Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drepturile omului
Drepturile omului
DezbateriToate evenimenteleCărţi

Powered by LIVESCU & ASOCIAŢII

Bianca Selejan-Guțan: Sisteme şi drepturi electorale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – principii şi reguli
01.09.2015 | Raluca-Andreea TRÎNCĂ-GĂVAN

Secţiuni: Drepturile omului, Revista revistelor juridice
JURIDICE - In Law We Trust

Prof. univ. dr. Bianca Selejan-Guțan a publicat în revista Pandectele Române nr. 7/2015 articolul intitulat: „Sisteme şi drepturi electorale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – principii şi reguli”.

Autoarea prezintă de o manieră amplă și minuțioasă viziunea Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului electoral, tratând totodată impactul jurisprudenței Curții de la Strasbourg asupra sistemului electoral românesc.

Deși legiferarea domeniului electoral reprezintă atributul suveran al fiecărui stat, diverse organisme, în dorința consolidării democrației, nu au rămas indiferente în privința acestui subiect. Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comisia de la Veneția sunt principalele instituții la nivel european care s-au remarcat în acest sens. Aceasta din urmă este creatoarea conceptului de „patrimoniu electoral european”, votul universal, egal, liber, secret și direct, precum și periodicitatea alegerilor fiind principiile lui definitoare.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului dedică art. 3 al Protocolului nr. 1 organizării alegerilor electorale. Însă, așa cum se arată, acest articol nu consacră în mod direct drepturile electorale individuale, rămânând misiunea Curții ca prin jurisprudența sa să definească conținutul lor. Aceasta a avut însă grijă să țină cont și de autonomia constituțională a fiecărui stat în deciziile sale, hotărând, spre exemplu că fiecare stat e liber să-și aleagă tipul de sistem electoral, atâta timp cât regulile stabilite nu conduc la arbitrariu.

Curtea a afirmat că dreptul la alegeri libere cuprinde atât dreptul la vot, cât și dreptul de a fi ales, sfera de protecție a Convenției cuprinzând însă doar alegerile legislative, nu și cele locale sau referendumurile. Pronunțându-se asupra votului obligatoriu sau a condiționării dreptului la vot de o anumită durată a rezidenței pe teritoriul statului, Curtea a decis că acestea nu sunt conduite contrare art. 3 al Protocolului nr. 1.

Studiul abordează și chestiunea interzicerii dreptului la vot, problemă discutată de instanța de la Strasbourg în multe cauze. Astfel, Curtea a considerat motivată interzicerea dreptului la vot pentru cauze comune majorității statelor, precum condamnarea la pierderea drepturilor electorale, alienarea mintală, calificând însă ca violare a Convenției radierea din listele electorale a unei persoane bănuite că ar fi aparținut Mafiei (Labita contra Italiei, 2000).

În ceea ce privește dreptul de a fi ales, Curtea a statuat că acesta cuprinde și dreptul persoanei de a-și exercita mandatul. Retragerea mandatului unui parlamentar datorită convingerilor sale religioase și a modului în care le manifestase fiind o altă conduită care a fost apreciată drept încălcare a art. 3 al Protocolului nr. 1 (Kavakci contra Turciei, 2007).

Nu în ultimul rând, lucrarea atinge principalele probleme cu care s-a confruntat sistemul electoral românesc. Aducând în discuție evenimentele de la ultimele alegeri prezidențiale, autoarea amintește că, deși Curtea nu impune statelor obligația pozitivă de a acorda dreptul de vot cetățenilor din străinătate, aceasta a afirmat într-una din hotărârile sale că, odată ce a acordat dreptul de vot cetățenilor din străinătate, statul respectiv trebuie să asigure condițiile necesare pentru ca aceștia să-și exercite dreptul în mod nediscriminatoriu în raport cu cetățenii ce se află pe teritoriul țării.

Raluca-Andreea Trîncă-Găvan

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti