Comentarii privind statutul juridic al sectoarelor Municipiului București

Ca multe dintre articolele publicate de-a lungul timpului și acesta este inspirat de un caz concret.

Într-un litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, pârâtul Sectorul 1 București a invocat excepția lipsei capacității de folosință, excepție acceptată de judecătorul fondului.

1. Pârâtul invocă capacitatea de folosință drept acea latură a capacității juridice care constă în aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a dobândi drepturi și de a-și asuma obligații.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 78 din Legea nr. 215/2001, coroborate cu OG nr. 53/2002 privind Statutul cadru al unității administrativ-teritoriale, Sectorul 1 apare reglementat ca o subdiviziune administrativ-teritorială care nu are personalitate juridică.

Legiuitorul, în cuprinsul art. 20 din Legea nr. 215/2001, prevede că orașele, comunele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomie locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 215/2001, autoritățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.

Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor ce aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

Judecătorul fondului admite excepția lipsei capacității de folosință cu motivația ce este prezentată în continuare.

Capacitatea de folosință reprezintă una dintre condițiile dreptului la acțiune pe care reclamantul este ținut să-l justifice atât în ceea ce privește latura activă, cât și cea pasivă.

Pentru ca o persoană să poată fi parte în procesul civil, pe lângă celelalte condiții cerute de legea procesuală civilă, este necesar ca aceasta să aibă capacitate procesuală civilă, în sensul art. 56 C. proc. civ., precizând că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, sancțiunea lipsei capacității de folosință fiind nulitatea absolută a actelor de procedură săvârșite.

Reținând dispozițiile art. 78 din din Legea nr. 215/2001, coroborate cu OG nr. 53/2002 privind Statutul cadru al unității administrativ-teritoriale, Sectorul 1 apare reglementat ca o subdiviziune administrativ-teritorială care nu are personalitate juridică.

De altfel, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomie locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.

Potrivit art. 21 alin. (1) din același act normativ, autoritățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.

Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor ce aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

Potrivit alin. (2) al art. 21 din lege, în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau președintele consilului județean.

Conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.

Din analiza acestor dispoziții legale, s-a reținut faptul că numai unitatea administrativ-teritorială este înzestrată cu personalitate juridică și numai aceasta poate sta în judecată în nume propriu.

În considerentele sentinței nu sunt reținute apărările formulate de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare privitoare la excepție și nici nu se motivează respingerea lor.

Legislație națională ce conține norme privind administrația publică locală

2. Constituția României, în capitolul 5 ”Administrația publică”, stabilind la art. 120 principiile de bază ale administrației publice locale, prevede că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.

La art. 121 sunt prevăzute autoritățile comunale și orășenești. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe.

3. Efectivizarea prevederilor constituționale referitoare la administrația publică locală s-a realizat prin acte normative în care se reglementează organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.

Fără a realiza o prezentare exhaustivă, cităm principalele acte normative prin care sunt stabilite competențe și anume:
– Legea administrației publice locale nr. 215/2001;
– Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
– Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităților publice locale;
– Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali;
– Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006;
– Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului;
– O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea efectuării lucrărilor de construcții;
– Legea poliției locale nr. 155/2010;
– OG nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor;
– Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului național;
– Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Autonomia locală a administrației publice locale

4. Constituția României, la art. 121 alin. (3), prevede că autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe – unități administrativ-teritoriale, respectiv consiliile locale alese și primarii aleși, se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Având în vedere caracterul supletiv al normei constituționale, legislația subsecventă ce reglementează administrația publică locală, precitată, a avut în vedere comunele, orașele și municipiile ca unități administrativ-teritoriale în cadrul cărora se exercită autonomia locală și se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale (art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001), unități administrativ-teritoriale ce sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu (art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001).

5. Administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, în temeiul principiului descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locală este definită la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 ca dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Colectivitatea locală este formată din totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Autonomia locală, potrivit art. 4 din Legea nr. 215/2001, este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului.

Prevederi din legislația națională privind administrația locală referitoare la sectoarele Municipiului București

6. Sectoarele Municipiului București sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale, conform art. 78 din Legea nr. 215/2001.

Sectoarele Municipiului București sunt delimitate prin Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

7. Sectoarele Municipiului București sunt titulare de bugete locale, conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, execuția de casă a bugetelor locale efectuându-se prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului.

Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului București au dreptul, potrivit Legii nr. 273/2006, de stabilire și percepere, în condițiile legii, de impozite și taxe locale.

Primarii sectoarelor Municipiului București sunt ordonatori principali de credite.

Sectoarele Municipiului București, ca și toate celelalte unități administrativ-teritoriale, pot contracta sau garanta împrumuturi.

Sectoarelor Municipiului București, în calitate de subdiviziuni administrativ teritoriale, le sunt aplicabile dispozițiile din Legea nr. 273/2006 referitoare la criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale.

8. Consiliile locale și primarii sectoarelor Municipiului București funcționează și au atribuții identice, conform Legii nr. 215/2001, consiliilor locale și primarilor unităților administrativ-teritoriale, legea cuprinzând și un capitol distinct (cap. V) privind Municipiul București și sectoarele acestuia.

Alegerea consiliilor locale și a primarilor sectoarelor Municipiului București – autorități ale administrației publice locale, potrivit Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale, are loc în aceleași condiții ca și pentru consiliile locale și primarii unităților administrativ-teritoriale.

Potrivit art. 83 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarii și viceprimarii sectoarelor Municipiului București funcționeză în condițiile prevăzute de lege pentru primarii și viceprimarii comunelor și orașelor și îndeplinesc atribuțiile stabilite de lege pentru aceștia.

Primarii sectoarelor Municipiului București reprezintă astfel sectoarele, potrivit art. 62 alin. (1), în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.

Aleșilor locali (consilierii locali și primarii) ai sectoarelor Municipiului București, potrivit Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, li se aplică același statut ca și aleșilor locali ai unităților administrativ-teritoriale.

9. Descentralizarea, reglementată de Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006 se aplică la fel sectoarelor Municipiului București în calitate de subdiviziuni administrativ teritoriale ca și unităților administrativ-teritoriale.

În sectoarele Municipiului București funcționează poliția locală, reglementată de Legea nr. 155/2010, pe baza hotărârilor consiliilor locale, la fel ca și în celelalte unități administrativ-teritoriale.

În sectoarele Municipiului București funcționează, în baza prevederilor OG nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, la fel ca și în celelalte unități administrativ-teritoriale, servicii publice comunitare de evidență a persoanelor.

Primarii sectoarelor Municipiului București, potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea efectuării lucrărilor de construcții, au aceleași competențe de emitere a autorizațiilor de construire ca și primarii unităților administrativ-teritoriale.

10. Prevederile privind referendumul local din Legea nr. 3/2000 se aplică atât unităților administrativ-teritoriale, cât și sectoarelor Municipiului București în calitate de subdiviziuni administrativ teritoriale.

Nu în ultimul rând, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor stabilește competențe consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București de a stabili și a sancționa contravenții, determinând domeniile și cuantumul maxim al amenzilor.

11. Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului național efectuează ierarhizarea pe ranguri a localităților din rețeaua de localități.

În Anexa II, aplicabilă localităților urbane, sunt stabiliți principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a localităților urbane, municipii și orașe. Potrivit pct. 3.0, prin elementele și nivelul de dotare, sectoarele Municipiului București se pot încadra în mod facil în categoaia municipiilor de rang 0 și rang 1.

Autonomia locală a sectoarelor Municipiului București în raport cu Municipiul București

12. Municipiului București este unitate administrativ teritorială, persoană juridică de drept public, în cadrul căreia funcționează autoritățile administrației publice locale prezentate de Consiliul General al Muncipiului București, Primarul General al Muncipiului București, aleși cu competențele prevăzute de legislația națională ce conține norme privind administrația publică locală.

Sectoarele Municipiului București, ca subdiviziuni administrativ teritoriale, beneficiază de autonomie proprie în raport cu Municipiul București, sunt delimitate teritorial, au propriile autorități ale administrației publice locale, consiliile locale și primarii, au patrimonii – bugetele locale proprii, sunt titulare de drepturi și obligații proprii, au competențe exclusive, competențe partajate și competențe delegate în raport cu Municipiului București.

Sectoarele Municipiului București au personalitate juridică

13. Persoana juridică, potrivit art. 25 alin. (3) NCC, este orice formă de organizare care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și obligații civile.

Premisele existenței persoanei juridice sunt: organizarea de sine stătătoare; patrimoniul propriu, afectat realizării unui scop; scop licit și moral în acord cu interesul general.

Potrivit art. 188 NCC, sunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice au o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.

14. Sectoarele Municipiului București au capacitate de folosință, de a avea drepturi și obligații, fiind înființate prin Legea nr. 2/1968, întreaga legislație națională privind administrația locală stabilind drepturi și obligații ale sectoarelor Municipiului București.

Sectoarele Municipiului București au capacitate de exercițiu, respectiv autoritățile administrației publice locale constituite din consiliile locale – organe deliberative și primari – organe executive sunt organe de administrare.

Sectoarele Municipiului București sunt persoane juridice de drept public

15. NCC prevede la art. 191 alin. (1) că persoanele juridice de drept public se înfiinţează prin lege, iar la alin. (2) că prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.

16. Comunele, orașele, municipiile au calitate de unități administrativ teritoriale, sunt persoane juridice de drept public, deosebindu-se de alte persoane juridice de drept public prin organele de administrare specifice, respectiv autoritățile administrației publice locale reprezentate de consiliile locale în calitate de organ deliberative și primari în calitate de organ executiv, alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în circumscripțiile electorale constituite la nivelul respectivelor unități administrativ-teritoriale.

Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului București sunt alese și funcționează în baza acelorași norme care reglementează alegerea și funcționarea consiliilor locale ale unităților administrativ teritoriale, persoane juridice de drept public.

Primarii sectoarelor Municipiului București sunt aleși și au atribuții în baza acelorași norme care reglementează alegerea și atribuțiile primarilor unităților administrativ teritoriale, persoane juridice de drept public, având statut comun.

17. Consiliile locale și primarii sectoarelor Municipiului București, definiți în întreaga legislație ce vizează administrația locală ca autorități ale administrației publice locale, potrivit atribuțiilor specifice, nu își pot desfășura legal activitatea decât în cadrul unor persoane juridice de drept public.

18. Nerecunoașterea pentru sectoarele Municipiului București a calității de persoane juridice are drept consecință lipsirea de temei legal a funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități ale administrației publice locale, sectoarele Municipiului București fiind puse pe picior de egalitate cu satele componente ale comunelor – persoane juridice de drept public.

Sintagma ”alte moduri prevăzute de lege” de la art. 191 alin. (2) NCC poate fi interpretată în sensul atribuirii calității de persoană juridică de drept public prin celelalte dispoziții ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, ale Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităților publice locale, ale Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și ale Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Sectoarele Municipiului București, ca și celelalte unități administrativ-teritoriale, nu sunt înființate prin Legea nr. 215/2001, ele fiind recunoscute ca ființând de Legea nr. 2/1968, mai puțin comunele și orașele care au fost înființate prin legi speciale, ulterior anului 1968.

19. Consecința interpretării date de primarul Sectorului 1 și de judecătorul fondului în legătură cu calitatea procesuală a Sectorului 1 București o constituie vulnerabilizarea tuturor hotărârilor date de consiliul local, dar și a tuturor actelor emise sau încheiate de către primar în calitate de reprezentant al sectorului și al consiliului local, în calitate de organe de administrare, care nu pot exista legal în absența existenței unei persoane juridice, în cazul în speță persoană juridică de drept public, care justifică astfel calitatea de autorități ale administrației locale.

Avocat Doru Băjan
Baroul București

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?