« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
2 comentarii

Respirăm ușurați. Nu mai putem deveni infractori fără să știm, comițând un conflict de interese în mediul privat
07.10.2015 | Sergiu BOGDAN

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Imediat după intrarea în vigoare a Codului penal constatam că, fără a exista o justificare conceptuală sau o analiză criminologică, în România, s-a decis că trebuie incriminat conflictul de interese în mediul privat de o manieră extrem de generală. În acest sens, a se vedea opinia noastră anterioară: Conflictul de interese în mediul privat în Noul Cod Penal. Sau cum putem deveni cu toții infractori fără să știm.

Am criticat textul de incriminare și am sperat că legiuitorul va remedia ceva ce părea mai mult o eroare materială decât o abordare de politică penală. În conferințe sau seminarii cu magistrații sau avocații, la cursurile din facultate, am susținut că textul este atât de absurd încât niciun procuror nu va instrumenta un dosar penal în această relație, respectiv art. 301 raportat la art. 308 Cod penal. Din fericire, o sesizare a Curții Constituționale cu privire la conținutul art. 301 NCP, a permis CCR să se refere și la conflictul de interese în mediul privat.

Curtea Constituțională ne-a dat o veste bună. Incriminarea unei astfel de fapte nu se justifică din perspectiva proporționalității ei cu lezarea valorii sociale protejate, producând efecte absurde, așa cum am anticipat.

În concluzie, de la momentul când hotărârea CCR va deveni obligatorie, vom putea spune că: „Nu mai putem deveni infractori fără să știm. Știm că infracțiunea de conflict de interese se aplică funcționarilor publici” chiar cu lipsa ei de previzibilitate constatată tot de CCR cu privire la sintagma „relații comerciale.

În mod evident, sunt total de acord și cu abordarea Curții Constituționale din perspectiva previzibilității noțiunii de relații comerciale folosite de legiuitor în conținutul art. 301 Cod Penal.

Nu pot să nu constat că, prin ultimele decizii ale CCR, se subliniază caracterul acestei instanțe de garant al Constituției chiar și atunci când politicile penale ale statului sugerează uneori soluții rapide, dar neconstituționale: texte de incriminare imprevizibile sau proceduri ce încalcă dreptul la un proces achitabil, în sens larg (de exemplu: camera preliminară, plângerile împotriva soluțiilor de clasare, filtrul în recursul în casație etc.).

Aproape toate aspectele inovatoare din Codul de procedură penală, create pentru a servi celerității procesului penal, au sfârșit neconstituționale sau sunt vulnerabile din perspectiva constituționalității lor. Și parcă nici celeritatea nu a funcționat așa cum se susținuse de inițiatorii noilor instituții sau reglementări. Asta arată că nu tot ce este original este în mod garantat bun și că nu orice instituție preluată din dreptul comparat și transplantată în dreptul intern este la fel de eficientă pentru legiuitorul român ca și cea model (a se vedea camera preliminară pe model german sau italian versus varianta autohtonă, care se pare că are un alt scop decât acela de filtru).

Concluzia nu poate fi decât una optimistă după această decizie cu privire la așezarea sistemului de drept penal pe baze mai stabile, sau cel puțin pe baze constituționale.

Conf. univ. dr. Sergiu Bogdan
SCPA SERGIU BOGDAN & ASOCIAȚII

 
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Opinii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Respirăm ușurați. Nu mai putem deveni infractori fără să știm, comițând un conflict de interese în mediul privat”

  1. Alexandru DANILIUC spune:

    Buna ziua!
    Desi declararea neconstitutionala a ultimei ipoteze din art. 308-1 restrange sfera de aplicare a infractiunii conflict de interese, declararea neconstitutionala a sintagmei „raporturi comeriale” poate duce la extinderea acesteia. Astfel, inainte de decizia CCR, ipoteza situatiei premisa care implica raporturi comerciale era limitata la 5 ani (inainte de actul functionarului public/participarea functionarului public la emiterea actului); urmare a deciziei CCR, textul infractiunii poate permite ca o situatie care pe vechiul text nu ar fi indeplinit conditia tipicitatii, intrucat raportul comercial era mai vechi de 5 ani, sa respecte conditia tipicitatii prin includerea acestui raport in situatiile premise descrise/cuprinse prin structura „din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură” – aceasta din urma categorie de situatii premisa nefiind limitate in timp.

    • Sergiu BOGDAN spune:

      Buna ziua!
      Va trebui să așteptăm motivarea deciziei CCR, dar interpretarea dumneavoastră este puțin probabilă. Aceasta deoarece Curtea nu a stabilit că și … durata acelor… ”raporturi comerciale” este neconstituțională. Textul din acest motiv nefiind lipsit de previzibilitate. Oricum textul prevede o ipoteză de conflict de interese și atunci când fucnționarul s-a aflat în ”raporturi de muncă în ultimii 5 ani”, prevedere care pare să nu fie afectată de decizia CCR.
      Este adevărat că incompatibilitatea generată de faptul că funcționarul beneficiază sau a beneficiat de foloase nu este limitată în timp. Aceasta deoarece funcționarul se poate simți obligat moral de cel care i-a oferit cândva ”foloase de orice natură”. Momentul la care a beneficiat de acele foloase nu este relevant pentru situația în care se află funcționarul public care trebuie să aleagă între a proteja interesele instituției publice pe de o parte, sau de a proteja interesele unei persoane din partea căreia a beneficiat de foloase, pe de altă parte.
      Multumesc pentru interesul manifestat de dumneavoastră.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD