Dan Oancea: Carta interprofesională reprezintă un experiment reușit, care a dat rezultatele scontate
1 octombrie 2015 | Alina MATEI, Ioana LIVESCU
Interviu acordat în cadrul conferinței Dialogul interprofesional între judecători, procurori şi avocaţi – necesitate în consolidarea Justiţiei în societatea democratică în România / 23 septembrie 2015, București
Alina Matei: Domnul președinte av. dr. Gheorghe Florea și doamna director jud. dr. Octavia Spineanu-Matei v-au menționat astăzi ca și coautor, dacă vreți, al acestei Carte, al proiectului acestei Carte interprofesionale, denumită foarte frumos, de altfel. Eu vreau să vă întreb: în Comisia Permanentă s-a discutat ușor? Au fost voci care au zis „Stați puțin, că există legi, există Coduri care reglementează raporturile dintre judecători, procurori și avocați”? Sunteți mulțumit de cum arată Carta astăzi?
Dan Oancea: Eu zic că este un început care trebuia făcut. Totdeauna, când se elaborează o creație, vor exista critici, totdeauna vor exista nemulțumiri și sugestii de completare. Eu cred că această Cartă a fost gândită tocmai ca un început; un început care, ca și proiectul în sine care s-a derulat pe parcursul celor opt sesiuni de conferințe, a reprezentat, inițial, un experiment; un experiment, în opinia mea, reușit, în care am avut plăcerea să fiu comoderator, alături de doamna jud. dr. Rodica Aida Popa, și care, spre fericirea noastră, spre satisfacția noastră, a dat rezultatele scontate, în sensul că, dincolo de a pune împreună, în aceeași sală, judecători și avocați, s-a creat acel context care a permis oamenilor, într-o atmosferă neconstrânsă, să-și prezinte deschis satisfacțiile, dar mai ales nemulțumirile pe care le au unii în raport cu ceilalți. Am constatat, cu acest prilej, că o mare parte dintre fricțiunile, dintre asperitățile existente – în măsura în care sunt – sunt rezultatul, cel mai probabil, al unei lipse de comunicare, al unei lipse de cunoaștere a realităților profesiei celuilalt, nu a realităților perceptibile cu ochiul liber, ci a celor care nu se cunosc, care se cunosc numai de către cei implicați. Pentru că există foarte des, ca și într-o căsnicie, o conviețuire, și s-ar putea să te trezești după câțiva ani că nu-l cunoști suficient pe partenerul tău și cred că acest lucru se regăsește și în relațiile dintre cele două profesii, iar această suită de conferințe și acest proiect au ocazionat exact posibilitatea de a se cunoaște mai bine. Rezultanta, această Cartă, este doar un început care sunt sigur că va fi continuat pentru elaborarea unui Cod deontologic, pe zonele de suprapunere deontologică dintre cele două profesii, pentru că trebuie să fim bine înțeleși, fiecare profesie are propriul său Cod deontologic pentru că fiecare profesie are propriile sale principii și constrângeri, ele nu vor fi identice și pentru unii, și pentru alții, dar există zona de interferență care se suprapune cu zona de activitate și de interacțiune comună, unde trebuie găsite și dezvoltate principiile care sunt, deja, enunțate în această Cartă, și care, așa cum spuneam, reprezintă un bun început și, totodată, un imbold de continuare și de detaliere.
Alina Matei: Și ca să nu se întâmple ceea ce s-ar putea întâmpla într-o căsătorie, Ioana Livescu, colega mea, o să vă pună o întrebare.
Ioana Livescu: Bună ziua! În rândul studenților, astăzi, se pune accentul pe relația dintre judecător, avocat și procuror? Și cum ar fi dacă s-ar insista pe acest aspect?
Dan Oancea: E foarte dificil, pe băncile facultății, să ai o percepție corectă asupra raporturilor interprofesionale. În primul rând, pentru că nu cunoști profesiile ca atare. Noi avem o problemă în timpul studiilor, pe care o cunoașteți, ca student în anul IV, la fel de bine ca și mine, și anume că nu există, practic, un sprijin instituționalizat în vederea orientării profesionale a absolvenților. Studenții își creează proiectul în viață sau planurile de viitor în raport de elemente de conjunctură, în raport de elementele pe care ei înșiși le cunosc din experiența proprie. Dacă sunt din familii de juriști, urmează, cel mai probabil, profesia părinților sau a rudelor apropiate; dacă au prieteni juriști, probabil se vor orienta după aceia, pentru că reprezintă, într-un fel, modele pentru ei. La fel cum și profesorii reprezintă, într-un anume sens, modele pentru studenți, la fel și prietenii și familia reprezintă asemenea modele. Din păcate, instituția practicii profesionale, la noi, în Facultatea de Drept de la Universitatea din București, cel puțin, nu este foarte bine pusă la punct. Facultatea nu are, logistic, posibilitatea să ofere și să asigure locuri în diferitele profesii, într-un sistem ordonat, programat pe ani de studii, pe nivelurile de înțelegere și capacitățile de moment ale studentului de a percepe, în mod corect, realitățile unei profesii. Nu are posibilitatea să spună „În anul I mergeți și faceți practică la consilieri juridici, în anul II faceți la procurori, în anul III faceți la judecători, în anul IV faceți la avocați”, așa cum, poate, ar fi normal. Sigur că asta este o mare problemă, pentru că, neavând contactul decât sporadic cu viața practică, foarte greu poți să-ți definești și cunoștințele în ceea ce privește relațiile între profesii, pentru că nu cunoști, de fapt, nici profesia, ca atare, pe care o vei cunoaște abia după ce faci decizia de a îmbrățișa acea activitate și, după aceea, câteodată, mai există și dezamăgiri că îți dai seama, după absolvire și după ce ai visat o viață întreagă să devii avocat, după 1 an sau 2 de practică, că nu ți se potrivește acea profesie și că poate mai bine ar fi în altă parte. Asta explică, de fapt, și parcursul postuniversitar sinuos al unora dintre absolvenți. Deci, ca să vă răspund la întrebare într-un mod mai concis, nu e suficient de bine dezvoltată orientarea profesională în facultate și, cu atât mai puțin, cunoașterea relațiilor interprofesionale, chiar dacă există eforturi de a se preda cum se predă în anul I, unde se predau norme privind organizarea profesiilor juridice.
Ioana Livescu: Mulțumesc!
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
