ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Studii
Print Friendly, PDF & Email

Costel Gâlcă: Apariţia şi dezvoltarea sistemului de securitate socială în România
25.08.2015 | Andreea BREBU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Dr. Costel Gâlcă a publicat în Revista Română de Dreptul Muncii nr. 1/2006 articolul intitulat: „Apariţia şi dezvoltarea sistemului de securitate socială în România”.

Deşi nu la fel de spectaculoasă ca alte ramuri de drept, securitatea socială are o importanţă cel puţin la fel de mare din perspectiva unei dezvoltări armonioase şi stabile economice a unei societăţi. Conştientizarea necesităţii sale nu s-a produs însă dintr-o dată, ci în concordanţă cu dezvoltarea ocupaţiilor şi ierarhizarea lor în cadrul importanţei sociale, astfel încât sistemul de securitate socială în România s-a realizat etapizat fiind caracterizat iniţial printr-o perioadă prelegislativă.

Despre un sistem organizat de asigurări sociale şi constituirea unei case de pensii în România se poate vorbi începând cu anul 1895, odată cu intrarea în vigoare a „Legii minelor”, primul act normativ ce reglementa riscul de îmbolnăvire, de invaliditate sau de îmbătrânire al muncitorilor, însă anterior acestei legiferări a fost stabilit dreptul la pensie pentru ofiţeri şi asimilaţii lor, precum şi pentru personalul civil din sistemul militar, prin Legea pensiilor militare din 1889, care a fost prima lege care a reglementat asigurarea socială după o lungă perioadă prelegislativă.

Deşi se vorbeşte despre un sistem de pensii şi alte asigurări sociale destul de timpuriu în România, aplicabilitatea legilor nu cuprindea întreg teritoriul României de astăzi. Astfel, Legea Neniţescu pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitorești din 27 ianuarie 1912 s-a aplicat în Moldova, Ţara Românească şi ulterior în Basarabia. Litigiile născute între angajaţi şi angajatori ori între casele de asigurare şi asiguraţi se judecau de către tribunalul de arbitraj în primă instanţă şi la Consiliul de administraţie al Casei Centrale în apel. Pe lângă Casa Centrală funcţiona Comisia de Apel ce judeca apelurile împotriva deciziilor în legătură cu acordarea pensiilor.

În Ardeal, asigurările sociale au fost reglementate până în 1933 de Legea ungară nr. XIX/1907 care recunoştea dreptul la asigurările pentru bătrâneţe doar minerilor prin casele frăţeşti ale minerilor. Legea „Ioaniţescu” nr. 55 pentru unificarea asigurărilor sociale pe întreg teritoriul naţional a determinat şi unificarea jurisdicţiei asigurărilor sociale pe întreg teritoriul ţării, fără însă ca dreptul la pensie pentru bătrâneţe să fie expres reglementat, cu excepţia situaţiei funcţionarilor publici cărora le era recunoscut dreptul la pensie prin legi speciale.

Un alt act normativ în materie de pensii în vigoare în perioada comunistă a fost Legea nr. 3 din 8 iulie 1977 care a adus o reală deteriorare a condiţiilor pentru obţinerea pensiei, mai ales în ceea ce priveşte limita de vârstă şi stagiul de cotizare.

Ulterior anului 1989, o serie de acte normative în principal de modificare a Legii nr. 3/1977 şi-au produs efectele, însă după 10 ani de tranziţie, ca urmare a caducităţii Legii nr. 3/1977 şi a efectelor sale falimentare, în România a fost adoptată Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Jurisdicţia asigurărilor sociale devine de la această dată, în primul rând, un instrument de respectare a drepturilor omului în domeniu şi o parte importantă a jurisdicţiei naţionale, dreptul la pensie fiind unul dintre cele mai importante drepturi din domeniul securităţii sociale.

Astfel, prin istoria construită în mai bine de un secol de legiferare în această materie, s-au conturat principii şi reguli de altfel cutumiare, dar care au dovedit necesitatea respectării lor pentru dezvoltarea armonioasă a unui sistem de asigurări sociale în concordanţă cu cerinţele şi standardele unui stat european, dar ancorate în tradiţie şi în realitatea socială şi economică a statului.

Andreea Brebu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate