicita restituirea sumei incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare, aceasta ar trebui sa fie indiferenta, deoarece, potrivit celebrei jurisprudente a C.J.C.E. in cazul Simmenthal, judecatorul national are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al normelor comunitare, lasand neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala. Insa, din pacate, multi judecatori pusi in fata aplicarii directe a dreptului comunitar in dauna oricaror prevederi contrare ale legislatiei nationale, se cramponeaza in diverse ”probleme” si ”uita” sau pur si simplu nu stiu de aplicarea directa a normelor comunitare.
7. Concluzii
Stabilirea naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare este un subiect important pentru judecatorul national care nu se considera sau nu stie sa se considere si judecator comunitar in adevaratul sens al cuvantului. Fata de argumentele prezentate mai sus, argumente bazate strict pe principiile de drept national si pe prevederi legale exclusiv nationale, actele in baza carora s-a incasat taxa pe poluare apar tot ca ilegale, acest caracter ilegal urmand a fi constatat de catre judecatorul national.
av. Viorel Papu
