Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor electorale. Constituționalitate
24.08.2015 | Anda-Laura TĂNASE

Secţiuni: CCR, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din data de 18 august 2015 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 436/2015 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal şi ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nistor Faur într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara – Secția penală.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 66 lit. a) din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul penal. De asemenea, Curtea reţine că, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională, autorul excepţiei a invocat, direct în faţa instanţei de contencios constituţional, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) lit. d) din Codul penal şi ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Astfel, Curtea reţine ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal şi ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Prevederile art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal au următorul cuprins:
”Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; […]
d) dreptul de a alege. […]”.

Se susţine că textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 referitor la statul român, art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum şi prevederile art. 1 privind obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 3 cu privire la interzicerea torturii, art. 4 referitor la interzicerea sclaviei şi a muncii forţate, art. 5 cu privire la dreptul la libertate şi la siguranţă, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 8 referitor la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, art. 9 cu privire la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 referitor la interzicerea discriminării şi art. 17 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Convenţie şi art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie referitor la dreptul la alegeri libere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit Cap. I al Titlului III al Părţii generale a Codului penal, categoriile de pedepse ce pot fi aplicate sunt pedepsele principale, pedepsele accesorii şi pedepsele complementare. Potrivit art. 55 din Codul penal, pedepsele complementare sunt interzicerea exercitării unor drepturi, degradarea militară şi publicarea hotărârii de condamnare.

Pedepsele complementare sunt pedepse reglementate în scopul de a întregi efectele pedepselor principale, putând fi dispuse pentru perioade între unu şi 5 ani, conform art. 66 alin. (1) din Codul penal. Pedepsele complementare se aplică de către instanţele judecătoreşti numai pe lângă pedepsele principale şi îndeplinesc, alături de pedepsele principale, funcţiile de constrângere, de reeducare şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni. Astfel, pedepsele complementare completează represiunea instituită prin pedepsele principale.

Conţinutul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este reglementat la art. 66 din Codul penal, potrivit căruia pedeapsa constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la 1 la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre drepturile enumerate limitativ în cadrul articolului respectiv.

Exigenţele cuprinse în art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la alegeri libere sunt reglementate în legislaţia naţională, la nivel constituţional, la art. 36 şi art. 37 din Legea fundamentală, referitoare la dreptul de vot şi, respectiv, la dreptul de a fi ales, texte care, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

Dreptul de vot este reglementat prin art. 36 alin. (1) din Constituţie, fiind un drept exclusiv politic care caracterizează, din acest punct de vedere, statutul juridic al cetăţeanului român. Dreptul de a fi ales este un drept fundamental, reglementat la art. 37 din Constituţie, făcând parte, totodată, din categoria drepturilor electorale. 

Din interpretarea coroborată a art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 37 din Constituţie, Curtea reţine că cetăţeanul român căruia îi este interzis dreptul de a fi ales, conform art. 37 din Legea fundamentală, îi este interzis dreptul de a ocupa o funcţie sau o demnitate publică, civilă sau militară, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie. Pentru acest motiv, dispoziţiile art. 66 alin. (3) din Codul penal prevăd dispunerea cumulativă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din acelaşi cod. Dispunerea pedepselor complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal nu are nicio consecinţă asupra dreptului la vot, reglementat la art. 36 din Legea fundamentală. Dreptul la vot se pierde doar prin interzicerea dreptului de a alege, prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. d) din Codul penal. În schimb, dispunerea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a alege are consecinţe directe asupra dreptului persoanei de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice ale funcţii publice, prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul penal, sau asupra dreptului persoanei de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. b) din Codul penal, întrucât Legea fundamentală prevede expres că pot fi aleşi doar cetăţenii cu drept de vot, deci al cărui drept de a alege nu a fost interzis printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Prin urmare, Curtea reţine că, în cazul dreptului de vot, reglementat la art. 36 alin. (2) din Constituţie, Legea fundamentală prevede expres pierderea acestui drept prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. În schimb, în cazul dreptului de a fi ales, dispoziţiile art. 37 alin. (1) din Constituţie condiţionează acest drept de îndeplinirea condiţiilor prevăzute prin norma constituţională de la art. 16 alin. (3), care, la rândul său, face trimitere la ”condiţiile legii”, atunci când reglementează dreptul de a ocupa funcţii şi demnităţi publice, civile sau militare. Acestei trimiteri generice îi este subsumată inclusiv legea penală, prin urmare şi dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul penal, invocate în prezenta cauză.

Având în vedere argumentele mai sus arătate, Curtea nu poate reţine încălcarea, prin dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul penal, a prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de a fi ales, întrucât, în contextul juridic analizat, textul criticat reprezintă o aplicare în domeniul dreptului penal a prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (3).

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) lit. d) din Codul penal şi ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Curtea constată că invocarea în susţinerea excepţiei a unor dispoziţii constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată, contravine art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată.

Astfel, Curtea decide:
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ce are ca obiect prevederile art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul penal.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) lit. d) din Codul penal şi ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Anda-Laura Tănase

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti