Ioan Popa: Nulitățile extrinseci în dreptul civil
18 august 2015 | Ioana-Bianca TOFAN
Conf. univ. dr. Ioan Popa a publicat în Revista Română de Drept Privat nr. 6/2014 articolul intitulat “Nulitățile extrinseci în dreptul civil”.
Dreptul procesual civil consacră în mod expres existența nulităților extrinseci. Astfel, conform art. 176 C. proc. civ., referitor la” nulitatea necondiționată”, „nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la capacitatea procesuală, reprezentarea procesuală, competența instanței, compunerea sau constituirea instanței, publicitatea ședinței de judecată și în cazul altei cerințe legale extrinseci actului de procedură civilă, dacă legea nu dispune altfel”. În schimb, Codul civil nu consacră un asemenea tip de nulitatea, dreptul comun în materia nulităților se referă doar la nulitățile proprii, intrinseci actului juridic civil.
Nulitatea extrinsecă este sancțiunea ce afectează actul juridic civil și este generată de cauze exterioare acestuia.
În ceea ce privește trăsăturile specifice ale nulităților extrinseci, acestea se referă la faptul că sunt, de regulă, nulități absolute, iar, în general, au un caracter judiciar, dar și la faptul că au fost edictate pentru a proteja un interes care, de regulă, este unul general, constatarea acestora este imprescriptibilă (prescriptibilă) extinctiv, și, în principiu, nulități totale și de formă.
Din punct de vedere al persoanelor ce pot invoca nulitatea extrinsecă, fiind vorba despre o nulitate absolută, doctrina este unanimă în a aprecia că orice persoană care un drept sau un interes ar putea invoca nulitatea absolută extrinsecă. În cazul nulităților relative, dreptul de a o invoca aparține doar persoanelor protejate de sancțiune, fără că instanța să aibă drept de a o invoca ex officio.
Căile procedurale prin care poate fi invocată nulitatea extrinsecă se referă la calea directă, acțiunea în anulare sau în constatarea nulității, și calea indirectă, excepția de nulitate.
În ceea ce privește efectele nulității, prin acestea se înțeleg acele consecințe juridice generate de aplicarea acestei sancțiuni, acestea constând în lipsirea actului juridic de efectele contrare normelor juridice imperative care reglementează încheierea sa valabilă.
În privința nulității extrinseci, în cazul constatării sau pronunțării acesteia, nulitatea va afecta în întregime actul juridic civil, vorbind în acest caz de nulitate totală.
În această materie se întâlnesc două principii de drept, care devin aplicabile în mod complementar, respectiv actul nul nu produce niciun efect și restituirea integrală a prestațiilor efectuate în temeiul actului nul.
Nulitatea actului ar putea avea drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul uneia dintre părți. Acest prejudiciu conferă victimei dreptul de a cere repararea lui de către partea contractantă din culpa căreia a fost pronunțată nulitatea actului. Acțiunea în repararea prejudiciului poate fi promovată de partea în drept să invoce nulitatea, fie conexată la acțiunea în nulitate, fie separat.
Repararea prejudiciului se va face în condițiile răspunderii delictuale, ca urmare a săvârșirii unui delict civil sub sancțiunea nulității.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
