Din nou despre procedura orala
2 aprilie 2009 | , av. Costel Gilca
Adevarul nu il gasim niciodata la suprafata, adevarul pe care judecatorul trebuie sa il afle pentru a (se) pronunta (in) drept pe baza dovezilor aflate la dosar este bine ascuns intre filele dosarului, iar uneori foarte adanc ingropat de adversar. Drumul aflarii adevarului este unul lung, cu zeci de nuante, cu piste false, cu intrari false, cu iluzii, iar fiecare parte isi prezinta (cu mai mult sau mai putin subiectivism, cu mai mult sa mai putina intentie) numai partea sa de adevar, incercand sa ascunda/umbreasca adevarul celeilalte parti. Aflarea adevarului este o batalie grea, iar judecatorii sunt cei care sunt chemati sa descopere adevarul din negurile argumentelor partilor.
Adevarul pe care justitiabilul il cauta la puterea judecatoreasaca nu este intotdeauna mare cat un elefant, ci, de cele mai multe ori, el este ascuns tare adanc. Judecatorul trebuie sa inlature toate falsele argumente, toate paravanele adevarurilor subiectve pentru a fixa adevarul in normele legale. Toata munca aceasta cere si impune timp, atentie, liniste, concentrare.
Pentru aflarea adevarului si incadrarea acestuia in norma legala, s-au creat proceduri care sa apere interesele tuturor participantilor. Iar aceasta procedura are doua mari etape: o etapa preliminara de administrare a dosarului (depunerea probelor) si o etapa finala, cea a dezbaterilor, a aflarii adevarului. Intr-un alt articol opinam ca ar trebui ca partea de administrare a dosarelor sa fie o procedura scrisa pentru a economisi timp. Am considerat ca acest timp trebuie folosit la maxim tocmai in etapa aflarii adevarului, a concluziilor orale, in etapa convingerii judecatorului, si nu pe parcursul administrarii dosarului.
Recunosc ca nu inteleg principiile care stau la baza procedurii in Romania. Se pare ca toate sunt pe invers. Se pare ca procedura actuala ne consuma intregul timp pe procedura administrarii dosarului (care ar putea fi scrisa) si nu ne lasa niciun dram de timp pentru momentul aflarii adevarului (care a devenit, din lipsa de timp, procedura scrisa). Am impresia ca munca avocatilor, a consilierilor juridici, se rezuma de cele mai multe ori la asteptarile de pe holuri si la depunerea hartiilor, a inscrisurilor.
Gasesc ciudat faptul ca, pe tot parcursul judecatii, este cvasinecesara prezenta justitiabilului pentru a lua la cunostinta deintampinare, pentru a discuta probe, pentru a depune probe etc etc etc, iar, in momentul in care urmeaza dezbaterile pe fond, cel mai important moment in care adevarul urmeaza a se lasa descoperit, in mod constant judecatorii spun: "Mai pe scurt, nu avem timp, depuneti concluzii scrise." (si judecatorii au dreptate, pentru ca si sala te preseaza sa fii cat mai scurt).
Gasesc nefiresc ca procedura cu depunerea/primirea inscrisurilor sa fie orala, iar dezbaterea sa fie in scris (cel putin in practica). Gasesc anormal ca timpul dedicat concluziilor orale sa fie sfasiat de timpul acordat doar apelurilor in dosare, pentru a se propune martori, pentru a se lua la cunostinta de inscrisuri, pentru discutarea probatoriului etc. Toate etapele preparatorii ale dosarului sunt importante, insa nu este necesar ca toate sa fie exprimate in sedinta publica pe cale orala.
Stau si ma intreb, oare de ce este nevoie sa ma prezint de fiecare data la tribunal cand fac acte de administrare a dosarului, iar cand urmeaza sa explic judecatorului adevarul meu, trebuie sa o fac in scris, putand pune doar “scurte concluzii orale”, desi am pierdut pe holul instantei cel putin 3 ore (daca nu toata ziua).
Initial, ma gandeam ca aceasta procedura orala (de administrare a dosarului) si-ar avea radacinile in analfabetismul justitiabilului, iar de aici rezulta necesitatea prezentei fizice la fiecare termen. Insa lucrurile nu stau asa, dovada faptului ca la dezbatere se depun doar “scurte concluzii orale”, urmand ca instanta sa se pronunte pe baza concluziilor scrise care vor fi depuse la dosar.
Practic, intreaga procedura orala vizeaza administrarea dosarului, iar procedura scrisa vizeaza faza deliberarii. Anormal sa consumi atata timp si energie sa depui inscrisuri la dosar, iar momentul aflarii adevarului sa fie limitat de cateva minute.
O logica intoarsa, o logica ce mie imi scapa, o logica in care intram toti zi de zi. Probabil ca este logica noastra.
av. Costel Gilca
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
