Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Denuntarea unilaterala de catre angajator a acordului de neconcurenta
01.05.2009 | JURIDICE.ro, Ruxandra Nitoiu

JURIDICE - In Law We Trust

1. Acordul de neconcurenta incheiat intre angajator si salariat este un act juridic sinalagmatic, dand nastere unor obligatii reciproce si interdependente. Astfel, salariatul are obligatia de a nu-l concura pe angajator, in conditiile negociate, iar angajatorul are obligatia de a-l indemniza pe salariat pentru restrangerea suferita.

2. Problema interpretarii dispozitiilor art. 21-24 din Codul muncii [1] sub aspectul posibilitatii sau imposibilitatii angajatorului de a denunta unilateral acordul de neconcurenta are un interes practic deosebit, cu privire la costurile renuntarii la un salariat ale carui eventuale activitati de concurenta sunt considerate de angajator ca fiind acceptabile.

3. S-a sustinut [2] ca clauza de neconcurenta nu poate fi denuntata unilateral de nici una dintre partile contractului individual de munca, indiferent careia dintre ele ii apartinuse initiativa includerii ei in contract, avand in vedere ca, in baza principiului irevocabilitatii, nici una dintre partile contractului nu ii poate pune capat fara acordul celeilalte, decat in cazurile anume prevazute de lege. Aceasta este opinia majoritara, imbratisata de jurisprudenta.

4. Dupa parerea noastra, dincolo de clauzele generale, acordul contine o clauza subinteleasa esentiala. Este vorba despre posibilitatea angajatorului sau, dupa caz, a fostului angajator, de a denunta unilateral oricand acest acord. Aceasta posibilitate nu este expres prevazuta de Codul muncii, insa ea se deduce din logica institutiei, astfel cum este reglementata.

Argumente:
a) Interesul incheierii unui astfel de acord apartine angajatorului. Obiectul lui este renuntarea salariatului la o parte din prerogativele dreptului la munca (pe o durata determinata) in schimbul platii unei indemnizatii. Asadar, salariatul consimte sa-si restranga drepturile fiind despagubit de angajator. Salariatul nu are interesul sa nu munceasca, el face un compromis. Indemnizatia este o despagubire pentru ca el a consimtit sa-si restranga drepturile in beneficiul angajatorului; acordul nu este o „afacere” pentru salariat; salariatul nu a valorificat o sansa sau o oportunitate de a castiga bani.
b) Indemnizatia platita salariatului nu este de natura salariala, ci este o despagubire. E logic, adica se subintelege ca despagubirea se va acorda daca angajatorul va activa clauza de neconcurenta, adica daca el va aprecia, la data incetarii contractului individual de munca, ca ar putea fi prejudiciat de angajarea fostului salariat la un concurent. Tot in logica acestui rationament, rezulta ca angajatorul ar putea aprecia chiar pe parcursul derularii clauzei de neconcurenta, deci dupa incetarea contractului de munca, ca nu mai este cazul mentinerii pentru viitor a clauzei respective, cu consecinta incetarii obligatiei fostului salariat de a-l concura si, corelativ, cu sistarea platii indemnizatiei lunare. De exemplu, daca angajatorul isi restrange activitatea sau isi schimba profilul activitatii, apare ca inutila mentinerea clauzei. Ar fi totalmente imoral ca salariatul sa continue sa incaseze indemnizatiile lunare, stand acasa, desi a disparut orice interes al angajatorului pentru mentinerea clauzei. Nu se vede de ce ar fi mai oneroasa mentinerea clauzei de neconcurenta decat mentinerea a insusi contractul individual de munca. Astfel, angajatorul poate dispune concedierea salariatului in cazul reorganizarii (de ex. isi schimba obiectul de activitate si, in consecinta, nu mai are nevoie de salariatii avand o anumita specializare). In acest caz legea permite angajatorului sa dispuna concedierea salariatului. Ar fi absurd sa apreciem ca legea nu ii permite sa denunte si clauza de neconcurenta, daca ea nu ii mai este de folos.
c) Ratiunea instituirii textului a fost protectia angajatorului. Interpretarea contrara l-ar transforma intr-un text in beneficiul salariatului. Desigur, interesele salariatului nu au fost nesocotite in interpretarea pe care o sustinem, el putand sa nu fie de acord cu astfel de clauza, sau, daca este de acord, beneficiind de despagubire.
d) Legea prevede ca plata indemnizatiei este lunara, ceea ce sugereaza imprejurarea ca indemnizatia se plateste daca subzista interesul angajatorul pentru mentinerea clauzei de neconcurenta. Adica, indemnizatia trebuie sa satisfaca o nevoie continua a angajatorului pentru a-si gasi justificarea.
e) Ar fi imoral ca salariatul sa urmareasca sa nu munceasca pentru ca a negociat un acord de neconcurenta favorabil.
f) Ar fi demotivant pentru salariat sa aiba dreptul sa invoce mentinerea clauzei de neconcurenta, in conditiile in care angajatorul nu mai are acest interes. Astfel, avand in vedere cuantumul urias al minimului prevazut de lege pentru despagubirea salariatului (50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca), un salariat ar putea sa prefere sa-si dea demisia, nemaifiind motivat sa lucreze.
g) Salariatul cu care s-a semnat un acord de neconcurenta ar putea sa se dovedeasca necorespunzator profesional. In acest caz, ar putea aparea situatia absurda ca angajatorul sa il concendieze pentru necorespundere profesionala, iar acesta sa incaseze ulterior indemnizatia de neconcurenta, desi angajatorul nu mai este interesat in mentinerea clauzei intrucat apare clar ca fostul salariat nici nu va putea, chiar daca ar vrea, sa il concureze pe angajator (angajatorul nu stia, la data semnarii acordului, ca salariatul este incapabil profesional).

5. In concluzie, angajatorul poate denunta acordul privitor la neconcurenta, oricand dupa semnarea acestuia.

6. Consecinte: Daca denuntarea se efectueaza inainte de incetarea contractului individual de munca sau odata cu incetarea acestuia, angajatorul nu datoreaza nimic, iar salariatul nu va fi tinut de obligatia de neconcurenta. Daca denuntarea se efectueaza dupa incetarea contractului, adica dupa ce a inceput executarea obligatiei de neconcurenta, angajatorul va datora doar indemnizatia pentru perioada deja scursa de la data incetarii contractului.


[1] Codul muncii:
Art. 21 – (1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
(3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
Art. 22. – (1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 lit. d), f), g), h) si j), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Art. 23. – (1) Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.
Art. 24. – In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.
[2] Ovidiu Macovei, Continutul contractului individual de munca, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004, p. 262


Ruxandra NIȚOIU
avocat, SĂVESCU NIȚOIU ȘI ASOCIAȚII


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.