Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Limitele art. 38 din Codul muncii
03.04.2009 | JURIDICE.ro, Andrei Savescu


Conflictul individual de munca nu este in toate fazele sale un conflict judiciar. El apare si se dezvolta prejudiciar. Se poate solutiona fie amiabil, fie, in masura in care salariatul nu concede in sensul renuntarii la exercitarea unora dintre drepturile care ii sunt recunoscute de lege1, pe cale judiciara. Dar salariatul nu poate sa renunte la drepturile care-i sunt recunoscute de lege2. Din acest motiv, solutionarea amiabila este granituita, limitata de marja de care dispune salariatul, stabilita imperativ de prevederile art. 38 din Codul muncii. Dar salariatul poate sa nu-si exercite drepturile, sa stea in pasivitate. Asadar, desi este oprit de lege ca drepturile salariatului sa fie stinse ori sa fie diminuate, fie chiar si prin vointa expres exprimata a acestuia, nu este oprita neexercitarea lor3.

1 Articolul 38 din Codul muncii limiteaza posibilitatea solutionarii pe cale amiabila a conflictului: „Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.” Se cuvine sa mentionam aici ca nulitatea in dreptul muncii, asa dupa cum rezulta din art. 57 alin. 3 din Codul muncii, este de regula remediabila. Mai mult, in dreptul muncii partile pot sa stabileasca prin conventia lor efectele nulitatii, in limitele legii. Cu privire la specificul nulitatii in dreptul muncii a se vedea S. Ghimpu, I.T. Stefanescu, S. Beligradeanu, G. Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol. I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978, p. 7-10, S. Ghimpu, Dreptul muncii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985, p. 121-123, I.T. Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 253-256, Al. Athanasiu, C. Moarcas, Dreptul muncii. Relatiile individuale de munca, vol. I, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999, p. 211-219. A se vedea si D. Gherasim, Teoria nulitatilor in materia contractelor de munca, in Justitia Noua nr. 2/1965, p. 68-80; S. Ghimpu, Aspecte teoretice si practice privind nulitatea contractului de munca, in Revista romana de drept nr. 5/1968, p. 33-34. A se vedea si M. Vintila, Aspecte teoretice si practice privind nulitatea in dreptul muncii, in Revista Romana de Dreptul Muncii nr. 4/2003. Daca angajatorul incalca drepturile salariatului, imprejurarea care este de natura sa-l puna pe acesta din urma intr-o relatie conflictuala cu angajatorul, nu se va putea realiza o intelegere in sensul dezirat de patron. Fireste, optiunea salariatului de a nu impinge conflictul de drepturi pana in fata instantei ramane deschisa.

2 Exced obiectului reglementarii textului vizat si raporturile dintre fostul salariat si, respectiv, fostul angajator, intrucat dupa momentul incetarii contractului individual de munca relatia juridica dintre cel care presta munca si cel pentru care se presta munca nu mai este una de munca. Nu mai exista obligatia de plata a salariului, nu mai exista nici raporturi de subordonare. Persista numai amintirea contractului individual de munca si unele dintre efectele sale.
Reprimarea manifestarii de vointa a salariatilor in sensul renuntarii la drepturile care le sunt recunoscute de lege are semnificatia instituirii unei incapacitati speciale in scop de ocrotire a unor categorii defavorizate de subiecte de drept, ca si in cazurile prevazute, spre exemplu, de art. 809, 810, 1308 si 1309 Cod civil. In aceasta interpretare, efectele art. 38 nu depasesc in timp momentul incetarii contractului individual de munca.
O alta interpretare a textului art. 38 din Codul muncii este aceea ca limitarea dreptului de tranzactie este mai larga, in sensul ca ea se de intinde asupra tuturor drepturilor care sunt recunoscute de lege particularilor in virtutea calitatii lor de salariati. Potrivit acestei interpretari salariatii nu pot renunta la drepturile pe care le-au dobandit in calitate de salariati. Aceasta interpretare nu rezista insa la critica intemeiata pe observatia ca ratio legis pentru instituirea interdictiei de renuntare este raportul de subordonare in care se afla angajatorul si salariatul sau. Scopul edictarii art. 38 este acela de a lipsi de eficienta juridica pozitia economica supraordonata a angajatorului fata de salariat. Asadar aceasta bine intemeiata si foarte morala ratiune a legiuitorului nu subzista dupa momentul la care contractul individual de munca nu mai e in fiinta.
De aceea spunem ca dupa incetarea contractului individual de munca inceteaza orice limitare a dreptului de tranzactiona.

3 De altfel este greu de conceput in ce modalitate ar putea legea sa oblige la exercitarea unui drept, fara a fi negata, prin aceasta, insasi natura dreptului, aceea de facultate de a pretinde ceva titularului obligatiei corelative, iar la nevoie de a apela pentru indeplinirea acestei obligatii de catre debitorul ei la forta de constrangere statala. Prin urmare, drepturile salariatilor nu sunt totodata obligatii pentru ei. Dispozitia art. 38 din Codul muncii are semnificatia de a-i impiedica pe salariati sa-si reteze drepturi, nu de a-i forta sa si le exercite. In acest context remarcam opinia potrivit careia medierea potrivit Legii nr. 192/2006 este posibila in cazul conflictelor individuale de drepturi, cu precizarea ca ea este ingradita, in ceea ce priveste rezultatele sale, de prevederile art. 38 din Codul muncii (I. Deleanu, Tratat de procedura civila, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 628).

dr. Andrei Savescu
Universitatea Romano-Americana

avocat SNSA

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate