Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Crenguța Leaua: Cum se aleg arbitrii? Depinde…

15.09.2015 | Alina MATEI
Abonare newsletter

Alina Matei: Mulțumesc, doamna profesor, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Întâi de toate, vreau să vă felicit pentru numirea în luna iunie anul acesta, în funcția de vicepreședinte al celei mai importante instituții arbitrale din lume, Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț (ICC Paris). Premiera este dublă, întrucât sunteți primul român care accede într-o astfel de funcție, dar și faptul că ați fost preferată înaintea altor juriști din Europa de Est, în afara Rusiei. Am să vă întreb însă foarte direct: ce a determinat alegerea dumneavoastră? Ați fost propusă de Comitetul național român ICC?

Crenguța Leaua

Crenguța Leaua

Crenguța Leaua: Vă mulțumesc pentru invitația dumneavoastră. Ca să vă răspund la întrebarea dumneavoastră. foarte punctuală: comitetele naționale (între care și cel român) nu au atribuții în sensul formulării de propuneri și nici nu participă la decizia de numire a președintelui sau vicepreședintelui Curții ICC Paris, deciziile în acest sens revenind Consiliului Mondial ICC. Decizia ICC Paris de a deschide prezența unui est-european în rândul vicepreședinților Curții vine ca o recunoaștere a dezvoltării și a importanței actuale a arbitrajului în această zona geografică. În ce mă privește, cred că, pe de o parte, am avut profilul profesional necesar și, pe de altă parte, a contat și implicarea mea din anii în care am fost membru al Curții (2012-2015). Consider această numire extrem de onorantă, un act de încredere ce implică, pentru mine, multă responsabilitate. Nu pot decât să sper că, prin activitatea pe care o voi avea, voi confirma capitalul de încredere ce mi-a fost acordat prin această numire.

Alina Matei: Ce vă propuneți să faceți în această calitate?

Crenguța Leaua: Atribuția vicepreședinților este de a sprijini activitatea președintelui ICC Paris. Este ceea ce îmi propun, din perspectiva experienței mele profesionale și a înțelegerii specificului arealului juridico-economic din care provin.

Alina Matei: Juridico-economic? Juridic e evident, dar de ce economic?

Crenguța Leaua: Relațiile economice internaționale sunt sursa situațiilor de fapt care pot atrage competența arbitrajului internațional. Inevitabil, așadar, arbitrajul va urma direcțiile de dezvoltare ale acestor relații care variază de la o regiune la alta și de la un moment istoric la altul. Dacă ceea ce se dezvoltă este comerțul, arbitrajul izvorând din contracte de vânzare, de distribuție, de mandat, de comision etc. va fi preponderent. Dacă ceea ce se dezvoltă este infrastructura, atunci arbitrajul în domeniul construcțiilor, precum și cel legat de livrările de mărfuri și echipamente necesare acestor construcții va fi în prim plan. Până la urmă, arbitrajul este o procedură alternativă față de instanțele judecătorești și are un avantaj în aceea că răspunde mai bine nevoilor personalizate ale participanților din litigii specifice. Pentru aceasta însă, trebuie identificate aceste nevoi… Or, ele vin cu precădere din zona economică.

Alina Matei: Apreciați că se produce o deplasare spre arbitrajul Curții Internaționale de Arbitraj, ICC Paris, cu alegerea de către părți a locului arbitrajului în România (în cazul contractelor internaționale în care una din părți este română)? Este aceasta o formă de concurență pentru Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României? Sau…

Crenguța Leaua: Sau! În rândul curților de arbitraj nu se pune problema în termeni de concurență. Cum nu se pune problema în termeni de profit. Toate instituțiile arbitrale sunt non-profit. Ceea ce este important pentru orice instituție de arbitraj este să furnizeze o alternativă viabilă și de calitate la justiția statală. Aceasta este direcția comună, în care toate curțile de arbitraj cooperează, spre exemplu, în cadrul IFCAI (International Federation of Commercial Arbitral Institutions) sau, la nivelul curților de arbitraj organizate pe lângă camerele de comerț și industrie, în cadrul EAG (European Arbitration Group), grup informal de schimb de experiență organizat de ICC Paris. Fiecare instituție arbitrală își prezintă problemele cu care se confruntă, soluțiile pe care le găsesc, ideile de dezvoltare pe care le anticipează… e o cooperare în interesul utilizatorilor arbitrajului.

Cu titlu de avanpremieră, pot să împărtășesc cititorilor JURIDICE.ro faptul că anul acesta EAG va avea o reuniune specială la București, în luna noiembrie, și sunt convinsă că organizatorii vor face curând publice detaliile de interes pentru practicienii în arbitraj din România.

Și, ca să revin la aspectul concret al întrebării dumneavoastră, fiecare instituție își are avantajele ei și reprezintă opțiunea potrivită pentru o anumită situație. În acest caz, diversitatea vine să ofere procedura potrivită pentru fiecare caz în parte. Litigiile în care părțile apelează la arbitrajul ICC Paris nu sunt în mod necesar litigii în care părțile ar fi apelat la arbitrajul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR sau al altor centre de arbitraj din diverse țări. ICC Paris este cea mai importantă instituție arbitrală internațională, dar nu singura… Procedura arbitrajului ICC Paris este gândită din perspectiva litigiilor internaționale, cu precădere.

Alina Matei: Arbitrajul în România a cunoscut într-o perioadă relativ scurtă (patru ani) modificări substanțiale, în special cu privire la desemnarea arbitrilor. În egală măsură, ICC Paris a schimbat în 2012 regulile de arbitraj. Cum vedeți aceste schimbări?

Crenguța Leaua: Arbitrajul instituționalizat din România a suferit poate prea multe schimbări într-un interval scurt de timp. Cred că în prezent situația tinde să se stabilizeze în ceea ce privește liniile generale, preponderent pe ideea autonomiei părților, ceea ce este benefic.

Schimbarea regulilor nu este însă, în sine, de evitat, ci dimpotrivă. Astfel cum ați remarcat, ICC Paris și-a modificat regulile de arbitraj în 2012, și multe alte instituții arbitrale importante au adoptat reguli noi în ultimii ani. E o tendință firească, pentru că instituțiile încearcă să se adapteze la nevoile utilizatorilor și să răspundă feed-back-ului pe care îl primesc de la aceștia. În privința ICC Paris, modificarea regulilor din 2012 a venit în urma unui proces de analiză foarte amplu și a unei redactări care a implicat peste 200 de juriști din întreaga lume, fiind discutat fiecare articol al noilor reguli în cadrul Comisiei de Arbitraj ICC timp de mai bine de 2 ani. În fine, noile reguli ICC Paris au fost publicate și lansate spre popularizare cu câteva luni înainte de a intra în vigoare, pentru a lăsa părților un timp de adaptare cu noul conținut al acestora.

Alina Matei: Cum vedeți chestiunea listei arbitrilor? Lista arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR cuprinde reputați profesori, excepționali avocați, foști judecători ai instanței supreme, notari. Prezența acestor specialiști ar putea atrage o dezvoltare mai mare a instituției arbitrajului în România? Care este situația la ICC Paris?

Crenguța Leaua: Listele de arbitri sunt un aspect discutat și abordat diferit de fiecare instituție arbitrală în parte. E o chestiune delicată, care trebuie să țină în echilibru de multe aspecte – expectativa părților de a fi libere în privința alegerii arbitrilor, sprijinul pe care părțile îl solicită în sensul de a primi recomandări ale unor persoane cu calitățile profesionale necesare pentru a fi arbitri și nevoia instituției de a găsi mecanisme prin care să își păstreze reputația și calitatea serviciilor sale în condițiile în care activitatea este desfășurată de arbitri independenți… Sunt multe modele – liste închise (scurte sau foarte ample), liste deschise (cu titlu de recomandare), instituții fără liste, dar care se implică în procesul de numire prin confirmarea arbitrilor, numiri din oficiu, numiri făcute de părți, numiri făcute de arbitri părților… Sistemele diferă și între numirea arbitrilor și cea a supraarbitrilor.

În ceea ce privește ICC Paris, nu există liste de arbitri. Părțile pot propune orice persoană consideră că ar fi potrivită ca arbitru într-un litigiu determinat. Instituția arbitrală, însă, prin intermediul Curții ICC, se implică în confirmarea acestora, putând să confirme sau nu propunerea. În egală măsură, Secretariatul ICC are atribuții în privința numirii din oficiu.

Alina Matei: Sunteți cunoscătoare a culturii arbitrajului din diferite țări din zonă (precum Polonia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Austria, ș.a.). Cum sunt arbitrii români în acest peisaj regional?

Crenguța Leaua: Întreaga regiune suferă de o vizibilitate ceva mai mică a specialiștilor în arbitraj decât poate ar merita aceștia. Avem câteva nume de arbitri români recunoscute și respectate la nivel internațional. Fiecare din cititorii acestui material îi cunoaște, sunt profesorii și mentorii generației mele. Sunt însă insuficiente aceste nume, aș îndrăzni să spun, prin raport la potențialul de experiență pe care îl avem în rândul nostru. Îi aștept pe colegii mei de generație și pe cei mai tineri ca să facă pasul din direcția avocaturii și spre postura de arbitru, măcar din când în când. Sunt juriști excepționali și oameni cu echilibru și raționament juridic impecabil care am convingerea că ar putea fi excelenți arbitri – și nu mă gândesc la ei acum din cauza PR-ului firmelor în care sunt avocați, ci pur și simplu pentru că i-am văzut pledând fie când eram adversari ca avocați, fie când eram arbitru, iar ei avocați. Frumusețea arbitrajului este că nu îți cere o exclusivitate – poți fi într-un dosar arbitru, în alt dosar avocat, în alt dosar expert… Trebuie doar să eviți conflictele de interese și aici într-adevăr firmele mari sunt dezavantajate.

Alina Matei: Pe mâna cărui arbitru v-ați lăsa sau pe cine ați recomanda unui client?

Crenguța Leaua: La masterul de arbitraj internațional în cadrul cursului de Drept Comparat al Arbitrajului Internațional, am alocat un seminar întreg modului de alegere al arbitrilor. Cuvântul-cheie pe care îl aștept de la orice student ca prim răspuns la întrebarea dumneavoastră este „Depinde!”. Depinde de multe aspecte, între care: problema juridică în dispută, tipul situației de fapt care stă la baza litigiului, naționalitatea părților și a avocaților lor, cultura juridică, experiența și personalitatea celorlalți arbitri… e un mix foarte complex de criterii, care face ca această alegere să fie unică pentru fiecare caz în parte.

Alina Matei: Cum este văzut în străinătate Masterul de Arbitraj Internațional de la Facultatea de Drept a Universității din București? Dar profesorii?

Crenguța Leaua: Programul de master de la București a avut un impact foarte mare pentru vizibilitatea învățământului juridic românesc în mediul practicienilor în arbitraj internațional. Lansarea programului a fost marcată printr-un amplu articol în Global Arbitration Review. Sunt foarte mulți avocați importanți din firme internaționale care au transmis felicitări cu privire atât la însăși existența programului, dar mai ales cu privire la calitatea absolvenților pe care i-au întâlnit ulterior.

Pe termen lung, acest program oferă o șansă extraordinară dezvoltării în continuare a arbitrajului în România. Generațiile de tineri juriști absolvenți nu vor mai avea un handicap de cultură în domeniul arbitrajului prin comparație cu colegii lor din străinătate sau cu cei care și-au permis din punct de vedere financiar să ajungă la un master din străinătate (sunt foarte puține aceste programe, la nivel mondial, și cu taxe de studii mari).

Limba engleză a permis, pe de o parte, formarea limbajului juridic necesar în actualul mediu al arbitrajului internațional, dominat de limba engleză, iar pe de altă parte, participarea în program și a unor studenți străini. Interacțiunea internațională este esențială pentru cei care lucrează în arbitraj pentru ca să poată să își dezvolte abilitățile de comunicare inter-culturală.

În ce privește profesorii, programul are preponderent profesori români, valorificând potențialul național pe care îl avem, dar în fiecare an au fost invitați și mulți profesori străini (prof. Julian D.M. Lew – U.K., prof. Luigi Fumagalli – Italia, assoc. prof. Veijo Heiskanen – Elveția, assoc. prof. Mădălina Diaconu – Elveția etc.), precum și practicieni din mai multe țări (Franța, Elveția, Germania, Statele Unite).

De fapt, aceste schimburi profesionale sunt o practică firească în cadrul programelor de studii dedicate arbitrajului, în care, în general, profesorii încearcă să aducă un plus de valoare și diversitate de perspective prin invitarea unor profesori din alte țări. De pildă, și eu am fost invitată să susțin în această toamnă o prelegere în cadrul cursului de Drept Comparat al Arbitrajului Internațional din cadrul Science Po, la Paris.

Alina Matei: Trecând acum la zona avocaturii, cum este echipa de arbitraj a LEAUA & ASOCIATII?

Crenguța Leaua: Eficientă! Se lucrează cu adevărat în echipă și toți partenerii au fost sau sunt implicați în dosare de arbitraj internațional – Andreea Simulescu (ICC), Gina Gheorghe (ICC), dr. Ștefan Deaconu (ICSID), Marius Grigorescu (ICSID), Mihaela Maravela (WIPO, ICSID, ICC), drd. Aurora Damcali (ICSID și ICC), dr. Gheorghe Matei (ICSID), fiecare prin raport la expertiza lor în drept material. Sunt remarcabili și colegii senior associate cu specializare în arbitraj – Corina Tănase și Andra Filatov (ambele absolvente ale programului de master de arbitraj internațional din București), Sofia Cozac (absolventă a programului postuniversitar de arbitraj internațional de la Queen Mary University, Londra), Carmen Saricu…

Mulți dintre colegi au și experiență de arbitri sau neutrals în proceduri de arbitraj sau de ADR – dr. Ștefan Deaconu, Mihaela Maravela, Marius Grigorescu, Andreea Simulescu… Acest aspect contează, pentru că înțelegerea diverselor perspective (avocat, arbitru, expert) construiește în cele din urmă o abordare de mai mare valoare în oricare din roluri.

Alina Matei: Văd că aveți tendința de a menționa titlul științific. Cât de importantă este implicarea științifică avocaților din firmă?

Crenguța Leaua: Foarte importantă. Alături de colegul nostru prof. univ. dr. hab. Ștefan Deaconu și de colegii cu activități didactice în cadrul Facultății de Drept ca lectori invitați în domeniul fiscalității (dr. Gheorghe Matei și dr. Mirela Buliga), sunt mulți avocați din cadrul firmei care au urmat studii universitare aprofundate, masterat sau doctorat, și care au activități publicistice sau care fac parte din colective de cercetare internaționale. Noi am considerat mereu că nu poți fi la înălțime în viața de avocat decât dacă stăpânești la un nivel de profunzime științifică domeniul de drept. Copacii înalți au rădăcini adânci.

Alina Matei: La un nivel mai personal, ce este important pentru dumneavoastră în viață? Ce prețuiți?

Crenguța Leaua: La nivel personal? Relațiile dintre oameni. Cele adevărate, de dincolo de conveniențe…

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.

Crenguța Leaua: Le-aș aminti ca, în tot noianul de legi în continuă schimbare, să nu uite să mai privească din când în când și dincolo de drept, spre ceea ce înseamnă dreptate. Să se desprindă măcar uneori de litere și să privească mai atent spre spiritul legii.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Crenguța Leaua: M-a bucurat să ne revedem.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week