Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Cyberlaw, Fiscalitate, Opinii
3 comentarii

Informaticienii și impozitarea – cât de puțin este prea puțin?

26 august 2015 | Gabriel SINCU, Claudia SOFIANU

Am asistat în această vară la o discuție în cadrul dezbaterilor din Comisia de Buget-Finanțe a Parlamentului pe tema noului Cod fiscal, în care un reprezentant al industriei tehnologiei informaţiei solicita scutirea de la impozitare a profitului reinvestit în echipamente și programe informatice. Un domn parlamentar, altfel bine pregătit, a replicat: ”Dar câte avantaje și facilități mai vreți, măi tinere? Vreți să plătiți și mai puțin?”. Reacția, deși dură, nu m-a mirat și în contextul respectiv am înclinat să fiu de acord cu ea. Casta IT-știlor din România pare una privilegiată: acesta este domeniul în care se plătesc salarii bune, operează scutiri de impozit pe salariu, iar cei care lucrează pe cont propriu sunt taxați pe baza unui sistem forfetar foarte avantajos.

Mass-media este interesată de astfel de subiecte și prezintă afaceri de succes din acest domeniu, clădirile de birouri se umplu tot mai mult de informaticieni non-conformiști veniți la muncă pe bicicletă, șefii de HR ai multinaționalelor din domeniu se plâng că nu au suficienți oameni pe care să îi angajeze. Se ridică totuși întrebarea: e chiar atât de bine? Este suficient exploatat domeniul și se întreprinde suficient de mult pentru a face din tehnologia informației cartea câștigătoare a economiei din România?

Dacă ne uităm pe cifrele publicate de statistica oficială, vedem că domeniul IT a contribuit în trimestrul I din 2015 cu 7% la formarea produsului intern brut, iar în 2014 cu 5,9%. Comparativ, în T1-2015, industria a contribuit cu 21%, comerțul cu 17,5%, sectorul public cu 11,1%, iar imobiliarele au adus 10,5%. În ceea ce privește creșterea economică din T1-2015, dintr-un +4.3% doar +0,8% se datorează IT-ului. Așadar, departe de a fi vedeta economiei, tehnologia informaţiei pare mai degrabă un outsider care încearcă să își facă loc în față.

Chiar și până aici drumul a fost lung, primul pas fiind făcut la începutul anilor 2000, când reprezentanții industriei IT au convins autoritățile să introducă scutirea de la impozitare a salariilor pentru angajații care sunt implicați efectiv în producția de programe informatice.

Ordinul privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator prevedea, încă de la început, o serie de criterii ce trebuie îndeplinite atât de angajat, cât și de angajator pentru ca cel din urmă să poată aplica scutirea. Ordinul a fost modificat în câteva rânduri de-a lungul anilor, aducându-se uneori clarificări binevenite, atât în ceea ce privește criteriile pentru exceptare, cât și implementarea practică a acestui stimulent. Din păcate însă, nu întotdeauna noile prevederi au fost suficiente sau au acoperit toate punctele sensibile ce ridicau întrebări din partea celor interesați.

Ultima modificare a intervenit la 31 iulie 2015, prin Ordinul nr. 217/4.172/1.348/835/2015. Principala schimbare constă în eliminarea listei de specializări ale instituțiilor de învățământ superior acreditate, în cadrul cărora angajatul vizat trebuia să dețină o diplomă de absolvire. Abrogarea acestei condiții pare a fi una de bun augur, consecința imediată fiind că se lărgește aria persoanelor cărora li se poate aplica acest stimulent fiscal. Astfel, se evită situația, adesea întâlnită anterior în practică, în care un angajat, deși cu vastă experiență în domeniu și poate având diplome de specializare, în afara unor anumite instituții de învățământ acreditate nu ar fi putut beneficia de scutirea de impozit. Rămâne prin urmare la dispoziția angajatorului să decidă dacă o persoană (ce în continuare trebuie să dețină o diplomă de studii superioare) are calificările și competențele necesare pentru a ocupa poziția respectivă.

Pe de altă parte, o altă condiție prevăzută de legislație încă de la bun început, dar care nu a fost clarificată până în acest moment, este cea potrivit căreia angajatorul trebuie să realizeze în anul fiscal precedent, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, un venit anual de cel puțin 10.000 USD pentru fiecare angajat ce beneficiază de scutirea de impozit. La prima vedere, această condiție pare a nu pune prea multe probleme, mai ales în contextul în care legislația curentă prevede în mod specific faptul că scutirea nu este condiționată de contribuția angajatului vizat la realizarea acestui plafon.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Jurisprudenta

Evenimente juridice

La o analiză mai atentă însă, se ridică o serie de întrebări și aspecte practice care nu sunt adresate într-un mod unitar nici măcar la nivelul autorităților fiscale. Ce se întâmplă cu o societate nou înființată, care nu are un venituri înregistrate în anul fiscal precedent? Ce se întâmplă cu o societate care s-a dezvoltat foarte repede și, pentru a putea derula contractele încheiate pentru viitor, are nevoie să angajeze un număr mare de oameni într-o perioadă scurtă de timp, raportul veniturilor din anul precedent ajungând a fi sub 10.000 USD/angajat? Ce se întâmplă în cazul transferului unui întreg departament de la o companie la alta?

Aplicarea stricto sensu a acestui criteriu, așa cum este enunțat în Ordinul respectiv, ar însemna în anumite cazuri limitarea în timp și privarea angajaților de tratamentul favorabil, fie în primul an de activitate al societății, fie într-un an în care societatea se afla în plină expansiune. Ori, o astfel de abordare pare a fi contradictorie scopului legislației specifice, și anume de a stimula activitatea companiilor româneşti în crearea de programe pentru calculator.

În acest context, în care un criteriu definitoriu pentru aplicarea scutirii poate fi subiect de interpretare, singura variantă la îndemâna contribuabilului ar fi de a solicita o soluție fiscală individuală anticipată pentru aceste situații. Soluția fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului și reglementează o situaţie de fapt viitoare. Însă, și acest proces este unul ce se desfășoară în continuare cu dificultate (deși, în ultima perioadă, au fost observate anumite evoluții pozitive în acest sens) și presupune anumite costuri pentru contribuabil.

Emiterea unui nou Ordin privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator ar fi fost un moment bun pentru clarificarea acestei condiții, având în vedere mai ales evoluția foarte rapidă a industriei de profil și necesitatea adaptării legislației la această situaţie.

Concluzionând, putem spune că IT-ul românesc se mișcă în direcția bună, mapamondul ne recunoaște ca fiind o forță în domeniu, cadrul general este bun, dar este încă mare nevoie de ajutor. Iar eliminarea restricției rămase încă în legislație va încuraja start-up-urile și nou veniții pe piață. E limpede că investiția în acest sector poate reprezenta unul dintre secretele unei Românii prospere.

Şi pentru că un proverb spune că dacă n-ai noroc la loto, ai noroc în dragoste, încercăm să parafrazăm spunând că dacă n-am avut noroc la agricultură decât după 25 de ani, poate vom avea acum noroc mai repede cu informatica. Succes!

Gabriel Sincu
Director Executiv, Asistenţă Fiscală, EY România
Claudia Sofianu
Director Executiv, Asistenţă Fiscală, EY România


Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Informaticienii și impozitarea – cât de puțin este prea puțin?”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. Mihail EMINOVICI spune:

    Industria IT din Romania se ocupa in marea ei majoritate, chiar aproape toata de partea de soft.
    Daca va uitati la tastatura sau la laptopul pe care il aveti si cititi unde este fabricat eu spun destul de sigur ca NU e Romania.
    Realitatea e ca numarul tastaturilor cu caractere romanesti este… las curiosii sa descopere singuri.
    Industria de HARDWARE trebuie incurajta in Romania, pentru ca e aproape inexistenta.
    In schimb industriei de soft trebuia sa ii fie eliminate privilegiile de ani de zile. Realitatea e ca nu e o industrie ci o falsa industrie care in realitate distruge economia Romaniei.
    De exemplu, o persoana face soft-ul pt. un telefon isi primeste salariu si in acest timp angajatul si angajatorul fac banii, Romania nu(privilegii).
    Ce fac cu banii angajatul si angajatorul, cumparata ceva de pe net care mai tot timpul e un produs de import, cum ar fi chiar telefonul pentru care au facut soft-ul.
    Adica tara unde este facut telefonul taxeaza firma si primeste bani din exporturi si de la cosumul pe care il fac cei care lucreaza la firma care face telefoane. Statul roman se alege cu ZERO deoarece vinderea produselor importate cam asta inseamna. Chiar si tara de tranzit e mai bine decat asta.
    Pentru cei care nu au inteles IT-isti sunt NOII CULEGATORI DE „anumite fructe” din Spania, doar ca opereaza prin Internet si nu trebuie sa mearga acolo.
    „Industria IT” din Romania NU e o industrie ci doar o firma de AMBALARE a produselor altora, soft-ul leaga hard-ul produs de altii si care deseori este vandut chiar in Romania de tara a carei economii CHIAR creste fata de importatorii din Romania cu economia lor de…

    • Victor CALIANU spune:

      Nu are absolut niciun sens comentariul. Nu-i nicio diferenta daca o societate produce hardware sau software sau daca angajatorul e roman sau strain.

      In toate situatiile, un owner-ul privat va avea cel mai mult de castigat. Urmatorii care au de castigat sunt angajatii, iar simplul fapt ca acestia beneficiaza de o scutire fiscala inseamna doar ca statul nu mai poate castiga la fel de multi bani.

      ECONOMIA, insa, pe care o invocati la inceputul comentariului, are doar de castigat:
      1. se creeaza locuri de munca pentru tineri – indiferent daca angajatorul e roman sau strain, e o absorbtie excelenta a fortei de munca
      2. salariile sunt mari in domeniu, deci angajatul are de unde sa toarne bani in economie. Cumpara, deci naste cerere de bunuri si servicii. Prestatorii si comerciantii au deci clientela.
      3. reputatia Romaniei in domeniu si forta de munca bine pregatita comparativ cu restul lumii permit infiintarea multor societati autohtone in domeniu – care in general pastreaza castigurile in economia romaneasca

      De ce se incurajam industria hardware? De fapt, cu titlu general, de ce sa cheltuim bani sa incurajam orice domeniu „pe duca” in loc sa ne concentram pe domeniile in care avem un avantaj competitiv? In caz ca nu sunteti la curent cu noile dezvoltari economice, inca de prin perioada medievala a disparut ideea statelor auto-suficiente. In lumea moderna, este infinit mai eficient sa te concentrezi pe avantajele dintr-o nisa decat sa fii „bun la toate si la nimic”. Productia de hardware implica doua componente: investitor cu bani de cheltuit (fabrici dotate cu echipamente de ultima ora) si mana de lucru necalificata cat mai ieftina. Romania n-are nici titani dispusi sa investeasca in asa ceva si nici mana de lucru mai ieftina ca-n china. Drept urmare, orice hardware produs aici va fi, cel mai probabil, necompetitiv ca pret.

      Domeniile neperformante (sau neviabile) trebuie lasate in pace, nu pastrate „barely alive” prin „transfuzii” de subventii si iertari de datorii sine die. De asemenea, nu trebuie sa producem de toate. Elvetia nu produce de toate si exporta bunuri si servicii din doar cateva categorii de nisa. In acelasi timp e considerata tara cu cel mai ridicat nivel de trai si cu cele mai mari venituri medii / gospodarie din lume. Oare merita sa incerce sa-si salveze agricultura? Au incercat-o, prin celebrele masuri protectioniste. Rezultatul a fost scumpirea exagerata a mancarii. Noroc ca deja castigau foarte bine din domeniile de nisa si si-au permis mancarea, chiar si scumpa. Hai sa aplicam si la Romania, nu? Smart move.

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories