Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





1 Ianuarie 2016 – Calendele lui Ianus, zeul cu două fețe
26.10.2015 | Mihail DINU

Noul Cod de procedură civilă („NCPC”) se apropie cu pași repezi de împlinirea a trei ani de la intrarea sa în vigoare. Pașii, încă șovăielnici din cauza vârstei fragede, sunt însoțiți de un lexic juridic amplu ce compensează micile poticneli inerente progresului. Totuși, codificarea procesual civilă a fost lipsită încă din fașă de expresia unor vocabule complexe. Cu vădita intenție de a pregăti pronunția și de a cizela mediul receptor, legiuitorul a recunoscut imperfecțiunea creației și s-a aplecat din nou asupra ei. Astfel s-au născut dispozițiile Legii nr. 2/2013, prin care au fost stabilite „unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”.

Dintre prevederile acestui act normativ, ilustrative pentru scopul prezentei expuneri sunt exclusiv măsurile tranzitorii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, regăsite în articolele XII-XIX. Analiza lor relevă interesul pentru patru rânduieli prorogative ce vizează aplicarea unor dispoziții din Noul Cod de procedură civilă începând cu data de 1 ianuarie 2016 – o dată îndepărtată la respectivul moment, dar tot mai apropiată în prezent.

Timpul judiciar s-a scurs trecând din termen în termen, însă timpul calendaristic a urmat un curs firesc, puțin peste două luni despărțindu-ne de momentul în care vocabularul procesual civil va fi completat, ca o expresie clară a maturizării.

Cu toate acestea, amânarea aplicării anumitor norme procesual civile a fost justificată, în esență, prin intenția de a permite o veritabilă mise en place menită să asigure destinatarilor codificării – profesioniști și justițiabili, deopotrivă – tihna unui „festin procesual” îndelung așteptat. Surprinzător sau nu, „festina lente” pare a fi eternul slogan al sistemului judiciar autohton, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.

I. Potrivit art. XII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, „dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, privind cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”.

Estimp, sunt incidente prevederile art. XII alin. (2) din același act normativ, potrivit cărora „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului se desfăşoară în şedinţă publică, dacă legea nu prevede altfel”.

În alte cuvinte, începând cu data de 1 ianuarie 2016 vor dobândi deplină aplicabilitate dispozițiile art. 213 alin. (1), art. 240 alin. (1) și art. 261 alin. (1) NCPC privind cercetarea procesului în prima instanță în camera de consiliu, cu citarea părților și cu administrarea în acest context restrâns a probelor încuviințate. Ca excepție, dacă se va considera necesar în funcție de particularitățile fiecărei cauze, potrivit art. 240 alin. (2) NCPC, cercetarea procesului se va efectua în ședință publică doar în căile de atac.

De asemenea, consecința firească a aplicării normelor precitate este reprezentată de revirimentul art. 244 alin. (3) și (4) NCPC. Cercetarea procesului în camera de consiliu va fi continuată, prin acordul expres sau implicit al părților, de dezbaterea fondului în același cadru restrâns. Subliniem faptul că aceste norme constituie o excepție de la principiul dezbaterii fondului în ședință publică, condițiile prealabile fiind de strictă interpretare și aplicare.

Nu în ultimul rând, reamintim că ori de câte ori o normă specială va reglementa cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în camera de consiliu, în temeiul incidenței unei instituții procesuale particulare (exempli gratia, soluționarea abținerii sau a recuzării), dispozițiile speciale se vor aplica în conformitate cu respectivele norme inclusiv ulterior datei de 1 ianuarie 2016, în temeiul principiului specialia generalibus derogant.

Prorogarea aplicării ab initio a normelor precitate a fost justificată, prin expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 2/2013, astfel: „(…) se dovedește necesară adaptarea temporară a mecanismelor procedurale instituite de noul Cod de procedură civilă care depind de alocarea resurselor financiare și de realizarea investițiilor în infrastructură, la condițiile existente. Unul dintre aspecte este cel privind cercetarea cauzelor în camera de consiliu, măsură a cărei aplicabilitate se propune a fi amânată. Funcționarea în cadrul fiecărei instanțe a unui număr suficient de camere de consiliu presupune eforturi substanțiale pentru asigurarea infrastructurii necesare, și, în mod corespunzător, un interval de timp pentru realizarea investițiilor (subl. ns.).

II. Potrivit art. XIII din Legea nr. 2/2013, „dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, privitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă se aplică în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 se aplică dispoziţiile art. XIV-XVII”.

Drept consecință, începând cu data de 1 ianuarie 2016 vor dobândi deplină aplicabilitate dispozițiile art. 471, 474 și 475 privind depunerea cererii de apel, a apelului incident și provocat, precum și pregătirea judecății apelului. Începând cu aceeași dată se vor aplica în mod corespunzător și dispozițiile art. 490 privind depunerea recursului și pregătirea judecății. În alte cuvinte, peste câteva luni etapele premergătoare soluționării principalelor căi de atac vor fi efectuate de către instanțele ale căror hotărâri vor fi supuse controlului judiciar și nu de înseși instanțele de control judiciar, astfel cum se practică în prezent.

Prorogarea aplicării acestor dispoziții încă de la data intrării în vigoare a NCPC a fost justificată în expunerea de motive printr-o „(…) creștere a încărcăturii asupra judecătorilor, respectiv a grefierilor” ce activează în cadrul instanțelor ierarhic inferioare, astfel încât pornind de la premisa că procesele desfășurate în temeiul actualului Cod de procedură civilă se vor finaliza într-o perioadă de maxim 3 ani de la data intrării în vigoare a acestuia (?!), pentru această perioadă se propune aplicarea unor norme tranzitorii privind pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs, de către însăși instanța de control judiciar” (subl. ns.).

III. Mai departe, conform art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, „dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”. Potrivit alin. (2) al aceleiași norme, „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.

În alte cuvinte, începând cu data de 1 ianuarie 2016 devin aplicabile dispozițiile art. 483 alin. (2) NCPC privind excluderea din sfera hotărârilor susceptibile de recurs a sentințelor pronunțate de judecătorii în cererile întemeiate pe dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, precum și în celelalte situații speciale expres enumerate în norma precitată. Între acestea, subliniem reducerea plafonului valoric al cererilor evaluabile în bani nesusceptibile de recurs, art. 483 alin. (2) NCPC consacrând un plafon de 500.000 lei.

Apelând din nou la argumentele prealabile formulate de legiuitor, aflăm că măsura prorogativa a fost justificată astfel: „ținând seama și de numărul insuficient de personal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, propunerea are în vedere degrevarea temporară a activității acestei instanțe – care, în sistemul noului Cod de procedură civilă, dobândește competențe noi, cum ar fi procedura hotărârii prealabile –, precum și observarea impactului normelor de competență instituite prin noul cod asupra activității acestei instanțe (subl. ns.).

IV. În fine, art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 dispune în sensul că „dispoziţiile art. 520 alin. (6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică sesizărilor formulate în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”. Conform alin. (2) al aceleiași norme, „sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de un judecător desemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul secţiei respective. Preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta este preşedintele de complet şi va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor”.

Drept urmare, începând cu data de 1 ianuarie 2016, hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vor fi soluționate de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta (subliniem, în treacăt, nefericita formulare normativă „sau de un judecător desemnat de acesta”) și 12 judecători din cadrul secției respective (față de 8 judecători, astfel cum se practică în prezent).

Prin expunerea de motive prealabilă adoptării Legii nr. 2/2013, au fost invocate aceleași motive prezentate supra, respectiv „(…) numărul insuficient de personal al Înaltei Curți de Casație și Justiție (…), degrevarea temporară a activității acestei instanțe (…), observarea impactului normelor de competență instituite prin noul cod asupra activității acestei instanțe (subl. ns.).

Comparând motivația exhibată de legiuitor cu realitatea sistemului judiciar autohton, constatăm faptul că progresul subînțeles și anticipat prin dispozițiile Legii nr. 2/2013 întârzie să se manifeste. Nenumărate instanțe au rămas neschimbate sub aspectul infrastructurii necesare pentru desfășurarea proceselor în camera de consiliu; încă se află pe rol procese circumscrise Codului de procedură civilă de la 1865, iar instanțele ierarhic inferioare nu au cunoscut o degrevare adecvată aproprierii etapei scrise a căilor de atac; personalul instanței supreme nu se află într-o creștere substanțială, iar cererile vizând pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formează doar o mică parte din cauzele ce așteaptă soluționarea înaltului for jurisprudențial.

În acest context, declinându-ne competența formulării unor răspunsuri coerente față de orice întrebări, retorice sau nu, ce se vor naște cu privire la evoluția sistemului judiciar anvizajată în urmă cu trei ani de promotorii Legii nr. 2/2013, ne manifestăm speranța prefigurării unor calende juris et de jure, nicidecum a unora teoretice și iluzorii, astfel cum se prefigurează a fi data de 1 ianuarie 2016. Sugestiv și prevestitor, în mitologia romană, divinitatea care a dat numele lunii ianuarie, zeul Ianus, este înfățișat cu două fețe opuse: una îndreptată către viitor, iar cealaltă către trecut.

Avocat Mihail Dinu


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.