Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Reducerea vârstei standard de pensionare
26.10.2015 | Andrei PAP

Secţiuni: Dezlegarea unor chestiuni de drept, Dreptul muncii, Dreptul securitatii sociale
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din data de 22 octombrie 2015 a fost publicată Decizia nr. 22/2015 privind examinarea sesizărilor formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 3738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30398/3/2013 şi nr. 27255/3/2013.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin încheierea de şedinţă din 3 martie 2015, dată în Dosarul nr. 3.738/90/2013, Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 52 şi 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege „Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare”, cu referire la stabilirea vârstei standard de pensionare în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, respectiv pentru a se stabili dacă vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului sau în funcţie de data cererii de înscriere la pensie.

Această sesizare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 2 aprilie 2015, cu nr. 1.328/1/2015.

La data de 5 mai 2015 a fost înregistrată, cu nr. 1.718/1/2015, sesizarea prin care Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a solicitat, prin Încheierea din 17 aprilie 2015, dată în Dosarul nr. 30.398/3/2013, pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în interpretarea dispoziţiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la persoanele pensionate în baza acestei legi, care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă stagiul complet de cotizare cuvenit acestora se culege din anexa nr. 5 la această lege, în funcţie de data naşterii ori în funcţie de data înscrierii la pensie.

La data de 26 mai 2015 a fost înregistrată, cu nr. 2.076/1/2015, sesizarea prin care un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a solicitat, prin Încheierea din 27 aprilie 2015, dată în Dosarul nr. 27.255/3/2013, pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în interpretarea dispoziţiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la persoanele pensionate în baza acestei legi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă stagiul complet de cotizare cuvenit acestora se culege din anexa nr. 5 la această lege, în funcţie de data naşterii ori în funcţie de data înscrierii la pensie

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]
73. Cu referire la prima chestiune de drept se constată că vizează situaţia persoanelor care depun cereri de pensionare ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare.

74. Cea de-a doua chestiune de drept priveşte modul de determinare a stagiului complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare anterior lunii ianuarie 2015, când stagiile de cotizare au atins maximul prevăzut de lege.

75. Cu titlu prealabil, se cuvine a menţiona că, în reglementarea anterioară, reprezentată de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea căreia a fost pronunţată în recurs în interesul legii Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor în sistemul public, pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 şi care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se determină în funcţie de data formulării cererii de pensionare.

76. Însă Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, aflată în vigoare, nu a păstrat această reglementare şi prevede la art. 52 că „Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege”.

77. Conform dispoziţiilor art. 53 din acelaşi act normativ, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

78. Însă legiuitorul a prevăzut în anexa nr. 5 la această lege o eşalonare atât a vârstei standard de pensionare (separat pentru femei şi bărbaţi), cât şi a stagiilor de cotizare; în anexa nr. 6 – care are aceeaşi structură cu anexa nr. 5 – au fost prevăzute vârstele standard de pensionare şi stagiile de cotizare pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

79. Cu referire la raţiunile pentru care legiuitorul a optat pentru adoptarea Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea Constituţională a statuat că principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat, ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci şi tuturor celorlalte pensii. Aşadar, cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, iar deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale. În consecinţă, legiuitorul din 2010 a prevăzut expressis verbis o soluţie legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ şi care continuă să crească. Legea instituie un dublu criteriu pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta şi stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie.

80. Aşa cum s-a reţinut în mod corect în opinia majoritară de către instanţele judecătoreşti, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale, Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, conţine o reglementare diferită de cea cuprinsă în Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, iar elementul care diferenţiază în mod esenţial cele două acte normative este acela că a fost introdus drept criteriu de referinţă pentru determinarea vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare data naşterii asiguratului.

81. În acest sens, în anexa nr. 5 la legea în vigoare, având denumirea „vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare” au fost înscrise la prima rubrică luna şi anul naşterii, în vreme ce la rubrica a doua sunt menţionate luna şi anul pensionării, urmate de rubricile privind vârsta în ani şi luni a asiguratului la data ieşirii la pensie şi stagiul complet, respectiv stagiul minim de cotizare.

82. Declanşarea procedurilor de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost ocazionată de interpretarea (care, potrivit verificărilor efectuate, este minoritară), pe care unele instanţe de judecată o dau sintagmei „la data pensionării”.

83. Prin comparaţie, anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cuprindea în prima rubrică intervalele de timp în care se făcea eşalonarea în sensul majorării vârstelor de pensionare şi a stagiilor de cotizare.

84. Faţă de structura anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „la data pensionării” prevăzută de art. 52 şi art. 3 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ se interpretează în sensul de dată predeterminată corespunzătoare vârstei asiguratului, din care pot fi operate reducerile prevăzute de lege, sub rezerva îndeplinirii cumulative şi a condiţiei de stagiu minim de cotizare sau în specialitate, după caz.

85. În acelaşi sens, reţinând ca element de referinţă prima rubrică din anexă, rezultă că stagiul complet de cotizare nu poate fi altul decât cel menţionat în dreptul rubricii care conţine luna şi anul naşterii asiguratului, independent dacă, în realitate, prin reducerea vârstei standard de pensionare, asiguratul s-a pensionat mai înainte de data prestabilită în anexa nr. 5.

86. O interpretare diferită este de natură să ducă la utilizarea, în absenţa oricărei dispoziţii legale care să deroge de la regulile generale, a unor elemente variabile din tabel, exclusiv în scopul menţinerii în favoarea beneficiarilor a unor condiţii mai avantajoase care au existat în reglementarea anterioară. Or, acest lucru nu este permis de regulile de interpretare a normelor de drept şi nici de principiile de drept.

87. Astfel, se constată că, aşa cum s-a arătat, instanţele care în mod corect au reţinut că Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în recurs în interesul legii, nu este aplicabilă în litigiile care intră sub incidenţa Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu au avut nicio dificultate de a interpreta dispoziţiile legale examinate în litera şi spiritul lor.

88. În sens contrar, instanţele care au îmbrăţişat opinia minoritară, indiferent dacă au menţionat sau nu expres în considerentele hotărârilor judecătoreşti Decizia nr. 4/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, au transpus practic argumentele care se regăsesc în cuprinsul acesteia.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:
Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului”.

Andrei Pap

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti