Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu CCR, Drept penal

Invocarea încălcării dispozițiilor privind prezența suspectului sau inculpatului la judecată, precum și asistarea de către avocat a acestora și a celorlalte părți atunci când acestea sunt obligatorii. Inadmisibilitate

14 septembrie 2015 | Anda-Laura DUȚESCU

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din data de 11 septembrie 2015 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 471/2015 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Petru Motoca într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Oradea – Secția penală.

Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:
„(4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) trebuie invocată:
a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare”.

Dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) prevăd:
„(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: […]
e) prezenţa suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii;
f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie”.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil şi în art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Din analiza situaţiei de fapt, Curtea Constituţională reţine că inculpatul este nemulţumit de faptul că pe parcursul urmăririi penale nu a beneficiat de asistenţa juridică obligatorie a unui avocat, apreciind astfel că actele de procedură efectuate în această fază procesuală sunt lovite de nulitate absolută.

Examinând cadrul legal în materia asistenţei juridice obligatorii, Curta reţine că, potrivit art. 171 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală din 1969, „asistenţa juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că învinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. În cursul judecăţii, asistenţa juridică este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.”

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Jurisprudenta

De asemenea, dispoziţiile art. 90 lit. c) din noul Cod de procedură penală prevăd că „asistenţa juridică este obligatorie:
a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Curtea observă că atât dispoziţiile vechiului Cod de procedură penală, cât şi cele ale actualului Cod instituie trei ipoteze de asistenţă juridică obligatorie a persoanelor care au calitatea de învinuit/suspect, respectiv de inculpat:
– când este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză;
– în cursul judecăţii, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani (deci, inclusiv detenţia pe viaţă);
– în cazul în care instanţa/organul judiciar apreciază că persoana nu şi-ar putea face singură apărarea.

Aşa fiind, Curtea apreciază că obligativitatea desemnării unui apărător din oficiu operează numai în cauzele strict determinate de lege, întrucât numai pe această cale pot fi instituite excepţii de la regula generală a caracterului facultativ al asistenţei juridice, iar stabilirea, extinderea sau restrângerea acestor excepţii este de competenţa exclusivă a legiuitorului.

Or, potrivit dispoziţiilor legale, asistenţa juridică obligatorie, condiţionată de prevederea în legea penală a unei pedepse cu închisoarea mai mare de 5 ani pentru infracţiunea săvârşită, operează numai pentru faza procesuală a judecăţii cauzei, iar nu pentru fazele anterioare – urmărirea penală, respectiv camera preliminară, aşa cum în mod eronat susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

Codul de procedură penală prevede anumite cazuri în care asistenţa juridică este obligatorie, considerându-se că apărarea este o instituţie de interes social care funcţionează atât în interesul inculpatului, cât şi în interesul asigurării unei bune desfăşurări a procesului penal. Împrejurarea că legea procesual penală instituie asistenţa juridică obligatorie doar pentru faza de judecată este în deplină conformitate cu dispoziţiile constituţionale care nu prevăd obligativitatea asistenţei juridice în tot timpul procesului penal, ci doar dreptul părţilor de a fi asistate, drept pe care ele îl pot sau nu exercita.

Având în vedere situaţia de fapt şi de drept din dosar, autorul excepţiei nu se află în ipoteza reglementată de art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, întrucât legea nu prevede asistenţa juridică obligatorie pentru faza procesuală a urmăririi penale. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu au incidenţă în speţa dedusă judecăţii de fond, astfel că încălcarea acestora nu poate constitui temei al invocării nulităţii absolute a actelor de urmărire penală efectuate în lipsa unui apărător.

În aceste condiţii, Curtea reţine că, indiferent de soluţia pronunţată de instanţa constituţională în prezenta cauză sub aspectul criticilor formulate cu privire la termenul-limită până la care inculpatul poate să conteste o probă administrată în mod nelegal în cursul urmăririi penale, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la soluţionarea fondului cauzei.

Astfel, Curtea decide:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.

Anda-Laura Tănase

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories