Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Radiografie: 18 ani de insolvenţă în fotbal, o singură reorganizare de succes – DINAMO. Insolvenţa – un remediu sau o piedică pentru fotbalul românesc?

30.09.2015 | Adrian Ștefan CLOPOTARI
Newsletter
Instagram
Facebook

Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

Motto: „nu mai sunt vremurile care erau; în 2008 primeam prime de joc şi la meciurile amicale, acum nu ne mai primim nici salariile”, jucător dinamovist, iulie 2015.

1. Premisă

În baza art. 132 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, închide procedura insolvenţei împotriva debitorului SC DINAMO 1948 SA”. Unui neprofesionist, acest citat din dispozitivul sentinţei nr. 7211/23.09.2015 pronunţate săptămâna trecută de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă, poate părea banal. Cu toate acestea, prin optica unui practician al dreptului, această hotărâre reprezintă un real capăt de hotar: DINAMO BUCUREŞTI[1] este primul club de fotbal din România care a intrat în caznele insolvenţei şi a reuşit să şi iasă, legal, reorganizată.

Acest veritabil eveniment, după 18 ani de insolvenţe în fotbalul românesc, ne obligă la întocmirea unei radiografii. De ce o singură reorganizare de succes? De ce cluburile de fotbal au probleme financiare? Care sunt principalele surse de venit ale unui club de fotbal? Recalificarea creanţelor de către ANAF reprezintă o cauză de deschidere a procedurii? De ce creanţele sunt recalificate? De ce reorganizarea DINAMO a reuşit? Este o reuşită sau un eşec? Insolvenţa este o soluţie sau o piedică în vederea redresării unui club de fotbal? Reglementările FRF încurajează reorganizarea?

2. Probleme financiare ale cluburilor de fotbal din România

2.1. 18 ani de insolvenţă în fotbalul românesc: 1998-2015: o singură reorganizare de succes

Utilizând datele furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, constatăm că până la data redactării prezentului articol[2], 65 de echipe de fotbal din România s-au găsit/se găsesc sub incidenţa legislaţiei insolvenţei[3]. Ca măsură de comparaţie, în Liga I evoluează 14 echipe. Perioada raportată este 1998-2015, însă trebuie punctat că anul 1998 a reprezentat un pionerat izolat, următorul an în care un club de fotbal a intrat în insolvenţă fiind 2003.

Creionând o statistică, observăm că din totalul de 65 proceduri, 38 au fost închise, reprezentând falimente[4]. Din acestea, 28 au fost închise în baza art. 131 alin. (1) din Legea nr. 85/2006[5] motivat de lipsa sau insuficienţa bunurilor, iar 7 au fost închise în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006[6]. O singură procedură a fost închisă în baza constatării reuşitei unui plan de reorganizare[7]. Astfel, la data de 23 septembrie 2015, Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a a închis procedura de reorganizare deschisă faţă de SC DINAMO 1948 SA, constatând că toate obligaţiile asumate prin planul de reorganizare au fost îndeplinite.

La data prezentă, există 26 de proceduri active, formate din 11 falimente (din care 8 simplificate), 6 observaţii şi 9 reorganizări.

Sub aspect temporal, până în anul 2008, numărul procedurilor deschise într-un an nu era mai mare de 5. Această constantă a fost întreruptă în anul 2009, când numărul acestora a cumulat cifra 8, în timp ce în anul 2010 numărul procedurilor a crescut la 11. Cifrele coincid cu momentul instalării crizei economice şi în România. În 2011, s-a înregistrat o diminuare (5 proceduri deschise), însă în 2012 cifra a urcat din nou (10), iar în 2013 a scăzut la 8. În primul semestru al anului 2015, au fost deschise 6 proceduri.

2.2. De ce au probleme financiare?

Din păcate, nu aflăm acest răspuns elementar din însăşi analiza rapoartelor de cauze şi împrejurări care au condus la apariţia stării de insolvenţă, întocmite de practicienii în insolvenţă, în temeiul unei obligaţii legale stabilite de Legea insolvenţei în sarcina acestora[8]. În fapt, rapoartele realizate în dosarele celor mai mari cluburi de fotbal nu sunt decât o înşiruire de indicatori financiari în descreştere, preluaţi din balanţe şi bilanţuri, fără o interpretare proprie şi o concluzie la obiect. Cităm astfel din raportul de cauze al FOTBAL CLUB RAPID[9], unde se punctează drept cauze ale insolvenței faptul că: „în intervalul analizat, debitoarea a înregistrat cifra de afaceri, dar a înregistrat şi cheltuieli; gradul ridicat de îndatorare duce societatea în starea de insolvenţă, incapacitatea de a mai achita obligaţiile din totalul de activ deţinut, ducând astfel la scăderea considerabilă atât a solvabilităţii, cât şi a autonomiei şi independenţei financiare; gradul de îndatorare ce se menţine ridicat în intervalul analizat duce la un blocaj financiar din anul 2012, datorat în mare lipsei lichidităţilor pentru achitarea obligaţiilor, creanţele vor deveni incerte în încasarea lor, iar lichidităţile din conturi nu vor fi îndeajuns pentru a putea acoperi cel puţin datoriile pe termen scurt”.

Chiar dacă destinatarii rapoartelor de cauze ar fi experţi contabili, ceea ce nu este cazul, judecătorii şi creditorii nedeţinând o astfel de calificare, este inacceptabil ca răspunsul la întrebarea – de ce debitoarea nu mai are bani pentru plata datoriilor exigibile? – să constea în reluarea premisei interogaţiei.

2.2.1. Principalele surse de venit ale unui club de fotbal

Principala sursă de venit a echipelor de fotbal constă în drepturile de televiziune. Pentru sezonul 2015/2016 din Liga I acestea cumulează 27,5 milioane euro. Concret, o societate comercială[10] cumpără de la Liga Profesionistă de Fotbal dreptul de a filma partidele, după care îl vinde mai apoi televiziunilor care difuzează meciurile oficiale. Banii sunt împărţiţi între echipe în funcţie de clasarea acestora în campionat (spre exemplu. locul I primeşte suma de 3,4 milioane euro, în timpul ce locul 14 primeşte suma de 1,2 milioane euro).

Toate celelalte surse de venit, precum încasările din vânzarea de bilete şi produse publicitare, din transferul jucătorilor de fotbal etc. sunt secundare.

Cu titlu de excepţie, încasări consistente se realizează din participarea la Cupele Europene (Europa League sau Liga Campionilor). FC Steaua Bucureşti a avut venituri de 37 milioane euro în 2013, spre exemplu. Reiterăm că acest caz reprezintă o abatere de la regulă, dat fiind că performanţele sportive ale echipelor de fotbal autohtone nu strălucesc, prin urmare şi evoluţia acestora în competiţiile internaţionale este limitată, dacă nu inexistentă.

Raportat la aceste premise, putem formula o deducţie pe atât de simplă, pe atât de importantă:

A. veniturile unei echipe de fotbal sunt direct proporţionale cu propriile performanţe sportive. Astfel, ajungem la un cerc vicios: dacă performanţele lipsesc, veniturile minime nu vor permite investiţii care să încurajeze performanţa.

Prin urmare, de ce cluburile nu au intrat toate în faliment dată fiind lipsa performanţelor?

Fără excepţie, din analiza eşantionului format din unele din cele mai cunoscute cluburi de fotbal din România care au intrat în insolvenţă (Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Universitatea Cluj, CFR 1907 Cluj, Petrolul Ploieşti, Oţelul Galaţi) observăm că toate au beneficiat de împrumuturi de la acţionari spre desfăşurarea activităţii curente.

Retragerea acestor finanţatori de la conducerea clubului a echivalat cu regresul echipelor şi deschiderea procedurii insolvenţei. Astfel, a doua deducţie pe care o putem emite este că:

B. societăţile de fotbal româneşti nu se auto-finanţează şi sunt dependente de împrumuturi.

Prin urmare, avem de-a face cu societăţi care au supravieţuit pe bază de împrumuturi, care au pierdut aceste finanţări şi care cer protecţia Legii insolvenţei, arătând că-şi doresc reorganizarea. Dar o societate care nu a reuşit să se auto-finanţeze cât timp nu purta stigmatul insolvenţei va reuşi acest fapt odată intrată în procedură? Răspunsul la această întrebare probabil echivalează cu constatarea iniţială conform căreia, din 1998 până la data prezentă, doar un club s-a reorganizat.

Totuşi concluzia nu este bătută în cuie, dar apreciem că subzistă cât timp administratori speciali sunt numiţi tot persoane din fosta conducere a clubului iar administratori judiciari sunt desemnaţi persoane care se mulţumesc să reitereze indicatori financiari într-un raport de cauze şi să bifeze întocmirea unor demersuri la nivel formal.

Lipsa de manageri profesionişti de pe piaţa de profil îşi spune cuvântul.

2.2.2. O cauză specială de intrare în insolvenţă: recalificarea convenţiilor civile încheiate de jucătorii profesionişti

În temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal[11], în urma controalelor efectuate de ANAF, convenţiile civile încheiate de jucătorii profesionişti au fost recalificate ca fiind contracte de muncă. În fapt, majoritatea fotbaliştilor joacă în baza „convenţiilor civile de prestări sportive” reglementate de Regulamentul FRF privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal. Acest act arată că jucătorii au o opţiune în a încheia o convenţie civilă sau un contract de muncă, însă diferenţele între ele nu sunt clar evidenţiate, convenţia civilă având o definiţie ambiguă.

Astfel, art. 12 din Regulamentul FRF defineşte convenţia civilă ca fiind „acordul de voință, consemnat în scris, între un jucător de fotbal şi un club afiliat la FRF/AJF având ca obiect drepturile şi obligaţiile reciproce care decurg din practicarea jocului de fotbal în antrenamente şi competiţii. Convenţia civilă nu produce ca efect dobândirea calităţii de salariat, iar jucătorii care încheie un asemenea contract cu un club nu beneficiază de drepturi de asigurări sociale şi nici de drepturile prevăzute de legislaţia privind protecţia şomerilor. La încheierea și executarea convenţiei civile se aplică prin analogie prevederile prezentului regulament referitoare la contractele de muncă, cu excepţia celor contrare naturii sale.”

Prin urmare, convenţia civilă este reglementată de Regulamentul FRF ca fiind tot un acord, dar care nu are ca efect dobândirea calităţii de salariat şi, cel mai important, clubul nu este obligat la plata contribuţiilor sociale.

După o asemenea definiţie, este evidentă opţiunea cluburilor pentru încheierea de convenţii civile cu jucătorii în detrimentul contractelor de muncă.

Însă ANAF a infirmat opţiunea conducătorilor de cluburi, recalificările dispuse în urma controalelor fiscale conducând la stabilirea retroactivă în sarcina cluburilor de fotbal de obligaţii suplimentare băneşti considerabile, fapt ce a condus la declararea insolvenţei.

Ca exemplu, vârful de lance a fost reprezentat de CFR Cluj, căreia i-au fost stabilite obligaţii suplimentare către bugetul de stat în sumă de 50.639.667 lei. Imediat a fost stârnit un val întreg de reacţii în fotbalul românesc, care a dezavuat măsurile date de ANAF. CFR Cluj a cerut şi obţinut deschiderea procedurii raportat la consecinţele acestui control.

2.2.3. Cine are dreptate? Jucătorii sunt liber profesionişti sau angajaţi?

Raportat la toată legislaţia în vigoare şi pornind chiar de la reglementările impuse de FRF, opinăm categoric spre a doua variantă.

Astfel, chiar Regulamentul naţional de licenţiere a cluburilor al FRF defineşte la art. 47 pct. 3 angajaţii unui club de fotbal ca fiind „toţi jucătorii profesionişti, indiferent dacă sunt în lotul primei echipe sau în loturile celorlalte echipe ale solicitantului de licenţă, conform Regulamentelor FIFA/FRF privind statutul şi transferul jucătorilor”.

Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal al FRF defineşte la art. 11 contractul de muncă ca fiind „contractul în temeiul căruia jucătorul se obligă să participe la procesul de instruire şi la jocuri oficiale în cadrul unei structuri sportive în schimbul acordării unor drepturi financiare şi materiale. Clubul se obligă să-i asigure jucătorului condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii, să-i plătească salariul şi alte drepturi financiare, în raport de calitatea şi rezultatele muncii prestate, potrivit clauzelor contractuale şi să achite celelalte contribuţii, potrivit legii”.

Raportat la art. 10 din C. muncii[12], raporturile născute între jucătorul profesionist şi club sunt de muncă, întrucât:
I. Fotbalistul nu poate juca pentru mai multe cluburi de fotbal, ci doar pentru unul singur (art. 13 din Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal);
II. Activitatea fotbalistului se desfăşoară sub autoritatea clubului;
III. Activitatea fotbalistului se desfăşoară periodic după un program impus de club;
IV. Activitatea este remunerată lunar, cu o sumă fixă;
V. Jucătorii nu au libertate de decizie în prestarea activităţii;
VI. Clubul are dreptul de a sancţiona jucătorii în caz de neîndeplinire a obligaţiilor stabilite prin contract.

În consecinţă, există un raport clar de subordonare între fotbalist şi club, chiar dacă acesta îşi desfăşoară activitatea în temeiul unei convenţii civile.

Achiesăm astfel întru-totul opiniei exprimate în doctrină[13], conform căreia „aplicarea unui regim de convenție civilă activității jucătorului profesionist de fotbal nu poate avea decât un caracter ilicit (în sensul art. 1292 din Noul Cod Civil), având ca scop nemijlocit și ca efect direct doar eludarea de către angajator a obligațiilor legale în materie de contribuții sociale”.

2.2.4. La cauze speciale, soluţii speciale: iertarea cluburilor de datorii către bugetul de stat prin legea amnistiei fiscale

Art. 1 alin. (1) al Legii nr. 209 din 20 iulie 2015[14] privind anularea unor obligaţii fiscale debutează cu următorul text „se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reconsiderării/reîncadrării unei activităţi ca activitate dependentă, pentru perioadele fiscale de până la 1 iulie 2015 şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Practic, au fost şterse din pix toate obligaţiile reţinute în sarcina cluburilor de fotbal în temeiul controalelor fiscale întreprinse de ANAF. O soluţie specială adoptată de legiuitor, totuşi o întrebare rămâne: ce facem cu cluburile de fotbal (puţine, e adevărat) care au achitat corect impozitele pe salariile fotbaliştilor? Nu este o discriminare? Au dobândit o creanţă faţă de stat, reprezentând contravaloarea sumelor achitate cu titlu de contribuţii sociale? Întrebările nu sunt retorice.

3. O soluţie de succes pentru problemele financiare: studiu de caz: reorganizarea DINAMO

Faţă de SC DINAMO 1948 SA s-a deschis procedura insolvenţei în formă generală la data de 11 iunie 2014.

Conform tabelului definitiv[15], pasivul însuma 78.033.905,86 lei, având următoarea structură: creanţe garantate 1.249.763,17 lei, creanţe salariale 993.627,00 lei, creanţe bugetare 24.442.264,01 lei şi creanţe chirografare în sumă de 51.348.251,68 lei. Ulterior, prin efectuarea unei plăţi din vânzarea unui activ din patrimoniul debitoarei, creanţele garantate au fost diminuate la suma de 1.042.506 lei.

Planul de reorganizare a fost confirmat la data de 17 decembrie 2014.

Acesta a prevăzut: plata în integralitate a creanţelor garantate, plata în integralitate a creanţelor salariale, plata sumei de 1.450.000 lei pentru creditorii bugetari şi nicio plată către creditorii chirografari.

Astfel, din totalul pasivului de 77.826.648,69 lei s-a propus prin plan plata doar unei creanţe de 3.486.133,00 lei, adică 4,48% din totalul pasivului. Acest hair-cut masiv a fost posibil, întrucât administratorul judiciar a probat că, în caz de faliment, creditorii ar fi fost îndestulaţi chiar într-un procent mai mic. Astfel, s-a constatat că creditorii beneficiază de un tratament corect şi echitabil în accepţiunea legii.

Pe lângă acest hair-cut, planul a prevăzut următoarele măsuri interne de gestiune a afacerii: reducerea costurilor salariale cu jucătorii şi prin dimensionarea numărului de personal corelat cu evoluţia cifrei de afaceri; reducerea cheltuielilor aferente locaţiilor în care se desfăşoară cantonamentele, atât la intern, cât şi la extern; reducerea costurilor aferente spaţiilor de cazare a jucătorilor în Bucureşti; reducerea costurilor materiale şi cu prestaţiile externe prin alegerea furnizorilor pe bază de selecţie de oferte; schimbarea politicii comerciale prin atragerea unor clienţi care să aducă un plus de rentabilitate la produsele comercializate. De asemenea, planul a prevăzut măsuri financiar contabile ca: asigurarea unui control riguros şi monitorizarea operaţiunilor financiar-contabile, evitând astfel apariţia unor erori de natură contabilă; urmărirea permanentă a indicatorilor financiari şi operaţionali ai activităţii societăţii, în vederea luării celor mai bune decizii manageriale; urmărirea permanentă a recuperării creanţelor societăţii şi constituirea de provizioane pentru creanţele litigioase, precum cele care au un grad incert de încasare.

După cum se poate observa, măsurile au fost reglementate la modul general, fără a fi individualizate.

Cele mai importante dispoziţii cu privire la sursele de venit ale debitoarei au fost reglementate la capitolul obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării planului şi sursele de provenienţă a acestora, unde s-a prevăzut valorificarea a 7 apartamente aflate în patrimoniul societăţii în vederea plăţii integrale a creanţelor garantate (venit estimat la 1.091.200 lei). Ca măsură subsidiară, s-a prevăzut că, în situaţia în care imobilele nu vor fi valorificare, acţionarul principal al debitoarei o va credita pentru plata integrală a creanţelor cu cauze de preferinţă.

De asemenea, planul a mai prevăzut o a doua creditare de către acţionarul principal în sumă de 2.760.000 lei.

La termenul din data de 25 martie 2015, administratorul judiciar a cerut închiderea procedurii reorganizării, motivând şi probând că toate creanţele înscrise în programul de plăţi au fost achitate. Dat fiind că existau alte litigii asociate dosarului de fond (contestaţie la tabelul de creanţe, contestaţie la hotărârea adunării creditorilor, cerere de repunere în termen şi declaraţie de creanţă netratată), judecătorul sindic a aşteptat soluţionarea acestora, după care a închis procedura de reorganizare (23 septembrie 2015).

Observăm astfel că o societate cu datorii totale de 77.826.648,69 lei a reuşit să beneficieze de un fresh start, doar după achitarea unor creanţe de 3.486.133,00 lei. Dincolo de măsurile expresive, dar generale, de restructurare a activităţii propuse, concret acesta s-a bazat pe vânzări de active şi pe împrumuturi[16].

Putem trage astfel 3 concluzii:
a) Insolvenţa a reprezentat o veritabilă soluţie pentru DINAMO 1948 SA, aceasta fiind iertată legal de datorii în sumă de 74.340.515,69 lei;
b) Insolvenţa nu a reprezentat o soluţie pentru creditorii care însumau creanţele de 74.340.515,69 lei. Ne putem doar imagina falimentele iminente ale acestor creditori.
c) Implementarea planului nu a înlăturat cauzele deschiderii procedurii insolvenţei.

Dar să finalizăm într-o notă pozitivă: cel puţin în acest caz de succes, strict din punctul de vedere al debitoarei, insolvenţa este o soluţie. Cu toate acestea, câteva neajunsuri sunt prezente.

4. Piedici în derularea procedurii insolvenţei: reglementările neconstituţionale ale FRF

Business as usual. Expresia americănească reprezintă un lait-motiv al profesioniştilor în dreptul insolvenţei în negocierile purtate cu debitorii şi creditorii, cât şi un imperativ al legislaţiei insolvenţei: insolvenţa nu poate fi considerat un stigmat, sau un dezavantaj, activitatea debitoarei neavând de suferit în urma deschiderii procedurii, aceasta desfăşurându-se ca înainte. Protecţia legislativă oferită de legea insolvenţei nu se vrea a fi o povară, ci o gură de aer dată debitorilor aflaţi în incapacitate de plată, aceasta oferindu-le şi garantându-le şansa la reorganizare. Constant, aflăm de numeroase litigii, determinate de sancţiunile impuse de FRF cluburilor care au cerut protecţia insolvenţei, litigii care depăşesc graniţele României, fiind soluţionate în ultimă instanţă de Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne.

Fotbalul nu mai reprezintă un business as usual, odată cu deschiderea procedurii insolvenţei? Care sunt premisele litigiilor în care sunt angrenate echipele de fotbal cu FRF şi de la ce probleme de reglementare pornesc acestea? În cele ce urmează, vom încerca să punctăm pe scurt răspunsuri la aceste chestiuni.

4.1. Cerinţele impuse cluburilor fotbalistice

Conform Regulamentului Naţional de Licenţiere şi de Fair Play Financiar (Regulamentul), valabil pentru sezonul competiţional 2015-2016, FRF supune cluburile de fotbal unei proceduri de verificare a datoriilor (şi sancţionare în cazul existenţei), faţă de două categorii de creditori:

1. Alte cluburi de fotbal (art. 46, 54). Datoriile constau din sumele cuvenite cluburilor de fotbal ca urmare a activităţilor de transfer, inclusiv compensaţiile de formare/promovare şi mecanismul de solidaritate stipulate în Regulamentele FIFA/FRF privind statutul şi transferul jucătorilor, cât şi sumele datorate ca urmare a îndeplinirii anumitor condiţii specifice (cum ar fi suplimentarea indemnizației de transfer pentru îndeplinirea anumitor condiții).

2. Angajaţi, asigurările sociale/autorităţile fiscale (art. 47, 55). Aceste creanţe sunt definite ca fiind sumele cuvenite angajaţilor sau asigurărilor sociale şi autorităţilor fiscale, rezultate din obligaţiile contractuale sau legale faţă de angajaţi, indiferent de modalitatea prin care sunt contractate (de exemplu: contract de muncă, contract de prestări servicii, contract de drepturi de imagine, etc). Sumele care trebuie achitate persoanelor care, din diverse motive, nu mai au calitatea de angajaţi ai solicitantului de licenţă fac obiectul acestui criteriu şi trebuie achitate la termenul stipulat în contract şi/sau prevăzut de lege, indiferent de modul în care aceste angajamente sunt prezentate în situaţiile financiare anuale. Termenul de angajat are o sferă cuprinzătoare, Regulamentul precizând expres că astfel vor fi calificaţi: a) toţi jucătorii profesionişti, indiferent dacă sunt în lotul primei echipe sau în loturile celorlalte echipe ale solicitantului de licenţă, conform Regulamentelor FIFA/FRF privind statutul şi transferul jucătorilor şi b) toţi membrii personalului administrativ, tehnic, medical şi de ordine şi siguranţă etc.

Procedura de verificare se desfăşoară la două momente principale:

I. Înainte de acordarea licenţei pentru sezonul competiţional următor, moment la care solicitantul de licenţă trebuie să demonstreze că:
a) la data de 31 martie anterioară sezonului competiţional pentru care se solicită licenţa, nu avea datorii financiare restante către alte cluburi de fotbal, angajaţi, asigurările sociale/autorităţile fiscale născute anterior datei de 31 decembrie a anului precedent celui în care se solicită licenţa.
b) până la data de 30 aprilie, orice datorii restante la 31 martie către alte cluburi de fotbal, angajaţi, asigurări sociale/autorităţi fiscale, născute anterioar datei de 31 decembrie a anului precedent celui în care se solicită licenţa, au fost plătite sau creditorii au acceptat în scris prelungirea termenului de plată al acestor datorii după data de 30 aprilie.

II. După acordarea licenţei (procedura de monitorizare financiară), moment la care cluburile de fotbal trebuie să facă dovada că:
a) la data de 30 iunie a anului în care începe sezonul competițional în Liga I, nu au datorii financiare restante către creditorii enunţaţi, născute până la data de 30 iunie.
b) în cazul în care cluburile licenţiate încalcă prevederea de la lit. a) de mai sus, trebuie să facă dovada faptului că, la data de 30 septembrie a anului în care începe sezonul competițional în Liga I, nu au datorii financiare restante către creditorii enunţaţi, născute până la data de 30 iunie.
c) în cazul în care cluburile licenţiate încalcă prevederea de la lit. b) de mai sus, acestea trebuie să demonstreze că, până la data de 31 octombrie, datoriile existente la 30 septembrie, asa cum sunt definite la lit. b, au fost plătite sau creditorii au acceptat în scris prelungirea termenului de plată al acestor datorii după data de 31 octombrie.

Încălcarea acestor obligaţii se traduce prin sancţionarea cluburilor de fotbal, cu pierderea de puncte din clasament, sau chiar cu refuzul de a primi licenţa pentru a evolua în prima ligă.

Regulamentul prevede că datoriile financiare sunt considerate restante dacă nu sunt achitate la termenele convenite, conform contractelor sau obligaţiilor prevăzute prin dispozițiile legale în vigoare. Totodată, sunt prevăzute şi 6 cazuri în care datoriile nu sunt considerate ca restante, din care vom evidenţia două care interesează cu precădere prezenta analiză. Astfel, datoriile financiare nu sunt considerate restante dacă solicitantul de licenţă (clubul debitor) poate proba până la data de 31 martie (procedura de acordare a licenţei), respectiv dacă clubul licențiat de Liga I poate proba până la datele de 30 iunie și 30 septembrie (procedura de monitorizare) că:
a) a încheiat o înţelegere cu creditorul prin care acesta a acceptat în scris prelungirea termenului de plată după expirarea termenului aplicabil prevăzut în prezentul regulament, respectiv data de 31 martie (procedura de acordare a licenţei) sau datele de 30 iunie și 30 septembrie (procedura de monitorizare), după caz;
b) a primit protecție față de creditori conform legislației aplicabile în materia insolvenței și judecătorul-sindic a confirmat planul de reorganizare al clubului debitor, pronunțând în acest sens sentința înainte de data de 31 martie (procedura de acordare a licenţei) sau datele de 30 iunie și 30 septembrie (procedura de monitorizare), după caz.

4.2. Analiza prevederilor Regulamentului raportat la legislaţia insolvenţei şi cea constituţională

Examinând aceste prevederi din perspectiva unui club de fotbal (debitoarea) faţă de care tocmai s-a deschis procedura de insolvenţă reglementată de Legea nr. 85/2014, vom puncta următoarele 7 chestiuni:

1. Conform Regulamentului, pentru a nu fi sancţionată, debitoarea este obligată să achite datoriile către alte cluburi de fotbal, angajaţi, asigurările sociale/autorităţile fiscale sau să obţină eşalonarea acestora, prin acorduri individuale sau printr-un plan de reorganizare confirmat, până la data de 31 martie (pentru obţinerea licenţei) sau datele de 30 iunie și 30 septembrie (pentru procedura de monitorizare financiară după obţinerea licenţei).

2. Cu toate acestea, prin deschiderea procedurii insolventei, debitoarea beneficiază de drept, în primul rând, de un termen de răgaz pentru achitarea creanţelor născute anterior deschiderii procedurii, perioada de observaţie în care se poate obţine confirmarea unui plan de reorganizare fiind limitată la un an [(art. 112 alin. (3)].

3. Astfel, deşi un club de fotbal are o obligaţie și nu o facultate de a-şi cere deschiderea procedurii de insolvenţă [(art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014)], însăşi legea penală, pedepsind o conduită contrară (bancruta simplă – art. 240 C. pen.), respectarea literei de lege o pune în faţa unui paradox: de exemplu, în situaţia în care clubul de fotbal a intrat sub protecţia legii insolvenţei la data de 1 martie 2015, are o interdicţie legală de a achita preferenţial creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii colective şi beneficiază de dreptul de a propune achitarea acestora printr-un plan de reorganizare; cu toate acestea, regulamentul o sancţionează dacă nu-şi achită creanţele până la data de 31 martie (pentru obţinerea licenţei) sau datele de 30 iunie și 30 septembrie (pentru procedura de monitorizare financiară după obţinerea licenţei);

4. Mai mult, regulamentul pretinde un tratament preferenţial pentru creanţele datorate altor cluburi de fotbal, deşi Legea nr. 85/2014 nu le acordă prioritate la îndestulare expresă (acestea putând fi beneficiare ale unei cauze de preferinţă sau simple chirografare). Astfel, excluzând ipoteza în care ar fi garantate, aceste datorii ar putea fi achitate cu ordinea de prioritate de la art. 161 pct. 4, 8, 9, însă în concurs cu alte creanţe din grupa din care fac parte (spre exemplu, creanţe datorate furnizorilor de utilităţi). Plata preferenţială ar fi sancţionată cu nulitatea de Legea nr. 85/2014, un principiu al procedurii fiind tocmai „asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelaşi rang” (art4 pct. 4 din Legea nr. 85/2014).

5. Pe de altă parte, având în vedere această contradicţie între prevederile regulamentului şi cele ale Legii insolvenţei, se pune problema care normă are prioritate. Utilizînd criteriul constituţional (art. 73 din Constituţia României), observăm că doar Legea nr. 85/2014 are caracterul de lege organică. Mai mult decât atât, însăşi Legea nr. 85/2014 prevede la art. 341 faptul că „orice decăderi, limitări, interdicţii ori altele asemenea instituite prin norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolvenţă vor fi aplicabile doar de la data deschiderii falimentului. Dispoziţiile contrare se abrogă”.

6. Neacordarea priorităţii dispoziţiilor Legii nr. 85/2014 ar echivala cu dezavantajarea clară a unui club de fotbal care cere protecţia legii pentru a se redresa şi a-şi achita datoriile printr-un plan de reorganizare, prin remiterea la pachet şi de sancţiuni din partea Federaţiei de Fotbal. Funcţia ocrotitoare a Legii insolvenţei este sublinitată chiar de principiul expres conform căruia se impune acordarea unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară (art. 4 pct. 2 din Legea nr. 85/2014).

7. Mai mult decât atât, chiar dacă nu ar exista aceste prevederi din legislaţia insolvenţei, dispoziţiile constituţionale de la art. 16 din Constituţia României garantează egalitatea în drepturi, o aplicare a nomelor indicate din Regulamentul Naţional de Licenţiere şi de Fair Play Financiar determinând o discriminare între societăţile care nu au probleme financiare şi cele care au cerut protecţia legii insolvenţei.

Se poate observa că există o necorelare a prevederilor Regulamentului Naţional de Licenţiere şi de Fair Play Financiar, echipele de fotbal care sunt obligate să ceară deschiderea procedurii insolvenţei şi doresc continuarea activităţii prin implementarea unui plan de reorganizare fiind sancţionate de FRF pentru existenţa datoriilor şi neachitarea sau neeşalonarea lor într-un anumit termen [(respectiv data de 31 martie (procedura de acordare a licenţei) sau datele de 30 iunie și 30 septembrie (procedura de monitorizare)].

Această deficienţă determină ca actualele clasamente ale echipelor de fotbal din Liga I să fie stabilite de Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne şi nu de jocul din teren al echipelor de fotbal, stare de fapt profund inechitabilă. Din aceste considerente, apreciem că se impune corelarea reglementărilor Federaţiei Române de Fotbal, poate şi printr-o implicare mai activă a UNPIR.

5. Concluzii

Succesul planului de reorganizare al DINAMO, după 18 ani de insolvenţe în fotbalul românesc, ne cauzează sentimente contrarii: pe de o parte, un sentiment de mulţumire: iată, că se poate; însă rapid această trăire este umbrită de partea cealaltă a monedei: reorganizarea a fost posibilă prin reducerea cu peste 95% a datoriilor şi prin atragerea de lichidităţi prin valorificări de active şi finanţări. Prin urmare, care a fost reorganizarea? Pentru creditorii DINAMO, succesul reorganizării semnifică un veritabil eşec.

Purificarea DINAMO prin parcurgerea procedurii insolvenţei va profita mediului economic? Este DINAMO o societate competentă din punct de vedere financiar? Dacă reorganizarea presupune iertarea a peste 95% din datorii cumulată cu netratarea cauzelor deschiderii procedurii, înclinăm spre un răspuns negativ.

Cu toate acestea, procedura insolvenţei nu trebuie stigmatizată. În sine, cu toate limitările impuse de reglementările FRF, Legea nr. 85/2014 oferă soluţii echitabile şi se doreşte a reprezenta un acord de conciliere între debitor şi creditori. Prin care toată lumea câştigă. Win-Win.

Dar depinde şi cine o aplică. Soluţii legislative există pentru măsuri echitabile, profitabile tuturor părţilor, dar din păcate mai puţini decidenţi în piaţă care să le implementeze. Iar aici nu ne referim doar la calitatea soluţiilor propuse de către administratorii judiciari, ci şi la lipsa acută de manageri privaţi profesionişti din piaţă[17]. Câtă vreme cauzele insolvenţei nu vor fi tratate şi debitoarea îşi va păstra acelaşi model de business, mai devreme sau mai târziu, problemele vor reapărea. Ca să nu pomenim de problemele generate creditorilor ale căror creanţe au fost şterse cu buretele.

Astfel, neajunsurile se multiplică. Ca să supravieţuiască o singură societate, au fost omorâte drepturi ale 52 de creditori în valoare de 74.340.515,69 lei. Şi nici măcar nu au primit o consolare că debitoarea, odată iertată de datorii, nu va mai naşte altele în viitor. Iar cel mai demoralizant aspect pentru cititor este că deşi juridic este terţ faţă de procesul de reorganizare al DINAMO, această tăiere masivă de datorii nu reprezintă decât o creştere a propriilor datorii faţă de stat. Găurile de la bugetul de stat vor fi întotdeauna achitate de contribuabili. Adică de noi toţi, cititorii, cei care lecturează confortabil acest text.

Insolvenţa este o cale eficientă de redresare, profitabilă atât pentru creditori, cât şi pentru debitori. Insolvenţa este o cale de renaştere printr-o reorganizare efectivă. Insolvenţa este o cale de înlăturare definitivă a cauzelor care au provocat-o cu garanţia că nu se vor mai repeta. Acestea sunt dezideratele legiuitorului. Statul nu şi-a reglementat o lege care să-i accelereze şi să-i majoreze pierderile.

Dar dacă mecanismele juridice de redresare echitabilă prin insolvenţă deja există, de ce nu avem rezultatele aşteptate şi încă asistăm la aceste catastrofe financiare?

Poate că răspunsul nu trebuie căutat în Legea nr. 85/2014. Poate că răspunsul îl avem deja în propria viaţă. Trebuie doar să ne punem o simplă întrebare: dacă am suferit un accident şi ne simţim rău în urma unor răni sângerânde, alegem să mergem la un croitor care să ne dea o haină să acoperim rănile ca să nu mai fie vizibile o perioadă, sau la un medic chirurg care le poate trata precis şi închide definitiv? Administratorii judiciari sunt toţi practicieni în insolvenţă, dar nu toţi practicienii sunt chirurgi.


