Surprizele Noului Cod Fiscal (şi pentru avocaţi)
21 septembrie 2015 | Daniel UDRESCU
Înainte de toate, o renumerotare a articolelor din Noul Cod Fiscal („NCF”) este greoaie şi pentru profesionişti, fără o corespondenţă. Poate că legea nu o prevede, dar sper că piaţa liberă o va face urgent pentru claritate şi comparaţie.
NCF clarifică unele aspecte, deja discutate, dar continuă cu jumătăţile de măsură care arată infantilitate, insecuritatea unei clase politice (încă de tranziţie), dorinţa de despotism şi control totalitarian, chiar dacă însuşi Preşedintele României a semnalat-o. Legiferează o nelegalitate şi o lipsă de logică cu introducerea art. 4 alin. (3) din Codul fiscal, care este cea mai neplacută surpriză: „În situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2).”
În continuare îmi menţin convingerea că practica guvernării prin ordonaţe (acum şi simplele ordonaţe au putere de lege) este una neconstituţională, aşa cum am afirmat de nenumărate ori. Taxele şi impozitele sunt componente ale Bugetului Public Naţional. Modificările de taxe şi impozite reprezintă modificări ale componentelor, deci orice rectificare, de taxe şi impozite, a unei ordonanţe care nu are Lege de rectificare (deci nu este aprobată de Parlament) are corespondent la art. 2 pct. 32 al Legii nr. 500/2002, adică rectificarea bugetară se face prin lege de rectificare – lege care modifică în cursul exerciţiului bugetar legea bugetară anuală. PUNCT. Orice altă interpretare este nelegală.
Nu mai puţin de un articol înainte, NCF descrie la art. 3 lit. e): „predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii.”
Între cele două articole există o contradicţie majoră pe care probabil Avocatul Poporului/Curtea Constituţională o vor rezolva cândva, poate când partidele politice se vor maturiza sau când cunoştintele fiscale vor atinge un nivel de cunoaştere corespunzător. Nu poţi să spui, pe de o parte, că faci modificări de taxe şi impozite cu notificări în 15 zile, după ce, înainte, defineşti şi spui că respecţi principiul predictibilităţii impunerii.
A doua decepţie o reprezintă tratamentul persoanelor fizice autorizate, care primesc cea mai grea lovitură, pentru că li s-au adăugat contribuţiile la pensie. Deja am colegi care au închis peste 80% din PFA-uri, forme de organizare care migrează spre alte forme, mai ales microîntreprinderi (Paranteză: am surprize şi acolo: art. 51 alin. (2) trebuie citit cu atenţie pentru că o cotă de 1% se aplică cu 4 condiţii specifice: să aibă minim un angajat, să aibă o durată mai mare de 48 luni, asociaţii să nu deţină alte titluri de participare şi cota este limitată la primele 24 luni. Bineînţeles că are o prevedere stupidă – dacă cineva cumpără acţiuni la bursă (care este un titlu de participare) sau are un cupon moştenit de la FPP-uri, fără valoare sau uitat printr-un sertar, adio microîntreprindere cu 1%).
Observăm introducerea obligatorie a contribuţiei individuale la pensii în procent de 10,5% din venitul net realizat de o persoană (avem 16% impozit, 5,5% CASS şi 10,5% CAS, deci 32% fiscalizare netă). Această contribuţie este plafonată superior la un plafon anual de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni (1.631 lei x 12 x 5 = 97.860 lei, aproximativ 22.090 euro pe an).
Această contribuţie se plăteşte chiar dacă persoana fizică autorizată este salariată la un angajator.
Dacă PFA doreşte să beneficieze de pensie întreagă, opţional achită şi contribuţia de 15,8%, contribuţia angajatorului. Să nu uitaţi şi de pensiile suplimentare. Vreţi pensii mari, contribuţiile sunt mai mari.
Pentru activităţile profesiilor liberale, baza de calcul a contribuţiei la pensii este decisă de persoana fizică şi aceasta nu poate să fie mai mică decât 35% (de obicei, se alege salariul mediu pe economie), şi nici mai mare de 5 ori salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, atenţie ce declarăm ca venituri estimate în 2016!!!
În ceea ce-i priveşte pe avocaţi, care au un sistem de pensii prin lege specială, atrag atenţia avocaţilor asupra art. 141 lit. b) şi art. 150:
„Art. 141. – Se exceptează de la plata contribuţiilor de asigurări sociale următoarele venituri:
b) veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, precum şi de către persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, potrivit legii.”
„Art. 150. – Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precumşi persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b).”
Excepţii specifice privind veniturile avocaţilor trebuie analizate şi cu privire la actele normative specifice:
– Legea nr. 51/1995 (republicată);
– OUG nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001;
– Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi Anexa la Statut;
– Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor.
O a treia mare surpriză neplăcută este extinderea de la Contribuţia la Asigurări Sociale de Sănătate – art. 176 NCF. Am fost minţiţi (din nou). Nu s-au redus taxele/impozitele, ci, cu excepţia TVA, ele au crescut substanţial.
Persoanele fizice, fericite că li se vor diminua impozitul pe dividend la 5%, din 2017, au marea surpriză să constate că, de fapt, pentru aceste dividende au de platit contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate în cuantum de 5,5% sănătate plus 5% impozit pe dividende, adică în loc de 16% este numai 10,5%, indiferent dacă au alte venituri pentru care plătesc CASS. La fel, toţi cei care au venituri din investiţii, dobânzi sau alte surse.
Este totuşi bine pentru cei care câştigă mult, pentru că, după plafon, atât CAS, cât şi CASS nu se mai plătesc. Deci, fericire perfectă nu există. Atrag atenţia la un aspect bun. Piaţa românească se schimbă şi capitalul a început să se acumuleze la nivelul unei clase de mijloc, care îşi permite să plece în excursii anuale în Grecia, are venituri din diverse surse peste media celor 5 salarii medii, adică câştigă peste 22.090 euro pe an. Pentru aceştia, cele 4 articole din noul Cod fiscal, de mai jos, trebuie citite cu atenţie, apoi aplicate de AVOCAŢI şi cu trimitere la legea specială, pe care o pot modifica pentru plafon:
„Art. 123. – (1) Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecăruia dintre următoarele:
a) venitul net anual impozabil;
b) câştigul net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119.”
„Art. 148. – (1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual în sistem real, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabilesc plăţile anticipate.
(2) În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea şi nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabilesc plăţile anticipate, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.
(3) Pentru persoanele fizice prevăzute la alin. (1), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se recalculează în anul următor celui de realizare a venitului, în baza declaraţiei privind venitul realizat, şi se stabileşte ca diferenţă între venitul brut realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, exclusiv cheltuielile şi care determină venitul net anual reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportată la numărul de luni în care a fost în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit (…). Baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuţiei, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.”
„Art. 152. – (1) Definitivarea contribuţiei de asigurări sociale în cazul veniturilor determinate în sistem real se efectuează în baza declaraţiei privind venitul realizat prevăzute la art. 123.
(2) Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale se determină de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza declaraţiei menţionate la alin. (1), prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale de contribuţie, conform opţiunii exprimate, prevăzute la art. 138, asupra bazei de calcul prevăzute la art. 148 alin. (3), cu încadrarea acesteia în plafonul minim şi maxim.
(3) Diferenţele de venit, precum şi contribuţia de asigurări sociale aferentă, stabilite în plus prin decizia de impunere prevăzută la alin. (2), se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea.
(4) Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 148 alin. (8), al căror venit realizat în anul fiscal pentru care se efectuează definitivarea contribuţiei de asigurări sociale se încadrează în plafonul minim prevăzut la art. 148 alin. (3).
(5) Pentru persoanele prevăzute la alin. (4), sumele reprezentând baza de calcul şi contribuţia de asigurări sociale aferentă, stabilite prin decizia de impunere prevăzută la alin. (2), se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea.
(6) Plata contribuţiei de asigurări sociale stabilite prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.
(7) Repartizarea diferenţelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite potrivit alin. (3), precum şi a contribuţiei de asigurări sociale stabilite potrivit alin. (5), care se efectuează în vederea calculării prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, conduce la reîntregirea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi nu determină stabilirea de obligaţii fiscale accesorii pentru plăţile anticipate.”
„Art. 179. (1) Organul fiscal competent are obligaţia stabilirii contribuţiei anuale de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează, într-un an fiscal, venituri din următoarele categorii (n.a. nu are obligaţia pentru salarii şi pensii):
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură;
c) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7)-(9);
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
e) venituri din investiţii;
f) venituri din alte surse.
(2) Contribuţia anuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se stabileşte, de organul fiscal competent, în anul următor celui de realizare a veniturilor, prin decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., pe baza informaţiilor din declaraţiile fiscale privind veniturile realizate, precum şi pe baza informaţiilor din evidenţa fiscală, după caz (n.a. trebuie incluse şi veniturile din salarii şi pensii).
(3) Contribuţia anuală se calculează prin aplicarea cotei individuale asupra bazei anuale de calcul, determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, aferente veniturilor prevăzute la alin. (1). Baza anuală de calcul nu poate fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe ţară şi nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulţită cu 12 luni. În cazul persoanelor fizice care realizează atât venituri dintre cele prevăzute la alin. (1), cât şi venituri din salarii sau asimilate salariilor, baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate utilizată la încadrarea în plafonul minim prevăzut se determină ca sumă a tuturor bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate. (n.a. – acelaşi lucru este valabil şi pentru CAS)
(6) În cazul în care baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim prevăzut la alin. (3), organul fiscal stabileşte, prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2), contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuţiei anuale aferentă plafonului anual maxim. (…)
(10) Prevederile prezentului articol se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017.”
Voi comenta acest articol un pic altfel. ANAF este obligată să emită decizie dacă există veniturile de la art. 152 şi 179 alin. (1), luând în calcul art. 123, dar dacă am venituri din salarii, şi am şi venituri din cele de la art. 179 alin. (1), se aplică art. 179 alin. (3) – ANAF trebuie să-mi calculeze prin declaraţie şi să mă impună, luând în calcul toate veniturile pentru care LEGEA calculează CAS şi CASS, inclusiv pe cele din salarii şi pensii, deci plafonul maxim este cel de 22.090 euro, după care plătesc doar impozit pe venit.
Sa nu uit art. 122, unul din articolele pe care avocaţii le caută la început de an:
„Art. 122. – (1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente (adică AVOCAŢII), venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.”
