Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Radu A. Păun, Paul Prisecaru: Indicele Agregat de Presiune Concurențială – o versiune nouă și îmbunătățită


23 septembrie 2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN

UNBR Caut avocat
JURIDICE gratuit pentru studenti

Secţiuni: Concurență, Revista revistelor juridice

Radu A. Păun, inspector de concurență, Direcția Cercetare-Sinteze, în cadrul Consiliului Concurenței, și Paul Prisecaru, Director-adjunct, Direcția Cercetare-Sinteze, în cadrul Consiliului Concurenței, au publicat, în Revista Română de Concurență nr. 1-2/2014, articolul intitulat „Indicele Agregat de Presiune Concurențială – o versiune nouă și îmbunătățită”.

Piețele economice se dezvoltă pe zi ce trece și, ca urmare specifică, asistăm la o evoluție exponențială și în domeniul relațiilor concurențiale. Principalii actori trebuie să își adapteze activitatea, în funcție de cerințele pieței și, în unele situații nefericite, chiar comportamentul anticoncurențial, în așa fel încât să nu mai poată fi lesne descoperit prin noile mijloace de care dispun autoritățile de concurență. Tocmai de aceea, autorii și-au propus prezentarea unei variante noi și îmbunătățite a metodei propuse în cadrul studiului efectuat în anul 2013: „Un instrument economic de evaluare a caracterului (pro)concurențial al industriilor: Indicele Agregat de Presiune Concurențială”.

Articolul de față nu mai reia conceptele deja explicate și detaliate în cadrul analizei precedente. Astfel, acesta reia, pe scurt, o parte dintre considerațiile avansate în urmă cu un an, în vederea scoaterii în evidență a eventualelor modificări survenite, precum și a aspectelor care rămân, în continuare, valabile. Indicele agregat de presiune concurențială (prescurtat, IAPC) continuă să aibă rol în măsurarea gradului de înclinare spre concurență a celor mai importante industrii din economia națională, bazându-și rezultatele pe utilizarea unei „baterii de 20 de indicatori primari”. Interpretarea rezultatelor obținute se realizează tot prin intermediul unei scale în șapte puncte. Cu cât valoarea obținută se apropie mai mult de 0, cu atât mai mult se poate aprecia o îndepărtare a relațiilor concurențiale, manifestate în industria respectivă, față de modelul ideal al concurenței perfecte.

Cu toate acestea, așa cum am specificat deja, există unele amendamente aduse de autorii articolului, în primul rând, referitoare la importanța celor douăzeci de indicatori. În acest sens, s-a renunțat la calculul IAPC (o categorie), precum și la IAPC (două categorii), întrucât s-a considerat că filtrul aplicat nu era unul suficient de rafinat. Astfel, categoria A continuă să își păstreze semnificația, însă se formează o nouă categorie, A+, care include un singur factor – barierele la intrarea pe piață. A fost păstrată categoria B, din care au fost extrași o serie de factori, a căror importanță a fost apreciată ca fiind una circumstanțială. Aceștia din urmă au fost trecuți în categoria C, categorie de importanță minoră, în comparație cu celelalte. Având în vedere reorganizarea acestor categorii, a fost nevoie de o reevaluare în ceea ce privește numărul de puncte alocate fiecăreia dintre treptele scalei. Valoarea astfel atribuită variază cu 50% de la o categorie la alta, în ordinea crescătoare a importanței factorilor conținuți. Metoda cuartilelor își păstrează aplicabilitatea practică, existând, în continuare, cele trei intervale de variație (peste 46%, între 36% și 46% și, nu în ultimul rând, cel cu valori sub 36%).

În plus, o altă modificare pusă în practică a constat în eliminarea unor factori, care făceau mai complicată compararea rezultatelor aferente industriilor de producție cu cele ale industriilor de servicii. Factorul ce ținea cont de rata de penetrare a importurilor a fost eliminat, fiind înlocuit de rata de creștere a pieței, care facilitează formarea de acorduri nepermise între întreprinderi. Chiar și așa, diferențele dintre valorile înregistrate de la un an la altul, de IAPC, nu sunt consistente, întrucât factorii luați în calcul sunt factori ce țin de structura, de modul de organizare a fiecărui sector de activitate în parte.

În concluzie, autorii articolului exprimă opinia Consiliului Concurenței, care, deși consideră prezentul stadiu al formulei de calcul al indicelui agregat de presiune concurențială drept o variantă ameliorată față de cea anterioară, totuși, sunt de părere că acesta trebuie îmbunătățit în mod constant, pentru obținerea de rezultate cât mai fidele realității.

Alexandra-Adriana Dobrișan

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi                                                                                                                          Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică