ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

CSM pregăteşte cel mai mare experiment judiciar – test de rezistenţă a sistemului de justiţie la metehnele anilor `90
27.10.2015 | Dragoș CĂLIN


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Faţă de ordinea de zi a şedinţei Plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, pct. 16-17[1], aducem la cunoştinţa corpului profesional al magistraţilor şi a societăţii civile faptul că, aşa cum rezultă din materialele Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios, Consiliul Superior al Magistraturii nesocoteşte grav voinţa magistraţilor întruniţi în adunările generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacanței judecătorești[2], prin menţinerea în continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justiţiei.

CSM pare că doreşte să se asigure că în funcţiile de execuţie se va promova în realitate pe bază de dosar de evaluare a activităţii judiciare, care să anihileze promovarea pe bază de examinare obiectivă a cunoştinţelor juridice, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei Europene din urmă cu aproximativ 10 ani, recomandări care la acea dată au condus la instituirea promovării exclusiv pe bază de concurs.

Rapoartele MCV, care au apreciat evoluția magistraturii, vizibilă inclusiv prin condamnări penale pronunţate constant de instanţele române în ultimii ani, au oferit indiciul sigur că o astfel de modalitate de promovare meritocratică constituie baza asigurării unui corp judiciar independent şi liber de orice fel de influenţe, atât din interior, cât şi din exterior.

Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraţilor, de orice posibilitate de contestare şi previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază. Asociaţia profesională „Forumul Judecătorilor din România” solicită astfel în mod ferm Plenului CSM să respingă propunerile de instituire a unui examen de promovare în funcţii de execuţie prin introducerea unui criteriu subiectiv şi de natură conducă la naşterea unui clientelism atât în interiorul, cât şi din exteriorul sistemului.

Atragem atenţia că modificările dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunările Generale cu peste 600 de voturi împotrivă. Or, câtă vreme Comisia nr. 1 a menţinut propuneri care au trecut de votul adunărilor generale cu 20 voturi (cum este cea referitoare la reprimirea în magistratură a foştilor magistraţi cu 10 ani vechime), ignorarea a 600 de voturi ale adunărilor generale, fără prezentarea unor motive temeinic justificate, dovedeşte faptul că membrii CSM nu mai reprezintă corpul judiciar.

Îi invităm pe membrii Consiliului la reflecţie atentă asupra consecinţelor modificărilor pe care le propun, axate în principal pe împiedicarea promovării pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistraţi detaşaţi doar în anumite structuri în vederea luării în considerare a vechimii la promovare, fără argumente concrete şi logice.

Este inexplicabilă graba cu care CSM pregăteşte acest „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii și prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ către Ministerul Justiţiei în vederea ancorării modificărilor în legislaţia primară, greu de remediat în caz de eşec, cu toate că a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislaţiei secundare (prin adoptarea de modificări ale Regulamentului de promovare în funcţii de execuţie sau a Regulamentului de evaluare a activităţii magistraţilor), astfel încât să dovedească eficienţa acestui proiect „vizionar”. Numai în cazul în care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat, considerăm că s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluării în concursurile de promovare, iar nu în sens invers.

În contextul în care şi promovările magistraţilor în funcţii de execuţie, potrivit reglementării actuale, au creat de-a lungul anilor nemulţumiri ale candidaţilor legate de calitatea subiectelor, de modalitatea de soluţionare a contestaţiilor, de inechităţile în departajarea candidaţilor cu specializări diferite, neremediate nici în prezent, este inexplicabilă introducerea în media de promovare a unor variabile şi mai subiective, total netransparente, precum: sute de comisii diferite de evaluare la nivel naţional, criterii subiective şi imprevizibile, inexistenţa unei norme tranzitorii, valorificarea unei note obţinute la evaluarea actelor întocmite într-o anumită specialitate la promovarea într-un post cu o altă specialitate, imposibilitatea stabilirii unei baze comune de evaluare pentru magistraţii care funcţionează efectiv în instanţe/parchete şi cei detaşaţi în CSM, INM, MJ etc., cu toate că vor putea candida pentru acelaşi post (experienţa ultimilor ani dovedind că departajarea se face la nivelul sutimilor), iar lista problemelor rămâne deschisă.

Modificări importante ale legilor justiţiei se referă la revenirea în sistem a persoanelor care au ocupat minim 10 ani funcţia de judecător sau procuror (…) fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, doar pe bază de interviu, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior. Pentru această modificare s-a votat cu o diferenţă la voturi de 150, ceea ce dovedeşte faptul că acest subiect este unul sensibil pentru sistemul judiciar, extrem de controversat, şi ar trebui să primeze argumentele pentru care s-a renunţat în trecut la această formă de reprimire în profesie a foştilor magistraţi, care se pot reînscrie la concursurile de admitere directă în profesie, cu eventuala recunoaştere a gradului profesional deţinut anterior.

Este de neacceptat şi propunerea privind excluderea judecătorilor ÎCCJ sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă. Voturile negative exprimate de sistemul judiciar împotriva acestei excluderi sunt covârşitor majoritare, ceea ce dovedeşte respingerea fermă a acestei propuneri nejustificate. Şi punctul de vedere al Consiliului Ştiinţific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calităţii activităţii, eficienţei, integrităţii şi obligaţiei de formare profesională continuă fiind la fel de importantă (sau cu atât mai importantă) în cazul instanţei supreme, cu rol de casaţie.

Trecerea atribuţiei de redistribuire a unui judecător dintr-o secţie în alta sau de pe un complet specializat pe un altul, de la colegiul de conducere al instanţei (organism colegial) către o singură persoană – preşedintele instanţei, reprezintă o ingerinţă în independenţa judecătorului, de natură a-i afecta inamovibilitatea în cazul unei mutări intempestive de pe completul de judecată pe care îl conduce, ceea ce presupune garanţii procedurale suplimentare, remediul contestării în instanţă a măsurii nefiind suficient. Puterea repartizării judecătorilor pe complete este de natură să afecteze serios cariera unui magistrat, putând reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit în mod subiectiv, astfel că trebuie căutate alte remedii pentru cazurile excepţionale în care există situaţii de blocaj în activitatea unei instanţe, fără a răsturna un întreg principiu al democraţiei participative.

În tandem cu aceste modificări de importanţă maximă pentru funcţionarea viabilă şi independentă a sistemului, sunt informații că CSM intenţionează să îşi transfere atribuţia de desemnare a conducătorilor Parchetului General şi DNA de la Ministerul Justiţiei, fără a propune şi un proces reformator de selecţie a candidaţilor, corelat cu intenţia de asigurare a unei influenţe maxime în desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu în fața Plenului CSM drept criteriu determinant de accedere în funcţie[3]. Această ultimă propunere este absurdă, Inspecţia Judiciară (al cărei rol inclusiv în procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discută astăzi în Plen, în ciuda voturilor din adunările generale[4]) câștigându-și independenţa în decizii şi acţiune, aspect lăudat constant de rapoartele MCV.

Toate aceste modificări vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, ce au fost condamnate în repetate rânduri de Comisia Europeană, existând şi riscul producerii unui val de nemulţumiri în interiorul corpului profesional.

Solicităm reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea în considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar român le are de îndeplinit, începutul fiind asigurarea unui sistem de admitere în magistratură corect şi obiectiv, promovarea exclusiv pe bază de meritocraţie, prin concurs, înlăturarea oricăror pârghii de influenţare a Inspecţiei Judiciare, înlăturarea oricăror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistraţi fără o justificare logică şi rezonabilă.


[1] Ordinea de zi a ședinței Plenului CSM din 27 octombrie 2015.
[2] Magistrații protestează împotriva modificării legilor justiției, publicat pe JURIDICE.ro. 
[3] Minuta Comisiei nr. 1 din cadrul CSM din 29 iunie 2015.
[4] Peste 1000 de magistrați solicită CSM să efectueze demersuri pentru eliminarea probei interviului pentru promovarea în funcția de judecător la ICCJ și pentru adoptarea procedurii revocării membrilor CSM, publicat pe JURIDICE.ro.


Judecător Dragoș Călin
Co-președinte Forumul Judecătorilor din România

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate