Cristiana-Mihaela Crăciunescu: Dreptul copilului de a-și cunoaște mama, sau drumul de la certitudine la îndoială
10 septembrie 2015 | Raluca-Andreea TRÎNCĂ-GĂVAN
Dr. Cristiana-Mihaela Crăciunescu a publicat în revista Pandectele Române nr. 8/2015 articolul intitulat: ”Dreptul copilului de a-și cunoaște mama, sau drumul de la certitudine la îndoială”.
Dreptul fiecărei persoane de a-și cunoaște părinții este consacrat legislativ, bucurându-se de protecție și prin intermediul Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiind considerat o componentă a dreptului la viață privată și intimitate. Articolul urmărește să analizeze particularitățile filiației față de mamă în contextul noutăților aduse de progresul medicinei.
Principiul interesului superior al copilului trebuie să influențeze luarea oricărei decizii privind copilul, inclusiv stabilirea filiației. Situațiile existente la nivelul societății actuale, datorate de schimbarea valorilor, conduc la o discordanță între dreptul copilului de a-și cunoaște originile și dreptul fiecărui părinte de a-și crește și educa copilul, problemă rezolvată diferit de legiuitorii fiecărui stat.
Cercetând peisajul legislativ străin, autoarea observă că majoritatea sistemelor de drept aplică dictonul Mater semper certa est în ceea ce privește stabilirea filiației față de mamă. Această soluție a fost adoptată și de Codul Civil, care, în cadrul art. 408 alin. (1), stabilește că filiația față de mamă rezultă din faptul nașterii. Această certitudine se estompează în cazuri precum cel al mamei purtătoare sau al donării de ovule.
În acest sens, se subliniază că reproducerea umană asistată medical cu terț donator, așa cum este astăzi reglementată de Codul Civil, se referă doar la donația de material genetic masculin, nu și feminin. Nici ipoteza mamei purtătoare nu se bucură de o reglementare aparte, deși, în practică, s-au întâlnit diverse situații. Totodată, “închirierea” remunerată a corpului uman de către mama purtătoare ridică semne de întrebare asupra legalității acestei acțiuni, ținând cont că, potrivit art. 66 C. civ., sunt lovite de nulitate absolută actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman.
În ce măsură reproducerea umană naturală își va păstra rolul primordial în contextul în care familia tradițională este abandonată în favoarea altor forme de conviețuire, în ce măsură dreptului copilului de a-și cunoaște mama cea adevărată îi va mai fi conferită o reală protecție legislativă sunt doar câteva dintre întrebările ale căror răspunsuri, consideră autoarea, le vom găsi în reglementările viitoare.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
