« Secţiuni « Jurisprudenţă « CEDOCJUECCRÎCCJCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Jurisprudenţă CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului)
CărţiProfesionişti

CEDO. Reviriment de jurisprudenta. Dreptul presei de a avea acces la unele informatii de interes public deja detinute de stat. Articolul 10. Constitutionalitatea legislatiei. Hotararea Társaság a Szabadságjogokér vs. Ungaria
11.05.2009 | JURIDICE.ro, Alina Barbu, Dragos Bogdan

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

TÁRSASÁG A SZABADSÁGJOGOKÉRT c. Ungariei, 37374/05, 14 aprilie 2009

Hotararea este foarte importanta, reprezentand, practic, un reviriment in raport de practica anterioara a Curtii in care se aprecia ca articolul 10 al Conventiei nu impune obligatia de a comunica informatii atunci cand statul nu doreste acest lucru. Conform noii jurisprudente, dreptul de acces la informatii deja disponibile detinute de stat este recunoscut formal ca facand parte din art. 10, Curtea apreciind ca nedezvaluirea de catre stat a unor informatii ce ar fi impus o dezbatere publica in domenii de importanta generala poate duce la incalcarea libertatii de expresie. 

In fapt
Asociatia Uniunea Libertatilor Civile, fondata in 1994 in Ungaria, cu activitate in special in domeniul politicilor desfasurate in materia drogurilor, a solicitat Curtii Constitutionale, invocand reglementarile privind accesul la date de interes public, accesul la dosarul aflat pe rolul acestui for prin care un parlamentar a solicitat controlul constitutional al unor amendamente formulate recent in Codul penal la infractiunile privitoare la regimul drogurilor. Curtea Constitutionala, fara a consulta parlamentarul respectiv, a respins aceasta cerere, invocand faptul ca un astfel de dosar nu putea fi disponibil tertilor fara aprobarea autorului solicitarii (respectiv a parlamentarului). Procedura in fata Curtii Constitutionale a fost epuizata la 24 ianuarie 2005, pronuntandu-se public un rezumat al chestiunilor ridicate, precum si constitutionalitatea amendamentelor formulate. Asociatia Uniunea Libertatilor Civile a contestat in fata instantelor nationale refuzul Curtii Constitutionale. Instantele nationale au respins cererile apreciind ca cererea parlamentarului fata de care s-a cerut acces continea o serie de date, insa nu in sensul datelor cu caracter public ci cu caracter personal; or, protectia datelor cu caracter personal prevala fata de alte interese legitime, inclusiv fata de accesul la informatia publica.

In drept
Curtea a recunoscut in mod constant ca publicul are dreptul de a primi informatia de interes general, cea mai atenta analiza din partea Curtii sub acest aspect fiind realizata in cazul in care masurile luate de autoritatile nationale sunt de natura a descuraja participarea presei, unul din cainii de paza ai societatii, la dezbaterile publice pe marginea unor materii de interes public justificat. Legea nu poate permite restrictii arbitrare care pot deveni forme de cenzura indirecta, in baza careia autoritatile sa creeze obstacole in strangerea de informatii. Functionarea presei presupune crearea de forumuri de dezbatere publica, insa aceasta functie nu este limitata numai la jurnalisti si la media. In cazul de fata pregatirea forumului de dezbatere publica a fost condusa de o organizati neguvernamentala, iar CEDO a recunoscut in mod repetat rolul societatii civile in contributia adusa discutarii subiectelor de interes public. 

Subiectul, in cazul de fata, era constitutionalitatea unor reglementari penale privind infractiunile la regimul drogurilor. In opinia Curtii, formularea unei solicitari de control a posteriori a acestei reglementari, formulate de catre un membru al Parlamentului, constituie, fara indoiala, un aspect de interes public. Pe cale de consecinta, ea a apreciat ca reclamanta a actionat intr-un scop legitim, acela de strangere de informatii cu privire la un domeniu de interes public, iar autoritatile au intervenit in faza pregatitoare a acestui proces prin crearea unui obstacol administrativ: monopolul Curtii Constitutionale asupra acestui tip de informatie constituia, in fapt, o forma de cenzura. Avand in vedere interesul societatii neguvernamentale de a distribui informatia solicitata opiniei publice si de a organiza dezbateri pe marginea acesteia, in contextul discutarii politicilor privind drogurile, drepturile acesteia de a distribui informatia au fost in mod evident impiedicate, fiind, pe cale de consecinta, o ingerinta in dreptul prevazut de art. 10 paragraf. 1 din Conventie.

Analizand criteriile cuprinse in paragraful 2 al art. 10 din Conventie, Curtea a constatat ca restrangerea era prevazuta de lege, ca putea fi considerata ca urmarind un scop legitim – protectia drepturilor celorlalti – insa nu putea fi considerata ca fiind necesara intr-o societate democratica. Aceasta din urma apreciere s-a bazat pe faptul ca reclamanta a formulat solicitarea de informatii, eventual fara datele personale ale parlamentarului, fiind interesata de aspectele de constitutionalitate semnalate cu privire la reglementarile penale respective. Curtea a considerat ca ar fi fatal pentru libertatea de expresie in sfera politicului daca persoane publice pot cenzura presa si dezbaterile publice invocand drepturile lor personale, invocand faptul ca opiniile lor cu privire la aspectele publice privesc propria lor persoana si, prin urmare, constituie date cu caracter personal ce nu pot fi dezvaluite fara consimtamant. Ea a apreciat ca obstacolele create in sensul impiedicarii accesului la informatia de interes public ii pot descuraja pe cei care lucreaza in media sau in domenii similare, la a mai urmari domeniile respective. Ca urmare, acestea nu ar mai putea fi pe mai departe capabile sa-si indeplineasca rolul vital de „caini de paza” iar capacitatile lor de a produce informatie corecta si de incredere ar fi afectate serios.

NOTA

Potrivit art. 10 din Conventie, libertatea de expresie include si dreptul de a primi si de a comunica informatii fara a exista vreo interferenta din partea unei autoritati publice, ceea ce presupune o obligatie a autoritatilor publice de a pune la dispozitia publicului acele informatii pe care le detin deja si care sunt necesare pentru organizarea de dezbateri publice pe marginea unor aspecte de interes public. In speta, CEDO a subliniat ca ar fi fatal pentru libertatea de expresie in sfera politicului daca persoane publice pot cenzura presa si dezbaterile publice invocand drepturile lor personale, invocand faptul ca opiniile lor cu privire la aspectele publice privesc propria lor persoana si, prin urmare, constituie date cu caracter personal ce nu pot fi dezvaluite fara consimtamant. 

Asa cum arata chiar Curtea in para. 36 al hotararii rezumate, „obligatiile statelor din punctul de vedere ale libertatii presei includ eliminarea obstacolelor din calea exercitarii functiilor presei atunci cand, in probleme de interes general, asemenea obstacole exista numai din pricina unui monopolizari a informatiei de catre autoritati. (….) informatia ceruta de reclamanta in cazul de fata era deja disponibila si nu impunea colectarea vreunei informatii de catre Guvern. De aceea, Curtea considera ca statul avea obligatia de a nu impiedica comunicarea informatiei solicitate de reclamanta.”

Alina Barbu, Dragos Bogdan

 
Secţiuni: CEDO, Data protection | Toate secţiunile
Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD