BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

DNA-Brașov. Abuz în serviciu. Trimitere în judecată
22.10.2015 | Georgiana-Camelia LUCIU, Mădălina MIHALCEA

 
Competition Law

DNA-Brașov. Abuz în serviciu. Trimitere în judecată.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată,
sub control judiciar, a inculpaţilor:
T. F. și R. A. N., la data faptelor director al CEC Bank S.A. – Sucursala Brașov, respectiv director operațiuni şi ulterior șef serviciu credite, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea a 38 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
S. S. D., director general al unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea, în forma complicităţii, a 38 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
S. S., asociat și administrator de fapt al unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea, în forma complicităţii, a 9 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
şi în stare de libertate, a inculpaţilor:
S. C. A., în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea în forma complicităţii a 5 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
V. V. D., asociat în cadrul unei societăţi comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea în forma complicităţii a 24 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
V. M., funcționar bancar, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reţinut săvârșirea a 12 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
G. I., funcționar bancar, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reţinut săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
P. G., funcționar bancar, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reţinut săvârșirea a 8 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
S. R., funcționar bancar, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reţinut săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
B. E., funcționar bancar, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reţinut săvârșirea a 5 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
M. L., funcționar bancar, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2006-2012, unitatea bancară condusă de inculpatele T. F. și inculpata R. A. N., în baza unor înțelegeri prealabile cu inculpaţii S. S. D. şi S. S., a acordat un număr de 38 de credite cu nerespectarea procedurilor și normelor bancare unor clienți privilegiați, printre care se numără și firmele conduse de aceştia doi din urmă.
Mai mult, în scopul de a nu se înregistra restanțe la plata ratelor creditelor contractate de clienții privilegiați, li s-a sugerat acestora accesarea unor credite pe firme sau persoane fizice care, în aparență, să nu facă parte din același grup.
Acest lucru a fost posibil prin crearea, de-a lungul timpului, a unui sistem de control total și supunere a angajaților din sucursală, având la bază teama lor de pierdere a locului de muncă și de a intra în conflict cu cele două inculpate din conducere.
Astfel, la cererea inculpatelor T. F. și R. A. N. și în baza unei înțelegeri prealabile cu acestea, ceilalţi inculpaţi, în calitate de funcţionari ai aceleiaşi unităţi bancare, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, au propus spre aprobare cererile de creditare respective, cunoscând faptul că documentațiile respective prezentau vicii, erau incomplete ori documentele depuse cuprindeau date care sfidau logica.
Concret, din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că, în perioada respectivă, firmele administrate de inculpații S. S. D., S. S. şi V. V., asociatul acestuia din urmă, înregistrau restanțe la plata unor credite contractate de la unitatea bancară condusă de cele două inculpate.
În aceste împrejurări, în ideea de a obține noi surse de finanțare de la aceeași unitate bancară, inculpatul S. S. D., fără implicarea sa directă și fără asumarea de obligații, conform înțelegerii prealabile cu inculpaţii T. F., R. A. N., S. S. și V. V., a convenit cu persoane apropiate (printre care şi S. C. A., fratele primului inculpat), cu angajați sau cu persoane cu situație financiară precară, ca acestea să contracteze în nume propriu sau în numele unor societăți înființate în acest scop, credite bancare.
În acelaşi sens au fost încheiate cu aceste persoane acte juridice care consemnau situații nereale (calitatea de angajat a unor persoane, veniturile realizate de acestea, existența și valoarea unor bunuri mobile și imobile și situația juridică a acestora), care au fost puse la dispoziţia funcţionarilor bancari şi care au stat la baza acordării celor 38 de credite (și în lipsa cărora respectivele persoane nu ar fi îndeplinit condițiile prevăzute de normele bancare).
Concret, pentru a crea aparența necesară primirii creditelor, inculpatul S. S. D. a încheiat contracte fictive de închiriere cu apropiați de-ai săi pentru ca aceștia să justifice venituri lunare la contractarea creditelor, a emis facturi fictive pentru achiziționarea unor utilaje care să justifice acordarea creditelor, a încheiat contracte fictive de prestări servicii și a garantat cu aceleași bunuri, ale sale ori ale inculpatului S. S., mai multe credite, ulterior nerambursate.
Sumele de bani astfel obținute au fost folosite de inculpații S. S. și S. S. atât în interesul firmelor pe care le administrau, cât și în interes personal.
Pentru a exclude orice legătură a acestora în activitatea infracțională, inculpații au solicitat titularilor creditelor ca, în situația în care li se vor cere explicații cu privire la acordarea acestor credite, să nu fie menționați, pentru a evita angajarea răspunderii penale.
În acest mod, s-a cauzat un prejudiciu în dauna instituției bancare în valoare de 19.352.522,25 lei, sumă care reprezintă totodată folos necuvenit urmărit și obținut de inculpați.

În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile, imobile şi asupra unor instrumente financiare (acţiuni) ce aparţin inculpaţilor S. S. D., S. S. şi S. C. A.

De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus instituirea popririi asiguratorii asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului S. S. D.

În vederea recuperării prejudiciului, director operațiuni s-a constituit parte civilă cu suma de 19.352.522,25 lei.

Dosarul a fost trimis, spre judecare, Tribunalului Brașov, cu propunere de a se menține măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

Se menționează că cele două persoane cu funcţie de conducere la CEC Bank S.A. – Sucursala Brașov au mai fost trimise în judecată în alte două dosare pentru fapte similare (vezi comunicat nr. 1049/VIII/3 din 18 noiembrie 2013 și nr. 674/VIII/3 din 6 aprilie 2015).

Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: sursa: www.pna.ro

Georgiana-Camelia Luciu
Mădălina Mihalcea


Aflaţi mai mult despre , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.