CSM sesizează MJ cu propuneri importante de modificare a Legii nr. 303/2004
29 octombrie 2015 | JURIDICE.ro
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în ședința de marți, 27 octombrie 2015, sesizarea Ministerului Justiţiei cu următoarele propuneri de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu exercitarea oricăror alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi a activităţilor didactice de formare şi perfecţionare desfăşurate de instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii.”
La articolul 5, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1) cu următorul cuprins: „(1^1) Îndeplinirea unor misiuni temporare în străinătate în cadrul unor organizaţii internaţionale sau al instituţiilor Uniunii Europene, exercitarea unor activităţi pe termen scurt ca expert, manager de proiect, consilier rezident ori echivalent în cadrul unor programe cu finanţare internaţională în interesul justiţiei, precum şi calitatea de expert în domeniul formării profesionale juridice, în condiţiile legii, nu sunt incompatibile cu funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar.”
După articolul 33, se introduce un nou articol, articolul 33^1, cu următorul cuprins: Art. 33^1 – „(1) Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcţia de judecător sau procuror, care nu au fost sancţionate disciplinar, nu au avut abateri de la Codul deontologic, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de inferior. Nu pot fi numite în funcţiile de judecător sau procuror persoanele care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2). Procedura de verificare a îndeplinirii acestor condiţii se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) În vederea numirii în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) susţin un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”
La articolul 39, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) În raport de vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează: a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 1 şi 5 ani; b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani; c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani; d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 15 şi 20 ani.”
„(4) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, preşedintele de secţie, respectiv de conducătorul parchetului sau procurorul şef de secţie, de la instanţa sau parchetul din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superioare, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet. Dacă preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului au aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat, aceştia sunt membri în comisia de evaluare chiar şi la instanţele şi parchetele la care există secţii. Evaluarea preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie, se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie, se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurororului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe.”
„(5) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pot face parte, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie sau, pentru Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii şefi serviciu, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”
La articolul 44, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art. 44 – (1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul “bine” sau ”foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
b) 10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, din care 2 ani vechime efectivă în funcţia de judecător de tribunal sau tribunal specializat sau procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat, procuror în cadrul DNA sau DIICOT, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c) 12 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, din care 2 ani vechime efectivă în funcţia de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel, procuror în cadrul DNA sau DIICOT, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, a fost detaşat la instituţii din afara sistemului judiciar, precum şi alte perioade în care nu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sau parchetelor. Perioada în care judecătorul a fost desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate, precum şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a fost detaşat în cadrul autorităţii judecătoreşti sau al Ministerului Justiţiei, a fost inspector judiciar sau membru al Consiliului Superior al Magistraturii se iau în considerare la calcularea vechimii prevăzute la alin. (1).”
La art. 44, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „(4) Vechimea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie îndeplinită la data expirării perioadei de înscriere la concurs.”
Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 45 – (1) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Concursul pentru promovarea pe loc se organizează cel puţin o dată la 2 ani.”
Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 46 – (1) Concursul de promovare constă în:
a) o probă scrisă cu caracter teoretic şi practic;
b) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 3 ani în cadrul autorităţii judecătoreşti sau Ministerului Justiţiei;
(2) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:
a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (1) lit. a);
b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. b).
3) Proba prevăzută alin. (1) lit. a) este eliminatorie. Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele de concurs este următorul:
a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) 20 puncte pentru proba prevăzută la alin. (1) lit. b).
(4) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
(5) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1) lit. a), în funcţie de specializare, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, cu respectarea prevederilor art. 43.
(6) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.”
După articolul 47, se introduce un nou articol, articolul 47^1, cu următorul cuprins: „Art. 47^1 – (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat în funcţii de execuţie nu pot fi transferaţi, timp de cel puţin 2 ani de la data promovării. Judecătorii nu pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii nu pot fi numiţi în funcţia de judecător aceeaşi perioadă de timp.
(2) Dispoziţiile alin. (1) teza I nu se aplică dacă, în situaţii excepţionale, transferul este necesar pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei sau parchetului la care se solicită transferul. Dispoziţiile alin. (1) teza I nu se aplică nici judecătorului sau procurorului cu privire la care starea sănătăţii sale, a soţului/soţiei, a unei rude de gradul I sau a altei persoane aflate în întreţinerea acestuia impune prezenţa sa într-o altă localitate sau care se află în alte situaţii excepţionale, intervenite după data promovării în funcţie.”
La articolul 48, alineatele (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.”
La articolul 49, alineatele (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Articolul 50 se modifică şi va avea următorul conţinut: „Art. 50 – (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:
a) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte la judecătorie, prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror, iar pentru funcţia de preşedinte de secţie la judecătorie, o vechime efectivă de 4 ani în funcţia de judecător sau procuror;
b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror;
c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) Vechimea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie îndeplinită la data expirării perioadei de înscriere la concurs, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 48 alin. (9) şi 49 alin. (9), în care candidaţii trebuie să întrunească cerinţele de vechime la data formulării propunerii de către preşedintele instanţei, respectiv de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi 49 alin. (9).
(5) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (4), în situaţia în care la două concursuri consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători sau, după caz, procurori de la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa ori parchetul pentru care îşi depun candidatura.
(6) În cazul în care la o judecătorie sau un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror sau adjunct al acestuia, niciun judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcţii, sau nu-şi exprimă acordul în vederea delegării şi, din motive obiective, nu pot fi delegaţi judecători sau procurori de la alte instanţe sau parchete din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care funcţionează la acea judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie.”
La articolul 51, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 51 – (1) La expirarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau, dacă există posturi vacante, la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.”
După articolul 51 se introduce un nou articol, articolul 51^1, cu următorul cuprins: „Art. 51^1 – (1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă curgerea duratei mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.
(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 1 an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.”
La art. 52, alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: ”(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul ”foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”
La articolul 53, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”
La articolul 54, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unităţii de parchet la care se exercită funcţia de conducere, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”
La articolul 55, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 55 – (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz.”
La articolul 58, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nici o opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1).”
La articolul 58, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: „(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 30 de zile de la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.
(7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nici o opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).
(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere”.
La articolul 62 alineatul (1), după litera c), se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: „d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată;”.
La articolul 62, după alineatul (1^1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^2) şi (1^3), cu următorul cuprins:
„(1^2) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de comisia medicală, numită în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e). Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.
(1^3) În situaţii personale deosebite, la cererea judecătorului sau procurorului, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea din funcţie a acestuia, pe o durată de cel mult 3 ani, dacă măsura nu afectează buna funcţionare a instanţei sau parchetului.”
La articolul 62, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a), a^1) şi c) şi alin. (1^3) judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.
(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (1^2), judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din drepturile salariale corespunzătoare gradului profesional deţinut şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.”
La articolul 62, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: „(5) După expirarea termenului menţionat la alin. (1^2) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate, numită în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e), a noii expertize, Consiliul Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.”
La articolul 63, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător ori procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.”
Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 64 – (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se stabileşte printr-o expertiză de specialitate. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.
(2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. e). Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.
(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. (4) În cazul în care magistratul refuză nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, Consiliul Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării magistratului la expertiza de specialitate.
(5) Perioadele în care magistraţii beneficiază de indemnizaţiile prevăzute la art. 62 alin. (4) constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizaţii datorându-se contribuţia de asigurări sociale reglementată de prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, şi ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat, care se achită bugetului asigurărilor sociale de stat.”
După articolul 64 se introduce un nou articol, articolul 64^1, cu următorul cuprins: „Art. 64^1 – (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1^3), postul vacantat ca urmare a suspendării din funcţie poate fi ocupat pe perioadă nedeterminată iar la încetarea suspendării judecătorul sau procurorul revine la aceeaşi instanţă sau parchet pe un post vacant. Dacă nu există un post vacant la instanţa sau parchetul unde a funcţionat judecătorul sau procurorul, acesta poate opta pentru unul dintre posturile vacante de la instanţele sau parchetele unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(2) Suspendarea din funcţie poate înceta şi anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea judecătorului sau procurorului.”
La articolul 65^1, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.
(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”
La articolul 67, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: „(3^1) Foştii magistraţi-asistenţi cu o vechime de cel puţin 10 ani în această funcţie, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, pot fi numiţi fără concurs în funcţia de magistrat-asistent şi îşi păstrează gradul avut la data eliberării din funcţie.”
Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 76 – (1) Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).
(2) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 18 de ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, au dreptul să devină, fără examen, avocaţi sau mediatori.”
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea solicitării UNJR de amânare a analizării punctului 16 de pe ordinea de zi.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