[1] Numită în cele ce urmează DINAMO.
[2] 28 septembrie 2015.
[3] Redăm în cele ce urmează datele relevante prin toate insolvenţele cluburilor de fotbal identificate: Asociaţia Fotbal Club Drobeta Turnu Severin (dosar nr. 5331/101/2010 aflat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, Secţia a II-a, procedură de insolvenţă suspendată la data de 3 martie 2011 şi perimată la data de 15 noiembrie 2012); Asociaţia Fotbal Club Gloria Progresul (dosar nr. 1420/112/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud, Secţia a II-a, deschisă procedura de insolvenţă în formă generală la data de 1 iulie 2015); Asociaţia Fotbal Club Internaţional Curtea de Argeş (dosar nr. 1129/1259/2012 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, la data de 26 februarie 2014 a fost confirmat planul de reorganizare); Asociaţia Fotbal Club Municipal U.T.A. Arad (dosar nr. 4959/108/2010 aflat pe rolul Tribunalului Arad, Secţia a II-a, deschisă procedura de faliment în formă simplificată la data de 13 martie 2012); Asociaţia Fotbal Club Naţional 2000 (dosar nr. 13256/3/2008 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, închisă procedura de faliment în formp simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 1 aprilie 2015); Asociaţia Fotbal Club Naţional Bucureşti (dosar nr. 12048/3/2008 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, închisă procedura de faliment în formă generală în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 la data de 11 noiembrie 2010); Asociaţia Fotbal Club Olimpia (dosar nr. 1376/83/2007 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare, Secţia a II-a, stadiul procedurii este necunoscut, nefiind identificate date concludente pe portal.onrc.ro şi portal.just.ro); Asociaţia Fotbal Club Olimpia Satu Mare 2002 (dosar nr. 4961/83/2010 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare, Secţia a II-a, procedura de faliment în formă simplificată a fost închisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 31 mai 2012); Asociaţia Fotbal Club Romtelecom Arad (dosar nr. 1487/108/2009 aflat pe rolul Tribunalul Arad, Secţia a II-a, procedura de faliment în formă generală a fost închisă în art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, la data de 12 decembrie 2013); Asociaţia Fotbal Club Steaua Bucureşti (dosar nr. 5935/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, procedura de faliment în formă simplificată a fost închisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 29 sepembrie 2014); Asociaţia Fotbal Club Tractorul Braşov (dosar nr. 2944/62/2008 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, Secţia a II-a, procedura de faliment a fost închisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 9 aprilie 2015); Asociaţia Fotbal Club Unirea Urziceni (dosar nr. 3163/98/2011 aflat pe rolul Tribunalului Ialomiţa, Secţia Civilă, procedura de faliment în formă simplificată a fost înschisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 29 martie 2013); Asociaţia Fotbal Club Universitatea Craiova (dosar nr. 15917/63/2008 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia a II-a Civilă, procedura de faliment în formă simplificată a fost închisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 29 martie 2013); Asociaţia Sportivă Fotbal Club Armătura (dosar nr. 157/84/2007 aflat pe rolul Tribunalului Sălaj, Secţia a II-a, procedura de faliment în formă generală a fost închisp în baza art. 131 la data de 10 decembrie 2007); Asociaţia Sportivă Fotbal Club Cetatea Suceava (dosar nr. 12158/86/2010 aflat pe rolul Tribunalului Suceava, Secţia a II-a, procedura de faliment în formă simplificată a fost înschisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 18 iunie 2013); Asociaţia Sportivă Fotbal Club Piteşti (dosar nr. 295/1259/2012 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, procedura de faliment în formă simplificată a fost închisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 30 aprilie 2012); Asociaţia Fotbal Club Caracal (dosar nr. 1477/104/2014 aflat pe rolul Tribunalului Olt, Secţia a II-a, procedura de faliment în formă simplificată a fost deschisă la data de 2 martie 2015); Asociaţia Fotbal Club Fortuna (dosar nr. 1611/105/2015 aflat pe rolul Tribunalului Prahova, Secţia a II-a, procedura de insolvenţă în formă generală a fost deschisă la data de 19 mai 2015); Asociaţia Fotbal Club Victoria Carei (dosar nr. 4441/83/2010 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare, procedura de faliment în formă simplificată a fost închisă la data de 8 martie 2011); Club Sportiv Fotbal Club „Farul” Constanţa (dosar nr. 6194/118/2010 aflat pe rolul Tribunalului Constanţa, Secţia a II-a Civilă, la data de 27 octombrie 2014 planul de reorganizare a fost prelungit cu un an); Club Sportiv Fotbal Club Bihor Oradea (dosar nr. 4013/111/2009 aflat pe rolul Tribunalului Bihor, Secţia a II-a Civilă, la data de 1 iulie 2011 a fost confirmat planul de reorganizare; pe portal.onrc.ro şi portal.just.ro, la data de 10 august 2015, nu apar informaţii relevante privind prelungirea duratei planului de reorganizare); Club Sportiv Fotbal Club Viorel Mateianu (dosar nr. 4624/100/2013 aflat pe rolul Tribunalului Maramureş, Secţia a II-a, la data de 21 ianuarie 2015 a fost deschisă procedura de faliment în formă generală); Club Sportiv Fotbal Club C.F.R. Timişoara (dosar nr. 7550/30/2011 aflat pe rolul Tribunalului Timişoara, Secţia a II-a, a fost închisă procedura simplificată de faliment în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 17 mai 2012); Clubul Sportiv Fotbal Club Unirea 2002 (dosar nr. 5560/91/2013 aflat pe rolul Tribunalului Vrancea, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 5 martie 2014); Clubul Sportiv Fotbal Club Universitar Politehnica Timişoara (dosar nr. 7166/30/2012 aflat pe rolul Tribunalului Timiş, Secţia a II-a, a fost deschisă procedura falimentului în formă generală la data de 28 noiembrie 2013); Fotbal Club Argeş (dosar nr. 982/1259/2005 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, a fost deschisă procedura de faliment în formă generală la data de 7 martie 2006); DINAMO 1984 SA (dosar nr. 16020/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă), a fost închisă procedura reorganizării la data de 23 septembrie 2015; Fotbal Club Argeş SA (dosar nr. 602/1259/2013 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, a fost deschisă procedura falimentului în formă generală la data de 4 iunie 2014); Fotbal Club Baia Mare SA (dosar nr. 1230/100/2005 aflat pe rolul Tribunalului Maramureş, Secţia a II-a, procedura de faliment în formă simplificată deschisă la data de 22 decembrie 2010); Fotbal Club Braşov SA (dosar nr. 145/62/2015 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, Secţia a II-a, procedura generală de insolvenţă s-a deschis la data de 23 martie 2015); Fotbal Club Ceahlăul (dosar nr. 782/103/2006 aflat pe rolul Tribunalului Neamţ, Secţia a II-a, a fost închisă procedura falimentului în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 24 februarie 2009); Fotbal Club CFR 1907 Cluj SA (dosar nr. 134/1285/2015 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, a fost deschisă procedura de insolvenţă în formă generală la data de 4 februarie 2015); Fotbal Club copii şi juniori Unirea SRL (dosar nr. 4365/91/2008 aflat pe rolul Tribunalului Vrancea, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 26 februarie 2009); Fotbal Club Drobeta Turnu Severin SA (dosar nr. 8884/101/2011 aflat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, Secţia a II-a, a fost deschisă procedura de faliment în formă simplificată la data de 28 mai 2012); Fotbal Club Dunărea Galaţi SA (dosar nr. 6043/121/2007 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 12 septembrie 2008); Fotbal Club Ena Făgăraş SRL (dosar nr. 9860/62/2012 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, Secţia a II-a, a fost înschisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 30 mai 2013); Fotbal Club Gloria Buzău (dosar nr. 4909/114/2012 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, Secţia a II-a, la data de 18 februarie 2013 a fost confirmat planul de reorganizare); Fotbal Club Municipal Dunărea Galaţi (dosar nr. 8635/121/2013 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, Secţia a II-a, a fost deschisă procedura de faliment în formă simplificată la data de 12 ianuarie 2015); Fotbal Club Municipal SA (dosar nr. 2064/115/2009 aflat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 30 septembrie 2010); Fotbal Club Naţional SA (dosar nr. 22036/3/2007 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 12 iunie 2008); Fotbal Club Olt SA (dosar nr. 8121/104/2012 aflat pe rolul Tribunalului Olt, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 10 februarie 2014); Fotbal Club Oltenia SA (dosar nr. 2834/63/2010 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, la data de 17 iunie 2013); Fotbal Club Oradea – Bihor SA (dosar nr. 2447/111/2008 aflat pe rolul Tribunalului Bihor, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă generală în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 12 noiembrie 2009); Fotbal Club Oradea [dosar nr. 3849/111/1998 aflat pe rolul Tribunalului Bihor, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de falimentului în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 31 mai 2007 (am citat din dispozitivul hotărârii – deşi procesul era guvernat de Legea nr. 64/1995, judecătorul sindic a emis hotărârea în baza Legii nr. 85/2006)]; Fotbal Club Oţelul SA (dosar nr. 23900/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, la data de 18 decembrie 2013 a fost confirmat planul de reorganizare); Fotbal Club Petrolul Ploieşti (dosar nr. 1586/105/2009 aflat pe rolul Tribunalului Prahova, Secţia a II-a, a fost închisă procedura simplificată de faliment în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 22 noiembrie 2010); Fotbal Club Petrolul SA (dosar nr. 717/105/2015 aflat pe rolul Tribunalului Prahova, Secţia a II-a, a fost confirmat planul de reorganizare la data de 18 iunie 2015); Fotbal Club Politehnica Iaşi SA (dosar nr. 8216/99/2010 aflat pe rolul Tribunalului Iaşi, Secţia a II-a, a fost deschisă procedura falimentului în formă generală la data de 6 septembrie 2011); Fotbal Club Progresul Bucureşti SA (dosar nr. 4235/3/2009 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă, a fost deschisă procedura de faliment în formă simplificată la data de 20 ianuarie 2010); Fotbal Club Rapid SA (dosar nr. 46406/3/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, a fost confirmat planul de reorganizare la data de 28 martie 2014); Fotbal Club SA (dosar nr. 4060/40/2009 aflat pe rolul Tribunalului Botoşani, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă generală în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 la data de 6 martie 2014); Fotbal Club Sporting SRL (dosar nr. 8114/121/2011 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, Secţia a II-a, a fost închisă procedura simplificată de faliment în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 17 ianurie 2012); Fotbal Club Săcele SA (dosar nr. 4587/119/2010 aflat pe rolul Tribunalului Covasna, Secţia Civilă, procedura de insolvenţă în formă generală a fost închisă în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 11 noiembrie 2011); Fotbal Club U Craiova SA (dosar nr. 12049/63/2007 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, Secţia a II-a, a fost deschisă procedura de faliment în formă generală la data de 9 aprilie 2014); Fotbal Club Unirea 2006 SA (dosar nr. 3246/107/2012 aflat pe rolul Tribunalului Alba, Secţia de Contencios Administrativ, Fiscal şi de Insolvenţă, a fost deschisă procedura de faliment în formă generală la data de 24 octombrie 2014); Fotbal Club Universitatea Cluj (dosar nr. 2006/1285/2005 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, procedura de faliment în formă generală a fost închisă în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 la data de 14 februarie 2013); Fotbal Club Universitatea Cluj SA (dosar nr. 106/1285/2013 aflat pe rolul Tribunalului Botoşani, Secţia a II-a, a fost confirmat planul de reorganizare la data de 26 iunie 2014); Fotbal Club UTA SA (dosar nr. 7119/108/2013 aflat pe rolul Tribunalului Arad, Secţia Civilă, a fost deschisă procedura de faliment la data de 30 octombrie 2014); Fotbal Club Silvania SA (dosar nr. 2879/84/2011 aflat pe rolul Tribunalului Sălaj, Secţia Civilă, a fost închisă procedura simplificată de faliment în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 la data de 18 octombrie 2012); Politehnica Timişoara SA (fosta Fotbal Club Timişoara SA) (dosar nr. 5266/30/2012, aflat pe rolul Tribunalului Timiş, Secţia a II-a, faza de observaţie); SC Sportiva Fotbal Club Metalul SA (dosar nr. 8921/105/2005 aflat pe rolul Tribunalului Prahova, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 13 iunie 2007); Uniunea Fotbal Club SA (dosar nr. 2606/63/2012 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia a II-a, a fost închisă procedura simplificată de faliment în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006); Asociaţia Club Sportiv Dinamo Bucureşti (dosar nr. 32249/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a, în reorganizare); Asociaţia Club Fotbal Gloria 1922 Bistriţa (dosar nr. 90/112/2013 aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa, Secţia a II-a, a fost deschisă procedura de faliment în formă generală la data de 24 octombrie 2014); Club Fotbal 01 Dej (dosar nr. 800/1285/2009 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, a fost închisă procedura de insolvenţă în formă generală în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 3 februarie 2010); Club Fotbal Someşul Satu Mare 2002 (dosar nr. 4043/83/2010 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 18 decembrie 2012); Universitatea Club Fotbal SA (dosar nr. 30/63/2003 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia Comercială, a fost închisă procedura falimentului în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 8 octombrie 2009); F C Ceahlăul SA (dosar nr. 1762/103/2015 aflat pe rolul Tribunalului Neamţ, Secţia a II-a, procedura de insolvenţă în formă generală fiind deschisă la data de 18 iunie 2015); F C Gloria Buzău SA (dosar nr. 2571/114/2009 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, Secţia a II-a, a fost închisă procedura de faliment în formă simplificată în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 la data de 8 noiembrie 2012.
[4] Nu am putut găsi informaţii asupra temeiului închiderii a 3 proceduri.
[5] Art. 131 alin. (1) are următorul conţinut: “În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.”
[6] Art. 132 alin. (2) are următorul conţinut: “O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând şi radierea acestora.”
[7] În temeiul art. 132 alin. (1) din Legea nr. 85/2006: „O procedură de reorganizare prin continuarea activităţii sau lichidare pe bază de plan va fi închisă, prin sentinţă, în urma îndeplinirii tuturor obligaţiilor de plată asumate în planul confirmat. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisă în conformitate cu dispoziţiile alin. (2).”
[8] Art. 59 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: „Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă”. În Legea nr. 85/2014 textul legal este identic.
[9] BPI nr. 2404/08.02.2013, p. 13.
[10] Intel Sky Broadcast Media Holding Ltd., o firmă off-shore din Malta. În presă, circulă informaţii conform cărora societatea este controlată de un fost patron de club de fotbal din Liga I.
[11] La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
[12] Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
[13] Ionuţ Dobrinescu, Jurisdicțiile pirat din fotbal, statutul fiscal incert al fotbalistului profesionist și iminența armaghedonului fiscal pe capul fotbaliștilor, articol publicat pe JURIDICE.ro, la data de 11 mai 2012.
[14] Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 540 din data de 20 iulie 2015.
[15] Publicat în BPI nr. 18788/23.10.2014, p. 5-6.
[16] Din studiul rapoartelor de activitate depuse de către administratorul judiciar ulterior confirmării planului şi publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, nu au fost identificate alte măsuri concrete de implementare a planului de reorganizare, în acord cu măsurile interne de gestiune a afacerii sau cu măsurile financiar contabile expuse în plan.
[17] CITR a atras atenţia în media, în repetate rânduri, asupra necesității instalării unor manageri profesionişi la conducerea debitoarei şi coordonarea acestora de manageri de criză, practicieni în insolvenţă profesionişti, capabili să inoveze şi să identifice soluţii profitabile tuturor participanţilor la procedură.


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR filiala Cluj SPRL

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Radiografie: 18 ani de insolvenţă în fotbal, o singură reorganizare de succes – DINAMO. Insolvenţa – un remediu sau o piedică pentru fotbalul românesc?”

  1. Andrei HULKA spune:

    Cu CFR Cluj, cum a rămas? i-au fost şterse datoriile către Stat?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate