Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Primirea persoanelor la muncă fără încheierea în prealabil a unui contract individual de muncă. Constituționalitate
07.10.2015 | Anda-Laura TĂNASE


În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din data de 28 septembrie 2015 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 539/2015 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziţii potrivit cărora „(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: […] e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 53 alin. (2) referitor la condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta are în vedere dispoziţiile art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 care stabilesc că reprezintă o contravenţie şi sancţionează ca atare primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din aceleaşi act normativ. Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prevede obligaţia angajatorului de a încheia contractul individual de muncă în formă scrisă, condiţie impusă ad validitatem.

Cu privire la această obligaţie ce revine angajatorului, Curtea Constituţională a reţinut, în jurisprudenţa sa, că „desfăşurarea raporturilor juridice de muncă în condiţiile reglementate, în deplină cunoştinţă a drepturilor şi îndatoririlor părţilor, siguranţa şi stabilitatea acestor raporturi prezintă interes general pentru întreaga societate, iar, în particular, atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţi. Un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerinţe îl reprezintă contractul individual de muncă.

Contractul individual de muncă este convenţia prin care se materializează voinţa angajatorului şi a viitorului salariat de a stabili un raport juridic de muncă. În această convenţie, negociată şi liber consimţită, sunt prevăzute, în limitele stabilite de legislaţie şi de contractele colective de muncă, toate elementele necesare pentru cunoaşterea condiţiilor de desfăşurare şi de încetare a raportului de muncă, drepturile, obligaţiile şi răspunderile ambelor părţi.

Întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părţile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsură şi-a îndeplinit obligaţiile oricare dintre părţi, ce drepturi poate revendica şi ce răspunderi are, inclusiv în cadrul soluţionării unor eventuale litigii, încheierea lui, chiar înainte de începerea raporturilor de muncă şi în formă scrisă, este în interesul ambelor părţi.

Răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine în mod firesc angajatorului. Existenţa contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar şi atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură atât cunoaşterea, cât şi exercitarea obligaţiilor legale ce le revin celor care folosesc forţă de muncă salarială.”

Autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate critică dispoziţiile art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 prin prisma unor argumente pe care Curtea Constituţională nu le-a mai analizat cu privire la acest text de lege, susţinând că este neconstituţional, întrucât nu prevede un tratament diferit sub aspectul sancţiunii contravenţionale între angajatorii persoane fizice şi angajatorii persoane juridice.

Analizând critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi sprijină argumentele de neconstituţionalitate pe jurisprudenţa sa referitoare la principiul egalităţii în drepturi, arătând că acesta nu presupune doar instituirea unui tratament juridic egal pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie, dar şi un tratament diferit, atunci când situaţiile diferite în care se află diverse categorii de persoane o impun.

Cu toate acestea, Curtea apreciază că instituirea unui tratament juridic diferit între persoanele fizice şi juridice nu reprezintă o obligaţie pentru legiuitor şi nicio consecinţă ce rezultă de plano din prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, legiuitorul poate considera că este necesară instituirea unui tratament juridic uniform pentru persoanele fizice şi juridice atunci când valorile sociale protejate ori drepturile şi interesele altor persoane ar fi afectate în mod egal prin contravenţiile săvârşite şi nu există alte motive ce justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.

Cât priveşte reglementarea criticată de autorul excepţiei, Curtea constată că aceasta vizează protejarea drepturilor ambelor părţi ale contractului individual de muncă, dar implică, în mod secundar, şi obligaţiile fiscale datorate de acestea în temeiul existenţei acestui raport de muncă. Din această perspectivă, diferenţele între angajatorul persoană fizică şi angajatorul persoană juridică sub aspectul efectelor contravenţiei sunt nesemnificative, de vreme ce textul de lege se referă la acelaşi număr de salariaţi.

Referitor la argumentul invocat de autorul excepţiei, în sensul că reglementarea sancţiunilor contravenţionale trebuie să ţină seama şi de persoana căreia îi este aplicabilă sancţiunea, Curtea apreciază că, în speţă, sunt invocate efectele pe care aplicarea sancţiunii amenzii le-ar avea asupra patrimoniului angajatorului, invocându-se o posibilă afectare a nivelului de trai al persoanei fizice. Autorul excepţiei urmăreşte astfel o diminuare a cuantumului amenzilor aplicabile angajatorului persoană fizică. Faţă de această critică, Curtea reţine că restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate ori afectarea nivelului de trai nu pot fi invocate atunci când acestea rezultă din aplicarea unor sancţiuni ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale.

Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Anda-Laura Tănase

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate