ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
5 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Avocatura ilegală în exemple. Studentul şi percheziţia
03.09.2015 | Alberto KURTYAN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Cazul 2: Studentul şi percheziţia

Ştefan e student şi îi place să discute cu prietenii la o cafea despre ce a învăţat la facultatea de drept în ultimele luni. În timpul şuetei, Radu îi spune că a fost de curând reţinut pentru posesie de droguri. În timpul percheziţiei, poliţia a găsit trei pliculeţe de marijuana în casă la el şi le-a ridicat.

„Interesant!” – spune Ştefan – „tocmai am învăţat la şcoală despre condiţiile încuviinţării percheziţiei şi despre ridicarea de obiecte (probe), la cursul de procedură penală. Hai să îţi spun ce ne-a zis profu’.”

Mai departe, studentul îi explică prietenului cum să aplice informaţia juridică în cazul lui pentru a exclude din probatoriu dovezile obţinute de poliţie la percheziţie în caz că se ajunge la proces. Studentul este fericit de utilitatea cunoştinţelor dobândite la şcoală şi de faptul că îl poate ajuta cu informaţii juridice pe prieten.

Întrebare: Este Ştefan culpabil de practicarea avocaturii ilegale?
Răspuns: Da, Ştefan a săvârşit EFDA (exercitarea fără drept a avocaturii)

Simpla povestire despre lege şi informaţii juridice învăţate la şcoală nu reprezintă EFDA. Reprezintă doar diseminarea de informaţii juridice generale.

Însă, Ştefan a mers mai departe şi a oferit consultanţă juridică prietenului, arătându-i cum să aplice informaţiile juridice la cazul său specific pentru a încerca să excludă dovezile din probatoriu în eventualitatea unui proces. Legea avocaţilor îi interzice lui Ştefan să ofere sugestii juridice cu privire la acţiunile pe care o persoană ar trebui să le întreprindă sau nu pentru a constitui sau modifica drepturile proprii.

Problema este frecventă şi în cazul personalului angajat în cabinetele de avocat, secretare sau asistenţi legali sau grefieri salariaţi în instanţe. Avocaţii trebuie să se asigure că personalul cabinetului oferă informaţii juridice sau procesează acte juridice doar cu aprobarea prealabilă şi sub supravegherea avocatului. Sub nicio formă non-avocaţii din firmă nu pot oferi sfaturi sau sugestii cu caracter juridic clienţilor cu privire la acţiunile pe care a trebui să le desfăşoare pentru rezolvarea problemelor lor juridice.
Aceste activităţi sunt rezervate avocaţilor.

Alberto Kurtyan
Master Tax Advisor

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “Avocatura ilegală în exemple. Studentul şi percheziţia”

  1. Citesc atât de multe articole în care profesori universitari analizează probleme reale, oferă soluții (ba chiar pentru Comisia Europeană) și nu sunt și avocați.

    • Darius MARCU spune:

      Intradevar, nu e cazul sa cadem in fundametalism avocatial. Legat de profesori universitari, Decizia Curtii constitutionale nr. 462/2014 a reparat o anomalie din Codul de procedura civila, cu efect si asupra lor. Obligatia reprezentarii prin avocat in recurs era ridicola in cazul unor profesori de drept sau judecatori cu reputatie, care nu erau avocati, dar nu se puteau reprezenta singuri. Motivul obligatiei reprezentarii prin avocat, din Cod, a fost asigurarea unei reprezentări juridice adecvate a părților și, pe de altă parte, asigurarea funcționării corespunzătoare a instanțelor de recurs.
      Ratiunea interdictiei avocaturii clandestine este asigurarea unor servicii juridice de calitate, nu un monopol.

      Similara este problema si in domeniul expertizei tehnice. Ratiunea atestarii expertului este existenta cunostintelor de specialitate. Sunt personalitati in diverse domenii, care nu au „patalamaua” de expert judiciar, dar au o competenta profesionala incomparabil superioara oricarui expert tehnic judiciar, sunt autori de reglementari tehnice, carti de spcialitate, etc. De aceea pot efectua expertize chiar daca exista expert tehnic judiciar in Tabloul expertilor, asa cum au subliniat si autorii de drept procesual civil. „Expertii” judiciari au nevoie de doar 3 in vechime in specialitate pentru atestare, pe cand cei extrajudiciari, in domeniul constructiilor, au nevoie de minim 12! ani vechime. Un inginer proiectant atestat are nevoie de minim 8 ani vechime in specialitate pentru atestare, deci cum poate fi verificata munca sa de un expert judiciar cu 3 ani vechime in specialitate?
      Magistratii si avocatii nu cunosc, din pacate, aceste aspecte si se lasa impresionati de patamalaua de expert tehnic judiciar, viciindu-se stabilirea adevarului.
      Iata ca o simpla „patalama” nu ofera neaparat garantia competentei, a calitatii servicilor, iar lipsa ei nu exclude neaparat existenta competentei, a calitatii seviciilor.

      • Nu a existat vreodata obligatia juristilor (si implicit a profesorilor de drept) de a se reprezenta prin avocat in recurs. Exista exceptia de la art. 13 alin. (2) din Codul de procedura civila:

        (2) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.

  2. Pe Roxana o doare capul. Bunica ei, Gherghina, recunoaște simptomele unei migrene și îi oferă un antinevralgic. Gherghina tocmai a exercitat nelegal medicină, diagnosticând și tratând o afecțiune.

    Georgian plănuiește să își construiască o casă și îl invită pe prietenul lui Marinică să vădă terenul. Marinică îi sugerează să amplaseze casa cu fața spre sud și să instaleze ferestre mari la living room, iar Georgian acceptă această sugestie. Marinică tocmai a exercitat nelegal profesia de arhitect.

    Mirela este elevă în clasa a VI-a și nu reușește să înțeleagă cum se rezolvă ecuațiile. Seara, îl roagă pe tatăl ei Pandele să îi explice, ceea ce acesta și face. Pandele tocmai a exercitat ilegal profesia de profesor de matematică.

    Erica își caută o locuință nouă. Prietenul ei Manole își aduce aminte că vecina lui vrea să își vândă apartamentul și îi dă numărul ei de telefon Ericăi. Erica cumpără apartamentul. Manole tocmai a exercitat ilegal profesia de agent imobiliar.

    Alberto scrie texte care se doresc ironice pe JURIDICE.ro. Dragoș îi atrage atenția că exercitarea fără drept a unei profesii înseamnă practicarea ei în mod consistent, ca un profesionist, și nu un act ocazional efectuat fără intenția de a-ți aroga o calitate pe care nu ai dobândit-o. Dragoș tocmai a exercitat in mod ilegal profesia de critic literar.

    • „exercitarea fără drept a unei profesii înseamnă practicarea ei în mod consistent”
      inexact. In ce priveste avocatura, si un singur act material poate intruni toate elementele infractiunii iar prejudiciul poate fi foarte mare pentru victima.
      Este o greseala si de logica juridica si de interpretare a normei penale sa se traga concluzia ca o „exercitare ocazionala” a profesiei de avocat ar fi permisa.
      Non-avocatii nu au dreptul de a exercita profesia nici o singura data, nici ocazional, nici permanent.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate