Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
7 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Înțelesul sintagmei “limbaj clar și inteligibil“
28.08.2015 | Corina CIOROABĂ

A se vedea și dezbaterile juridice Clauze abuzive, franci elvețieni și altele asemenea, din 16 februarie 2015, și Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (încă prea puțin?) teren, din 10 noiembrie 2014 [DEZBATERI.JURIDICE]


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, într-un litigiu avînd ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze cuprinse într-un contract de credit bancar, că, în conformitate cu practica sa constantă, o instanţă poate analiza o clauză ce se referă la obiectul principal al contractului sau la caracterul adecvat al preţului sau al remuneraţiei, cât timp acestea nu au fost redactate în mod clar şi inteligibil. Înalta Curte a precizat că limbaj clar înseamnă, în primul rând, exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, iar sub sub acest aspect, chiar dacă respectivele clauze au fost exprimate clar din punct de vedere gramatical, trebuie ţinut seama de faptul că ele nu au fost negociate, contractul fiind unul de adeziune, iar faptul că banca a informat pe reclamanţi în legătură cu conţinutul contractului şi că le-a lăsat timp de analiză şi gândire nu înseamnă că a şi negociat aceste clauze cu reclamanţii. În ce priveşte limbajul inteligibil, Înalta Curte a statuat că acest caracter înseamnă posibilitatea pentru consumatori să prevadă consecinţele ce decurg din cuprinsul clauzelor contractului, mai ales sub aspectul consecinţelor economice care rezultă din acesta, în ceea ce-i priveşte. În speță, Înalta Curte a statuat că în ceea ce privește mecanismul revizuirii ratei dobânzii de către bancă, sintagma „schimbare semnificativă pe piaţa monetară” nu respectă, în nici un caz, cerinţele arătate mai sus, mai ales în ce priveşte consecinţele economice în ce-i priveşte pe consumatori. (Decizia nr. 3661 din 20 noiembrie 2014 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatare clauze abuzive)

Corina Cioroabă


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ. Înțelesul sintagmei “limbaj clar și inteligibil“”

  1. Victor CALIANU spune:

    Poate cineva elucida legatura dintre claritate si negociere din aceasta fraza?

    „limbaj clar înseamnă, în primul rând, exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, iar sub sub acest aspect, chiar dacă respectivele clauze au fost exprimate clar din punct de vedere gramatical, trebuie ţinut seama de faptul că ele nu au fost negociate, contractul fiind unul de adeziune”

    • Amelia FARMATHY spune:

      Nu există. Legătura. Într-adevăr, ce legătură, specifică raţionamentului juridic, are claritatea izvorâtă dintr-o exprimare corectă, îngrijită din punct de vedere gramatical cu faptul că mai toate clauzele, dacă nu cumva toate, dintr-un contract încheiat nu doar de instituţiile bancare, ci de toate societăţile prestatoare de servicii, nu sunt negociabile?
      E ca în vorba aceea cu… şi prefectura.
      Cred că, furat de ideea pe care intenţiona să o exprime, creatorul acestei fraze a omis să o recitească. Se mai întâmplă. Chiar şi la casele cele mai Înalte.

  2. @domnul Călianu,

    Nici eu nu pricepui fraza respectivă, dar crezui că doar mie mi se pare.

    Curtea supremă încă nu a înțeles etapele analizei juridice într-o astfel de cauză:

    Ordinea este următoarea:

    1. te uiți să vezi dacă a fost negociată – și motivezi în legătură cu acest aspect, prezumția fiind una relativă de nenegociere, instituția de credit trebuind să demonstreze – și analizezi dacă a demonstrat – că de fapt fu negociere (pac ai un paragraf!)
    2. te uiți să vezi dacă: ori este vorba de o clauză ce privește prețul/obiectul principal al contractului, ori de o clauză ce privește chestiuni accesorii (precum clauza de arbitraj, sau de competență teritorială de soluționare a diferitelor diferende, sau clauza penală – pentru întârzieri de plată) (pac ai un al doilea paragraf!)
    3. dacă privește prețul – începi să arăți că nu este inteligibilă – și atenție! în dreptul național s-a transpus mai mult decât a cerut directiva, deci nivelul de protecție dorit de legiuitorul român este chiar mai ridicat – noi având adjectivul „ușor” adăugat la „inteligibil” – și directiva permite, fiind una de armonizare minimă (pac ai un al treilea paragraf!) – și arăți, eventual, faptul că dacă deja nu este inteligibil în accepțiunea cerințelor dreptului UE, atunci a fortiori este contrar și dreptului național [chiar aș dori să știu dacă au existat decizii ÎCCJ în care se arată că dreptul național protejează chiar mai bine consumatorul decât o face dreptul UE 😉 ]
    4. apoi, intri pe fond și analizezi caracterul abuziv, după ce ai trecut de toate acele bariere demonstrative mai sus-menționate. (pac ai al patrulea paragraf!)

    și apoi, concluziile care rezumă cele 4 paragrafe. Simplu ca bună ziua 😉

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.