« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 
6 comentarii

Noutăţi legislative privind restituirea taxelor auto
01.09.2015 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 655 din 31 august 2015 a fost publicată OUG nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Astfel, cea mai importantă noutate o reprezintă faptul că, după publicarea OUG nr. 40/2015, pot solicita organului fiscal restituirea, pe cale administrativă, a taxei auto (toată suma, nu doar o parte) şi dobânda fiscală aferentă, contribuabilii care au plătit:
taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule (percepută în temeiul Codului fiscal, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 30 iunie 2008);
taxa pe poluare pentru autovehicule (percepută în temeiul OUG nr. 50/2008, în perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 12 ianuarie 2012);
taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (percepută în temeiul Legii nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între 13 ianuarie 2012 și 14 martie 2013).

În acest sens, contribuabilii vor trebui să depună la organul fiscal, într-un termen de 5 ani de zile, o cerere prin care să solicite restituirea sumei reprezentând taxa auto achitată şi dobânzile fiscale aferente, calculate de la data perceperii taxei auto şi până la restituirea efectivă, urmând ca cererea să fie soluţionată, conform art. 70 Cod procedură fiscală, într-un termen de 45 de zile de la înregistrare, prin emiterea unei decizii care va fi comunicată contribuabilului în termen de 10 zile de la emiterea ei.

Important de reţinut că sumele ce urmează a fi restituite contribuabilului (toată taxa auto + dobânda fiscală aferentă) urmează să fie plătite pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform unui grafic de rambursare stabilit de organul fiscal.

Ca o scurtă analiză asupra acestei noutăţi legislative, se impune a sublinia că, prin adoptarea acestei OUG nr. 40/2015, Statul român, oarecum destul de târziu, recunoaşte că a perceput începând cu anul 2007 taxe auto incompatibile cu dreptul UE şi se obligă să le restituite în totalitate (nu doar o parte) pe cale administrativă fără a mai fi nevoie de o hotărâre judecătorească în acest sens (ca şi până acum), restituirea urmând să se facă inclusiv în cazul taxelor plătite în anul 2007, în anul 2008, respectiv în anul 2009, pentru care, oricum, dreptul material la acţiunea în justiţie pentru restituirea lor era deja stins, ca efect a împlinirii termenului special de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 135 Cod procedură fiscală.

Desigur că ”gestul onorabil” al Statului român este de bun augur şi trebuie salutat, însă credem că vine pe fondul recentei hotărâri pronunţate de CJUE în cauza C-76/14 – Manea, din considerentele căreia reiese că taxele incompatibile cu dreptul UE, percepute contribuabililor, trebuie oricum restituite, evident cu dobânda aferentă, astfel că statul nu poate fi exonerat în nicio situaţie de această obligaţie de restituire, pentru că nici măcar scutirea de o nouă taxă (e.g., de actualul timbru de mediu, la o eventuală înstrăinare) a autovehiculelor rulate ce au fost supuse taxei în vigoare anterior (e.g., taxa auto achitată în perioada 1 ianuarie 2007 – 14 martie 2013), taxă declarată ulterior incompatibilă cu dreptul Uniunii, nu poate înlocui restituirea cu dobândă a acestor taxe[1].

În fine, rămâne acum de văzut cum va tranşa CJUE cauzele în care se pune în discuţie (in)compatibilitatea actualului timbru de mediu cu dreptul UE, respectiv (in)compatibilitatea modalităţii de restituire eşalonată, în termen de 5 ani, a sumelor reprezentând taxele auto şi dobânzile fiscale aferente, modalitate la care Statul român, se pare, nu vrea să renunţe nici prin adoptarea acestei OUG nr. 40/2015, în pofida faptului că, în primul rând, contribuabilii când au achitat aceste taxe, au plătit integral, nu eşalonat, iar, în al doilea rând, chiar CJUE a subliniat deja în hotărârile pronunţate în 3 cauze că susţinerile Guvernului României, conform cărora ar fi afectată economia naţională dacă s-ar restitui integral taxele auto şi dobânzile fiscale aferente, sunt nedovedite şi, prin urmare, nefondate, motiv pentru care Curtea a respins fiecare solicitare a Guvernului de a fi limitate în timp efectele hotărârilor pronunţate în cauzele la care ne-am referit anterior.


[1] A se vedea pct. 47 din Hotărârea CJUE pronunţată în cauza C-76/14 – Manea.


Andrei Pap

 
Secţiuni: Dreptul mediului, Fiscalitate, Lege 9, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Noutăţi legislative privind restituirea taxelor auto”

  1. Cornel HAUCA spune:

    Cunoasteti cumva data la care CJUE urmeaza sa se pronunte cu privire la legalitatea timbrului de mediu si a procedurii de esalonare a restituirilor?

    Multumesc.

    • Andrei PAP spune:

      Deşi urmăresc des lista cauzelor de pe rolul Curţii, din păcate, nu ştiu (încă) să vă spun când va soluţiona CJUE cauzele privind timbrul de mediu şi restituirea eşalonată a taxelor, însă va fi interesant de văzut în ce sens se va pronunţa Curtea acum.

      Important este că Statul român şi-a făcut „curaj” să recunoască şi să-şi asume obligaţia de a restitui taxele încasate nelegal, dar observăm că, din nou, statul lasă la latitudinea contribuabililor dacă se vor adresa cu o cerere organului fiscal, deşi ar fi fost mai potrivit să dispună, din oficiu, emiterea unor decizii de restituire pe numele contribuabililor care figurează în baza de date că au plătit astfel de taxe…

      Mai mult, cred că nu am greşit deloc când am susţinut în material că se poate solicita inclusiv restituirea taxelor platite in 2007-2008-2009 (deja „prescrise”), cât timp în OUG se face referire la ele (plus că art. II prevede că dreptul de a cere restituirea taxelor enumerate la art. 12 se naşte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa), iar dacă s-ar refuza restituirea lor pe motivul prescripţiei, ar subzista ipoteza favorizării (la vânzare a) autovehiculelor pt. care au fost plătite aceste taxe, dar nu s-au recuperat (chiar şi pt. faptul că a intervenit prescripţia), în detrimentul autoturismelor importate din alte state membre ale UE şi pt. care se achită actualul timbru de mediu la prima înmatriculare în RO, caz în care nu ar fi deloc rezolvată problema incompatibilităţii (şi a) timbrului de mediu cu dr. UE…

      CJUE subliniază foarte clar la pct. 47 din Hotărărea pronunţată în cauza Manea, că statul nu poate „scăpa” de obligaţia de a restitui taxele (chiar şi cele „prescrise”, care nu s-ar mai putea restitui prin instanţă, ci doar benevol de către stat, pe cale administrativă) percepute cu încălcarea dreptului UE.

      Cu stimă,

  2. Tare ciudata ideea ca au termen 5 ani sa ceara restituirea iar daca cer dupa 4 ani si 300 de zile, vor primi dobanda fiscala pentru toata acea perioada. De ce nu restituie statul pur si simplu ex officio taxele astfel percepute si cu dobanda aferenta pana in data restituirii – nelasand justitiabilul sa ceara peste 4 ani si 300 de zile si sa beneficieze si de dobanda fiscala a acelor 4 ani si 300 de zile?

    Nu pricep rationamentul.

    • Cu exceptia situatie in care motivul este dat de faptul ca statul doreste de fapt sa se imprumute de la cei carora le datoreaza bani oricum, acceptand astfel sa plateasca dobanda fiscala in acest sens – si doar daca o astfel de dobanda e mai mica decat cea perceputa de banci cand acestea imprumuta statul pentru a plati rambursarea esalonata a acestor taxe. Si uite asa se fac cheltuieli total nejustificate, si in baza unor greseli majore ale Guvernului care era la conducere in 2006-2007 si ulterior. Aceste dobanzi trebuie platite de membrii acelui Guvern care au semnat aceste acte.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD