Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

Fundația Friedrich Ebert România a lansat studiul: Exploatarea ca model de afaceri. Lucrătorii europeni, privați de drepturile lor în Germania
25.09.2015 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Fundația Friedrich Ebert România a dat publicității joi, 24 septembrie 2015, un comunicat cu privire la lansarea studiului ”Exploatarea ca model de afaceri. Lucrătorii europeni, privați de drepturile lor în Germania”.

De curând, pe piața germană a muncii a mai apărut o zonă obscură, de o factură cu totul nouă, susține studiul de față. Munca informală modernă se bazează pe exploatarea sistematică a lucrătorilor din Europa Centrală și de Est și se sprijină pe subcontractare, pe contracte cu agenți de muncă temporară și pe lucrători detașați, fiind organizată transfrontalier de către firme cu profit substanțial.

Prezentul studiu aruncă un con de lumină asupra acestor nișe clandestine ale pieței muncii din Germania. El prezintă practici ale dumpingului social și salarial, cu care lucrătorii mobili din țările Europei Centrale și de Est se confruntă în Germania în mod curent, atunci când sunt detașați din propria țară, când sunt plasați de agenții de muncă temporară, când prestează activități independente fictive sau lucrează sub contracte de antrepriză. Exemplele prezentate arată cum, în numeroase domenii economice, alături de universul bine protejat social, legal și salarial al celor cu un loc de muncă fix și stabil, poate coexista o lume paralelă a exploatării.

Principalele concluzii ale studiului sunt:
a) Pe piața muncii din Germania s-au format nișe zone obscure, în care drepturile sociale fundamentale nu se mai aplică lucrătorilor mobili proveniți din statele estice ale UE. În această lume a umbrelor, angajatorii dictează arbitrar programul săptămânal de lucru, eludează inventiv salariile minime, modifică după bunul plac contracte deja încheiate, taie sistematic salarii, nu plătesc concediile medicale sau de odihnă și nu respectă criteriile de protecție împotriva concedierii.

b) Exploatarea lucrătorilor mobili din străinătate are loc în tot mai multe sectoare ale economiei, luând forme de ocupare în principiu legale, dar gândite ca forme tranzitorii – contracte de antrepriză, muncă temporară prin agenți transfrontalieri și anumite forme de detașare. Des întâlnită este și activitatea independentă fictivă, însă foarte dificil de probat de lucrătorul aflat sub contract de antrepriză.

c) Autoritățile de control sunt suprasolicitate și nu dispun de suficient personal și alte resurse. În plus, ele verifică mai curând plata corectă a impozitelor și contribuțiilor sociale și mai puțin existența unor condiții de muncă umane și legale. Există riscul unui cerc vicios al dumpingului salarial și social, pentru că cei care nu respectă regulile și nu trebuie să se teamă de o reacție adversă sau de controale își pot oferi serviciile la prețuri fără concurență.

d) Se impun urgent o suplimentare a personalului din autoritățile de control și o îmbunătățire a coordonării acestor instituții. Există argumente în favoarea înființării de procuraturi specializate și a unei inversări a sarcinii probei în cazuri de activitate independentă fictivă. La fel de important ar fi să se acorde sindicatelor dreptul de a acționa în instanță în numele unor grupuri de lucrători, pentru ca în situația în care lucrătorii nu se pot apăra, sindicatele să acționeze pe cale juridică. În plus, noi reglementări privind avertizorii de integritate (whistleblowers) trebuie să permită lucrătorilor să semnaleze anonim abuzurile din propriile companii, fără să-și riște existența.

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.