Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la clauza de standstill. UPDATE: decizia CJUE
13.04.2016 | Mihaela MAZILU-BABEL


13 aprilie 2016: Curtea, în data de 12 aprilie 2016, a declarat (în toate limbile oficiale, cu excepția limbii române):

Une mesure nationale, telle que celle en cause au principal, subordonnant le regroupement familial entre un travailleur turc résidant légalement dans l’État membre concerné et son enfant mineur à la condition que ce dernier présente ou puisse présenter un ancrage suffisant dans cet État membre pour lui permettre une intégration réussie, lorsque l’enfant concerné et son autre parent résident dans l’État d’origine ou dans un autre État, et que la demande de regroupement familial est introduite après un délai de deux ans à compter de la date à laquelle le parent résidant dans l’État membre concerné a obtenu un titre de séjour pour une durée indéterminée ou bien un titre de séjour avec possibilité de séjour permanent, constitue une «nouvelle restriction», au sens de l’article 13 de la décision nº 1/80 du conseil d’association, du 19 septembre 1980, relative au développement de l’association et jointe à l’accord créant une association entre la Communauté économique européenne et la Turquie, qui a été signé, le 12 septembre 1963, à Ankara par la République de Turquie, d’une part, ainsi que par les États membres de la CEE et la Communauté, d’autre part, et qui a été conclu, approuvé et confirmé au nom de cette dernière par la décision 64/732/CEE du Conseil, du 23 décembre 1963.

Une telle restriction n’est pas justifiée.

:: decizia în limba franceză

* * *

19 octombrie 2015:Judecătorul suprem danez se întreabă cu privire la clauza de standstill. (C-561/14 Gent)

Situația de fapt:
1. posibilitatea ca condițiile noi și mai stricte privind accesul la reîntregirea familiei pentru membrii familiei care nu sunt activi din punct de vedere economic, inclusiv copiii minori ai resortisanților turci activi din punct de vedere economic care au reședința într-un stat membru și care dețin un permis de ședere în statul membru respectiv să se afle sub incidența clauzei de standstill ca urmare a:
1.1. interpretării conferite de CJUE domeniului de aplicare al clauzei în hotărârile Derin, Dülger, Ziebell, Demirkan
1.2. scopului și conținutului Acordului de la Ankara, deși
1.2.1. acordul și protocoalele și deciziile etc. anexate la acesta nu conțin dispoziții privind reîntregirea familiei și
1.2.2. reîntregirea familiei în cadrul Comunității Europene de atunci și al Uniunii Europene actuale a fost întotdeauna reglementată de dreptul derivat, în prezent Directiva privind libera circulație (Directiva 2004/38/CE)
2. necesitatea de a afla dacă un drept derivat la reîntregirea familiei se aplică membrilor familiei lucrătorilor turci în temeiul articolului 13 din Decizia nr. 1/80 sau dacă acesta se aplică numai membrilor familiei resortisanților turci care desfășoară activități independente în temeiul articolului 41 alineatul (1) din protocolul adițional
3. legalitatea restricțiile noi, care sunt „justificate de un motiv imperativ de interes general, care sunt de natură să garanteze realizarea obiectivului legitim urmărit și care nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv”
4. necesitatea indicării orientărilor care ar trebui să fie utilizate de instanța națională pentru a efectua analiza restricțiilor și evaluarea proporționalității:
5. aflarea dacă ar exista necesitatea de a urma aceleași principii ca cele prevăzute în jurisprudența sa privind reîntregirea familiei în ceea ce privește libera circulație a cetățenilor Uniunii
6. în cazul în care trebuie aplicată o altă evaluare decât cea care decurge din jurisprudența Curții privind reîntregirea familiei în ceea ce privește libera circulație a cetățenilor Uniunii, necesitatea de a afla:
6.1. dacă evaluarea proporționalității efectuată în cadrul articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor omului privind respectarea vieții de familie în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ar trebui să fie adoptată ca punct de referință; sau
6.2. aplicarea altor principii care ar trebui precizate de Curtea de Justiție
7. indiferent de metoda de evaluare care trebuie aplicată, necesitatea de a afla dacă o dispoziție de drept național este conformă cu dreptul UE în condițiile în care reîntregirea familiei dintre o persoană care este resortisant al unei țări terțe, care deține un permis de ședere în Danemarca și care are reședința în această țară și copilul său minor, în cazul în care copilul și celălalt părinte al copilului au reședința în țara de origine sau în altă țară, este condiționată de:
7.1. legăturile copilului cu Danemarca sau
7.2. de posibilitatea copilului de a stabili legături cu această țară, încât să existe o bază pentru integrarea cu succes în Danemarca
8. cauza va fi judecată de Marea Cameră.

Dispoziții incidente:
1. articolul 13 din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, anexată la Acordul din 12 septembrie 1963 dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană și Turcia și/sau clauza de standstill de la articolul 41 alineatul (1) din Protocolul adițional din 23 noiembrie 1970, astfel cum a fost confirmat prin Regulamentul (CEE) nr. 2760/721 al Consiliului din 19 decembrie 1972
2. articolul 9 alineatul 16 din Legea daneză privind străinii (anterior articolul 9 alineatul 13).

Mihaela Mazilu-Babel
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Întrebare preliminară cu privire la clauza de standstill. UPDATE: decizia CJUE”

  1. Avocatul general consideră că:

    „1) O legislație precum cea în discuție în litigiul principal, care face în mod cert mai dificilă reunirea unui lucrător salariat turc, stabilit în mod legal pe teritoriul unui stat membru, cu copiii săi minori, prin înăsprirea condițiilor privind prima admitere a acestora pe teritoriul statului membru interesat față de cele aplicabile la momentul intrării în vigoare a Deciziei nr. 1/80 din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere înființat prin Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană și Turcia, care a fost semnat la 12 septembrie 1963 la Ankara de Republica Turcia, pe de o parte, precum și de statele membre ale CEE și de Comunitate, pe de altă parte, și care a fost încheiat, aprobat și confirmat în numele acesteia din urmă prin Decizia 64/732/CEE a Consiliului din 23 decembrie 1963 constituie o nouă restricție privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor turci în sensul articolului 13 din decizia menționată.

    2) Articolul 13 din Decizia nr. 1/80 se opune unei dispoziții, introduse după intrarea în vigoare a deciziei menționate, care le impune copiilor minori ce solicită să se alăture părintelui lor de naționalitate turcă ce desfășoară o activitate salariată în Danemarca, după trecerea unui termen de doi ani de la data primirii de către părintele menționat a permisului său de ședere, să demonstreze că au sau pot avea o legătură suficientă cu acest stat membru.”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate