Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Tatiana Moșteanu, Oana Maria Romano: Efectul politicii privind controlul concentrărilor economice asupra prețului acțiunilor
20.08.2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN

JURIDICE - In Law We Trust

Prof. univ. dr. Tatiana Moșteanu și inspector de concurență Oana Maria Romano au publicat, în Revista Română de Concurență nr. 1/2013, articolul intitulat „Efectul politicii privind controlul concentrărilor economice asupra prețului acțiunilor”.

În ciuda aparenței încadrării sale în anumite limite, strict trasate de legislația unională sau chiar de cea națională, domeniul dreptului concurenței este unul deosebit de vast. Astfel, evenimente ce par a fi „inofensive”, la o primă analiză, pot ridica o serie de probleme, în momentul în care sunt analizate din punctul de vedere al comportamentelor concurențiale normale. Un exemplu elocvent în acest sens ar putea fi constituit chiar de numeroasele achiziții, fuziuni și alte situații de acest tip care au loc, cu o anumită ritmicitate, în cadrul oricărei piețe economice. În funcție de profilul întreprinderilor implicate, dar și de alte aspecte, acestea pot fi considerate a fi de bun augur sau, dimpotrivă, pot fi interzise de Comisie.

În principiu, în momentul în care se vorbește despre achiziții de întreprinderi sau evenimente similare, trebuie ținut cont de cei trei actori de bază ai întregii operațiuni. Companiile ofertante și companiile țintă reprezintă chiar părțile potențialului acord, în timp ce companiile rivale sunt percepute ca terți ce pot fi influențați, într-un fel sau altul, de schimbarea în cauză. Mai departe, pentru ca o astfel de tranzacție să fie perfectată, este nevoie de parcurgerea, în ordine, a trei etape. Întregul proces debutează, bineînțeles, cu anunțul public al concentrării, care trebuie să preceadă notificarea instituției Comisiei. Ulterior, companiile implicate trebuie să notifice Comisia despre intenția lor de a fuziona (sau în legătură cu altă operațiune, în funcție de situația concretă). Comisia va fi nevoită să se pronunțe, adoptând o decizie aferentă primei faze. Astfel, instituția europeană va stabili dacă sunt respectate regulile concurențiale sau nu, adoptând, după caz: o neobiecțiune, o neobiecțiune cu angajamente, respectiv poate prezenta îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea cu mediul concurențial normal. În ultima dintre ipotezele enunțate, se va trece la faza a doua, când va fi pronunțată o nouă decizie. Comisia poate să își dea consimțământul, oferind autorizația cerută sau o autorizare condiționată. În contrapartidă, este posibil să existe un refuz din partea acestei instituții, ceea ce nu se întâmplă, însă, în mod frecvent.

Ceea ce este cu adevărat important este ce se va întâmpla ulterior anunțului public al concentrării cu prețul acțiunilor companiilor implicate. Pe de o parte, este de așteptat ca acțiunile companiei țintă să fie cotate la un nivel mai ridicat față de cel inițial, însă tot mai scăzut decât cel propus de compania ofertantă. Pe de altă parte, ipostaza companiei ofertante reprezintă chiar reversul medaliei, întrucât, în general, prețul acțiunilor sale va scădea.

În ceea ce privește impactul pe care anunțul îl are asupra companiilor rivale, în practică, pot apărea două situații. Astfel, în măsura în care investitorii apreciază viitoarea concentrare drept un motiv de reducere a prețurilor pe piață, companiile rivale se vor confrunta cu o micșorare a prețului propriilor acțiuni. Situația inversă este, de asemenea, posibilă. Dacă astfel de modificări de cotații sunt vădit nenaturale, Comisia va interveni, pentru restaurarea situației anterioare. Dacă decizia autorității de concurență, prin utilizarea metodologiei studiului de eveniment, reușește să anuleze efectele negative produse de anunțul concentrării, atunci, se poate considera că procesul de control al concentrărilor economice este unul eficient.

În concluzie, autorii articolului sunt de părere că metodologiile uzitate în prezent, pentru depistarea concentrărilor economice anticoncurențiale, nu par a fi chiar cele mai inspirate, luând în calcul faptul că nu sunt adaptate specificului fiecărei piețe în parte.

Alexandra-Adriana Dobrișan

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.