Un altfel de dialog interprofesional judiciar în anul 2015
21 septembrie 2015 | Rodica Aida POPA
Mai mult ca oricând, începutul acestei toamne a anului judiciar 2015 este marcat de multe momente semnificative pentru profesiile juridice.
Dezbaterile juridice de pe platformele profesionale se îmbină cu interviurile luate unor reputați specialiști ai dreptului, practicieni sau profesori, întâlnirile unor specialiști ai dreptului cu invitații lor dezvoltă colocvial aspecte de interpretare a unor prevederi legale, relevând jurisprudența, dar și alte soluții doctrinare, conferințele profesionale difuzate on-line evidențiază discuții punctuale interactive asupra noilor instituții ale celor patru coduri, întâlnirile profesionale de la nivelul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel, ale președinților de secții de la toate instanțele cu reprezentanți de la Consiliul Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecători de la instanța supremă permit extinderea unor discuții consistente asupra aspectelor controversate, toate reflectând efervescența nevoii de a consolida schimbarea profundă și reală a unor paradigme de gândire.
Totodată, apar și primele rapoarte asupra modului în care cele patru coduri puse în aplicare au generat consecințe pentru destinatarii lor, concluziile fiind diverse.
În această etapă a existenței sistemului judiciar în care firescul formelor de exprimare relevă nevoia de comunicare, prin varietatea modalităților, data de 23 septembrie 2015 marchează un moment nou în viața juridică românească.
Dialogul interprofesional deja deschis între judecători și avocați, concretizat în cele opt conferințe regionale, desfășurat în anul 2014 până în martie 2015, a creat începutul unei schimbări profunde de mentalitate în sistemul judiciar.
Consultarea tabloului avocaților din sălile de ședințe, existența unor protocoale între instanțe și barourile locale, participarea unor decani la întâlnirile de practică judiciară neunitară, ca urmare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sunt numai câteva aspecte de deschidere spre abordarea unei alte modalități de a lucra împreună pentru creșterea calității actului de justiție.
Încurajați de rezultatele reale ale proiectului derulat, am propus extinderea acestuia, prin invitarea în dialogul interprofesional și al procurorilor, care suntem convinși că, prin implicarea în noul ciclu de conferințe, vor aduce o consistentă contribuție profesională, dar mai ales deontologică.
Această perspectivă ne face să fim optimiști că noutatea discuțiilor, dar mai ales punerea în aplicare a unor bune practici din perspectiva judecătorilor, procurorilor și avocaților, va da consistență activității judiciare din perspectiva noii mentalități pe care schimbarea o impune.
Flexibilizarea procedurilor judiciare, în raport cu noile realități, din perspectiva instituțiilor codurilor este imperios necesară, așa încât simplificarea se impune ca urmare a înlăturării barierelor de comunicare interinstituțională.
Desigur, specificul funcțiilor prin complementaritatea lor menține atribuțiile profesionale în cadrul lor legal, însă modalitățile de a pune în aplicare unele provederi procedurale sunt diverse, iar dialogul interinstituțional va face posibilă deschiderea către aplicarea lor rapidă prin măsuri mai concrete.
Dezbaterea noului proiect interprofesional prin punerea lui în discuția participanților, respectiv judecători, procurori și avocați la conferința internațională din data menționată constituie și o nouă modalitate de dialog prin intervențiile ce vor fi făcute în scopul de a cunoaște și alte păreri despre nevoile de comunicare a măsurilor concrete necesare.
Totodată, acest dialog interprofesional se va îmbogăți și prin experiența ce va fi prezentată de doamna judecător Nina Betteto, vicepreședintele Curții Supreme din Slovenia, membru al Biroului Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, care va supune atenției și discuțiilor aspecte ale sistemului judiciar sloven și de cooperare internațională.
Un alt moment semnificativ și de noutate pentru sistemul judiciar român îl constituie Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români, document unic prin conținut și a cărui semnificație consolidează la nivel superior dinamica dialogului interprofesional.
Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români este primul document național al sistemului judiciar de o asemenea natură, care își propune într-un mod unitar, transparent și eficient reafirmarea principiilor generale ale profesiilor, din perspectiva dialogului interprofesional, în scopul consolidării Justiției, ca una din autoritățile statului de drept.
Acest nou document se înscrie din perspectiva structurii în concepția europeană a unor documente de același gen, însă componentele și conținutul domeniilor de structurare, precum și al reglementării, respectiv interrelaționarea între judecători, procurori și avocați bazată pe dialogul între profesii, constituie noutatea și originalitatea prin adecvarea la specificul României.
Cartea interprofesională este structurată pe cinci domenii și anume: Statul de drept și Justiția, Specificul funcțiilor, Etica și Deontologia judecătorilor, procurorilor și avocaților români, Formarea judecătorilor, procurorilor și avocaților români, Dialogul interprofesional continuu între judecătorii, procurorii și avocații români și cooperarea internațională.
Normele ce dau conținut domeniilor reafirmă principiile profesiilor și evidențiază, într-o manieră coerentă, cooperarea la nivel interprofesional, în complementaritatea specificului funcțiilor fiecăreia, cu evidențierea unor noi dimensiuni, care consolidează sistemul judiciar.
Necesitatea unui asemenea document conferă o dinamică a acțiunilor tuturor instituțiilor sistemului judiciar, stimulând exercitarea atribuțiilor specifice, dar și inițierea unor acțiuni comune interprofesionale pentru aprofundarea formării, întăririi eticii și deontologiei, cooperării internaționale interprofesionale și deschiderea către societate, pentru a întări rolul Justiției, în societatea democratică românească.
Judecător dr. Rodica Aida Popa
Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
